Agenția pentru Drepturi Fundamentale: Efectele urii în UE

Două noi rapoarte ale Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) confirmă faptul că infracţiunile motivate de ură sunt o realitate de zi cu zi în întreaga Uniune Europeană (UE), potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

Violenţa şi infracţiunile motivate de rasism, xenofobie, intoleranţă religioasă sau de handicapul, orientarea sexuală sau identitatea de gen a unei persoane sunt toate exemple de infracţiuni motivate de ură, care aduc prejudicii nu doar celor vizaţi, ci şi angajamentelor de bază ale UE faţă de democraţie şi drepturile fundamentale la egalitate şi nediscriminare.

Pentru a combate infracţiunile motivate de ură, UE şi statele sale membre trebuie să confere o mai mare vizibilitate acestor infracţiuni şi să îi tragă la răspundere pe autorii acestora. Este necesară o mai mare voinţă politică din partea factorilor de decizie pentru a contracara prejudecăţile răspândite împotriva anumitor grupuri şi pentru a compensa daunele. Prin urmare, victimele şi martorii ar trebui să fie încurajaţi să raporteze aceste infracţiuni şi, atât la nivelul UE, cât şi la nivel naţional, ar trebui să se adopte acte legislative care să oblige statele membre să colecteze şi să publice date privind infracţiunile motivate de ură. Acest lucru ar contribui la recunoaşterea victimelor infracţiunilor motivate de ură, în conformitate cu cerinţele care decurg din jurisprudenţa Curții Europene a Drepturilor Omului. Pentru a-i trage la răspundere pe autorii acestor infracţiuni într-un mod mai eficient, legiuitorii ar trebui, de asemenea, să ia în considerare aplicarea unor penalităţi mai aspre pentru infracţiunile motivate de ură, cu scopul de a sublinia gravitatea acestora, în timp ce instanţele de judecată care pronunţă hotărâri ar trebui să abordeze public motivaţiile părtinitoare, specificând în mod clar faptul că acestea conduc la sentinţe mai aspre.

„Infracţiunile motivate de ură creează o mentalitate de tip «noi şi ei» care provoacă daune psihologice enorme”, susţine Morten Kjaerum, directorul FRA. „Acestea subminează principiile democratice de bază ale egalităţii şi nediscriminării. Astfel, infracţiunile motivate de ură nu aduc prejudicii doar victimei, ci şi altor persoane care aparţin aceluiaşi grup – majoritatea fiind îngroziţi că vor ajunge să fie următoarea ţintă – şi societăţii în ansamblu. Ca reacţie, UE şi statele sale membre trebuie să se asigure că acestor infracţiuni li se conferă vizibilitate şi că autorii sunt traşi la răspundere pentru faptele lor”.

Un nou raport FRA intitulat „Making hate crime visible in the European Union: acknowledging victims’ rights (Asigurarea vizibilităţii infracţiunilor motivate de ură în Uniunea Europeană: recunoaşterea drepturilor victimelor) prezintă o abordare a infracţiunilor motivate de ură din punctul de vedere al drepturilor fundamentale şi oferă o analiză comparativă a mecanismelor de colectare a datelor oficiale privind infracţiunile motivate de ură în Uniunea Europeană. Raportul subliniază provocările inerente care apar în înregistrarea infracţiunilor motivate de ură şi analizează modul în care poate fi extinsă sfera colectării datelor oficiale pentru a le permite statelor membre să îşi îndeplinească obligaţiile faţă de victimele infracţiunilor motivate de ură.

Cel de-al doilea raport, „EU-MIDIS Data in Focus 6: Minorities as Victims of Crime” (EU-MIDIS Date în obiectiv nr. 6: minorităţile ca victime ale infracţiunilor), prezintă date privind experienţele respondenţilor ca victime în cazul a cinci tipuri de infracţiuni, de la furt la hărţuire gravă. O secţiune a raportului analizează în special minorităţile ca victime ale infracţiunilor rasiste. Raportul arată că o persoană din patru (24%) din cei 23 500 de respondenţi la sondajul EU-MIDIS – primul sondaj la nivelul UE realizat pentru a eşantiona în mod specific minorităţile etnice şi grupurile de imigranţi în funcţie de percepţia acestora cu privire la infracţiunile din motive rasiale sau etnice – au afirmat că au fost victime ale unei infracţiuni cel puţin o dată în cele 12 luni anterioare efectuării sondajului. În medie, 18% din totalul romilor şi 18% din totalul respondenţilor africani sub‑saharieni care au participat la sondaj au indicat că au fost victime a cel puţin o infracţiune din motive rasiale în ultimele 12 luni.

Atacuri, ameninţări sau hărţuiri grave din motive percepute ca fiind „rasiale”, suferite de membri ai minorităţilor etnice sau ai grupurilor de imigranţi (sursă: FRA – EU MIDIS)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Aggregate groups: Grupuri agregate

Victimele şi martorii infracţiunilor motivate de ură sunt reticenţi în ceea ce priveşte raportarea acestor infracţiuni fie agenţiilor de aplicare a legii, fie sistemului de justiţie penală, organizaţiilor neguvernamentale sau grupurilor de sprijinire a victimelor. În consecinţă, victimele sunt deseori incapabile sau nu vor să reclame pedepsirea autorilor, multe infracţiuni rămânând nesemnalate şi nepedepsite şi, prin urmare, invizibile.

Ratele de neraportare a atacurilor, ameninţărilor sau hărţuirilor grave de către grupurile minoritare şi de imigranţi din cele 27 de state membre ale UE (sursă: FRA – EU MIDIS)

  Din Europa Centrală şi de Est Din Fosta Iugoslavie Din Africa de Nord Din Africa Sub-Sahariană Romi Ruşi Turci
Atacuri sau ameninţări 69 % 57 % 62 % 60 % 69 % 69 % 74 %
Hărţuiri grave 89 % 75 % 79 % 84 % 84 % 84 % 90 %

„Making hate crime visible in the European Union: acknowledging victims’ rights” (Asigurarea vizibilităţii infracţiunilor motivate de ură în Uniunea Europeană: recunoaşterea drepturilor victimelor)

„EU-MIDIS Data in Focus 6 on Minorities as Victims of Crime” (EU-MIDIS Date în obiectiv nr. 6: minorităţile ca victime ale infracţiunilor)  http://fra.europa.eu/en/publications-and-resources

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

one × three =