Anul 2013 in Balcani. Lectii neinvatate

Guvernele statelor balcanice in efortul lor de a raspunde cerintelor datoriei externe in crestere si de a lua masuri in contextul crizei economice, pregatesc bugetele pentru 2013. Toate aceste bugete au in comun un element extrem de dezbatut – masuri dure de austeritate.

Economiile din Balcani cunosc o dinamica ingrijoratoare avand in vedere ca, in medie, 55% din comertul extern se face cu tarile din Uniunea Europeana, astfel ca sunt extrem de afectate de criza zonei euro si contractia pietei europene. De asemenea sectorul financiar este extrem de fragil.

Previziunile pe termen scurt descriu un regres, existand posibilitatea unui nou val de criza, in special pe fondul problemelor socio-economice tot mai profunde.  Ca factori externi, canalele financiare si cele comerciale vor avea cel mai mare impact asupra tarilor balcanice.

Provocarile pentru economia regionala merg pe un principiu deja testat de statele balcanice si anume acela al unei stagnari si contractii a cererii interne care a declansat colapsul producatorilor. Costul imprumuturilor a crescut precum si numarul de credite neperformante, care au dus inevitabil la o contractie a volumului de credite.

In acest context, la care putem adauga protestele cetatenilor impotriva masurilor nationale si europene impuse, guvernele balcanice isi traseaza bugetele pe anul 2013.

Surprinzator, strategiile economice pentru anul urmator merg pe aceeasi linie a masurilor dure de austeritate, fapt ce va accentua criza sociala, dar si pe cea economica. Politici de reduceri salariale, desfiintare de agentii, crestere de TVA, reducerea cheltuielilor indiferent daca sunt pentru investitii sau alte sectoare.

Ministerul Finantelor din Bosnia si Hertegovina a anuntat ca: „In bugetul pentru 2013 guvernul a prioritizat alte obligatii, cum ar fi alocarea de fonduri pentru recensamant si achizitionarea de avionae pentru stingerea incendiilor”(Ivana Raguz, purtatoarea de cuvant al Ministerul Finantelor).

In Croatia : „Vom creste TVA-ul pentru produse precum painea si laptele cu 5%. Anul viitor asteptam o crestere de 1,8%a PIB-ului prin cresterea investitiilor publice si private”, a declarat Slavko Linic, Ministrul de Finante.

In acest moment scopul economisirii nu este cel a producerii, ci al supravietuirii si eventual al returnarii datoriilor externe. Acest tip de economisire care nu se bazeaza pe o crestere economica, macar la nivel de aspiratie, nu este sustenabil. Pe fondul aplicarii continue a masurilor de austeritate fara dublarea lor cu masuri de crestere, framantarile sociale nu vor intarzia sa reapara sau sa se intensifice.

Nemultumirea cetatenilor va reprezenta apanajul unui blocaj politic ce nu va favoriza dezvoltarea economica fiecarei tari in parte si implicit a regiunii.

Anul 2012 a fost un an dificil, dar in acelasi timp o perioada din urma caruia s-au putut desprinde multe lectii pentru cei care stiu sa le citeasca!

Atat Romania, cat si zona europeana trebuie sa iasa din acest „lant al slabiciunilor” economic.

Singura varianta fezabila pentru realizarea acestui deziderat este improspatarea pietelor de desfacere. Iar pentru aceasta reorientare, atat Europa cat si Romania vor trebui sa isi gaseasca curajul de a privi dincolo de „gardul zonei de confort” europene, catre marile zone economice ale lumii.

 

Autor: Adrian Marius Dobre, Secretar General Fundatia Europeana Titulescu

Sursa: http://blog.adrianmariusdobre.eu/

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

9 + three =