Emmanuel Macron: Salut munca lui Klaus Iohannis, care nu își lasă țara în rândul democrațiilor iliberale din Europa

Președintele francez Emmanuel Macron l-a lăudat duminică seara pe omologul său român Klaus Iohannis pentru că nu își lasă țara să ajungă în situația în care sunt Polonia și Ungaria pe care liderul de la Elysee le consideră democrații iliberale.

Într-un interviu acordat postului de televiziune BMFTV intitulat ”Un an la Elysee”, președintele francez a recunoscut că în toată Europa sunt în creştere tendinţele populiste şi cele pe care el le numeşte iliberale.

”În Europa se ridică aşa numitele democraţii iliberale. Eu văd în Europa democraţii în care oamenii au obosit. Li se spune că nu pot exista reforme, rămân ataşati de lucruri. Democraţii care se obişnuiesc cu slăbiciunea, cu nedreptatea şi inegalităţile, cu furia. Acestea fac să crească populismul care le denunţă moral, dar care nu atacă cauzele. Şi de celalaltă parte sunt democraţiile iliberale, care spun: „Oamenii aceia sunt slabi, hai să nu mai respectăm democraţia, să scăpăm de independenţa magistraţilor”. Polonia, Ungaria, unii în România – şi salut acum munca preşedintelui român care nu îşi lasă ţara din mână… Aceste tendinţe sunt în urcare peste tot în Europa”, a declarat Macron, potrivit Digi24.

Macron, care urmează să se adreseze marți în premieră plenului Parlamentului European privind viitorul Europei, a transmis că el ia ”Europa aşa cum e”, afirmând că nu împărtășește niciuna dintre valorile lui Viktor Orban, proaspăt reales în Ungaria cu o majoritate de două treimi în Parlament.

Citiți și Pe urmele lui Helmut Kohl și George H.W. Bush: Președintele Klaus Iohannis va fi distins cu premiul ”Franz Josef Strauss” în Germania pentru ”consolidarea statului de drept în România”

Avertismentele președintelui francez privind democrația iliberală în Europa sunt fondate, în principal, pe evoluțiile din Ungaria și Polonia. În 2014, într-un discurs la Băile Tușnad, în România, premierul Viktor Orban a transmis că țara sa urmărește să implementeze acest model, de atunci apărând mai multe dispute cu Uniunea Europeană, îndeosebi pe chestiunea migrației și a refugiaților și statul de drept în Ungaria.

Recent, Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) din cadrul Parlamentului European a recomandat ca Guvernul ungar să fie sancţionat din cauza, în opinia sa, unei lipse de respect faţă de democraţie şi statul de dreptComisia LIBE a recomandat să se deschidă proceduri disciplinare – articolul 7 din tratat – care ar putea să determine o suspendare a dreptului de vot al Ungariei în cadrul Consiliului UE.

De cealalată parte, ca urmare a reformei în domeniul justiției, Polonia a devenit, în decembrie, primul stat membru UE căruia i-a fost activat articolul 7 din Tratatul UE privind riscul unei încălcări grave a valorilor fundamentale, cel care prevede, în ultimă instanță, sancționarea statului în cauză cu ridicarea dreptului de vot în Consiliu.

În cazul României, țara noastră a fost vizată de două dezbateri în plenul Parlamentului European privind situația statului de drept (în februarie 2017 și în februarie 2018). Mai mult, între Comisia Europeană și reprezentanții puterii de la București, îndeosebi președinții celor două Camere ale Parlamentului, a fost declanșată o dispută publică pe tema reformelor aduse legilor justiției de către legislativul românesc.

 

.

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *