Ce se intampla cu pretul PETROLULUI?

In cursul zilei de 28 august, ministrii de finante din G7 au lansat o cerere catre tarile producatoare de petrol, catre OPEC (Organizatia Tarilor Exportatoare de Petrol) sa aprovizioneze suficient piata, in caz contrar fiind dispusi sa elibereze rezervele de petrol din stocul AIE (Agentia Internationala pentru Energie).

Pozitia AIE, care reprezinta statele consumatoare de petrol, nu a fost in sincron cu cererile tarilor din G7. Saptamana trecuta s-a pronuntat impotriva eliberarii rezervelor strategice de petrol :

Sancțiunile iraniene nu au venit din senin. Piața s-a adaptat relativ ușor la livrările iraniene mai mici din ultimele nouă luni. Doar creșterea prețurilor nu este un declanșator pentru o eliberare a stocului AIE și în acest moment vedem că piața țițeiului este aprovizionată în mod adecvat“, a declarat șeful AIE, Maria van der Hoeven.

In ultimul timp pretul petrolului a crescut pe masura ce sanctiunile occidentale impotriva Iranului au oprit furnizarea unui milion de barili pe zi pe piata mondiala si in urma impactului apropierii uraganului Isaac de SUA si s-a inchis astfel productia de petrol din Golful Mexic.

Previziunile pentru 2012 nu arata deloc optimist, analistii de la Goldman Sachs estimand ca pretul petrolului Brent va costa in medie 120 dolari pe baril. Media prezisa de analisti se apropie de cifra 100 dolari de baril pe 2012, iar daca ne raportam la nivelul pretului de acum – e.g. pretul petrolului pentru piata americana pentru livrarile din septembrie a ajuns la 93,94 dolari pe baril – scenariile elaborate par sa se apropie de realitate.

La jumatatea lunii august pretul petrolului a inregistrat maximul ultimelor 3 luni, iar sursa fluctuatiilor nu o reprezinta speculatiile financiare ci furnizarea de petrol, cererea de petrol.

Dezbaterea cu privire la pretul petrolului in SUA este o preocupare prioritara atat in centrele universitare cat si in cercurile politice, cu atat mai mult cu cat socul cererii globale de petrol are efecte economice mari asupra SUA, asupra ratei somajului, a cresterii reale a PIB-ului sau a ratei inflatiei.

Avand in vedere istoricul acestor tipologii de cresteri a preturilor (datorate cererii) putem spune ca impactul este pe termen scurt, productia putand fi modificata. Totusi la nivel politic acest soc nu este prielnic, cu atat mai mult cu cat tensiunile sunt din ce in ce mai mari atat la nivel national cat si la nivel international.

Initiativa G7 reprezinta o reactie previzibila cu propuneri de reglementari guvernamentale, cu manipularea pietei ce se vrea a fi un catalist al diminuarii preturilor. Problema este intotdeauna mai bine de prevenit decat de rezolvat dupa ce isi lasa amprenta, iar unele cauze ar fi putut fi contracarate inainte de a produce efecte.

Deja pe agenda Reuniunii anuale FMI de la Tokyo, ce va avea loc la sfarsitul lunii octombrie, a fost inscrisa problema cresterii pretului la petrol si a implicatiilor pe care aceasta le genereaza. Se asteapta solutii viabile si o transare a acestei chestiuni care nu este deloc recenta.

Chiar daca se va decide, cel mai probabil la Summit-ul G20 din septembrie, folosirea rezervelor de urgenta nu ar duce la rezolvarea impasului mondial. Tarile cu rezerve nationale precum Germania, Japonia si Canada nu sustin aceasta masura si nu se vor lasa foarte usor convinse si nici AIE nu pare a fi solidara cu eliberarea resurselor strategice.

Ideea cresterii productiei de petrol pentru a acoperi pierderile cauzate de sanctiunile impuse Iranului poate reprezenta o optiune, dar deja presiunile exercitate pe Arabia Saudita nu au dat roade – sansele sunt mici si rezultatele pot veni doar pe termen lung.

Autor: Adrian Marius Dobre, Secretar General Fundatia Europeana Titulescu

Sursa: http://blog.adrianmariusdobre.eu/

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *