Summitul European de iarna – o reuniune a finantelor

Cel mai recent Summit European, 13-14 decembrie, a fost unul predominat de discutii pe marginea finantelor, cu precadere asupra mecanismului de supraveghere bancara, un element al uniunii bancare si pentru culoare, de situatia financiara a Ciprului.

Un strop de „culoare” – Situatia financiara a Ciprului este mai grava decat cea a Greciei!

Vorbim despre acelasi Cipru care, indecis daca sa ceara ajutor la Uniune sau nu, se gandea sa se imprumute de la rusi, care ii acordau conditii mai bune si bani mai multi. Cum intre timp discutiile au fost acoperite de alte probleme europene urgente, negocierile au fost tinute departe de paginile presei, pana la acest Consiliu, cand seful EuroGroup, Jean – Claude  Juncker, a venit cu un anunt apocaliptic (tot este in trend acest cuvant): “Prioritatea mea pe termen scurt pentru 2013 este Cipru. Este o problema care nu trebuie subestimata, pentru ca este mai serioasa decat Grecia. Aceasta situatie nu este luata in considerare de pietele financiare internationale sau de presa”.

Mesajul pe care vrea sa il transmita este limpede – Vom avea o chestiune cipriota mai grava decat cea elena si ne preocupa! In curand, preconizez ca vor declansa programe de salvare si linii de credite, pe care in mare parte le au deja pregatite.

Fara indoiala se vor remarca si unele actiuni ale rusilor in aceasta chestiune, cu atat mai mult cu cat si-au manifestat intr-un mod explicit interesul privind implicarea in problemele statelor europene, aceasta fiind o strategie cunoscuta a Federatiei Ruse in cadrul jocurilor de putere continentale si nu numai.

Propunerile controversate ale Summitului European de iarna

Pe langa picanteria acestui Consiliu s-au propus si idei preocupante si controversate. De exemplu propunerea care a pus pe jar cateva state se refera la o serie de angajamente de natura contractuala intre statele care folosesc euro si institutiile europene in scopul de a implementa reforme structurale. Austria s-a pronuntat impotriva, nu vrea sa renunte la sistemul de pensii, iar Belgia nu doreste sa isi modifice sistemul de indexare al salariilor. Ideea a fost pusa pe masa, forma sa finala va fi negociata o vreme indelungata, asa cum ne-a obisnuit practica din cadrul Uniunii Europene.

Statele membre au dezbatut si propunerile cu privire la capacitatea fiscala si bugetele tarilor din zona euro. In acest caz opiniile sunt si mai divergente, unele considerand mai potrivite eurobondurile, altele refuzand categoric aceasta optiune. Totusi ideea unui buget secundar pentru zona euro un este o veste noua. Intens criticata, acesteia i se atribuie rolul de factor tensionant intre membrii zonei euro si ceilalti.

Marea Britanie a avut o abordare moderata, comparativ cu pozitiile anterioare, avertizand doar ca masurile luate la nivel financiar-bancar vor modifica profund zona euro si este important ca fiecare tara sa isi negocieze conditiile in mod pragmatic.

In rest, s-a reiterat necesitatea mecanismului de supraveghere bancara, atribuit ca responsabilitate Bancii Centrale Europene, ce va fi pus in practica in mod progresiv din 2013 si va devine operational la 1 martie 2014. Mecanismul este o conditie pentru a permite recapitalizarea directa a bancilor aflate in dificultate prin intermediul fondurilor de salvare, astfel ca se va elimina legatura dintre datoriile suverane si problemele bancilor.

Italia si problemele ei au fost lasate pentru anul 2014, la fel si tema modificarii tratatelor, imediat dupa ce va fi aleasa o noua Comisie.

Noul Summit nu a reusit sa furnizeze o foaie de parcurs concreta asupra schimbarii arhitecturii zonei euro, asa cum se preconizase, fiind trecuta pe agenda Summitului din iunie 2014.

Un Summit cu multe amanari si tatonari pentru implementarea unor idei controversate, in special cea a finantarii comune, care este asimilata de multe tari cu pierderea suveranitatii si cea a aranjamentelor contractuale de inspiratie germana, care nu sunt decat niste extensii ale masurilor de austeritate intr-un ambalaj nou si cu o patrundere in afacerile interne nationale mai mare.

In Europa se da, mai mult ca oricand, o lupta acerba pentru control, care are ca efect o renastere a sentimentelor nationaliste. Si ce poate fi mai amenintator pentru aprofundarea procesului de unificare a Europei decat nationalismul dus la extreme?

 

 

Autor: Adrian Marius Dobre, Secretar General Fundatia Europeana Titulescu

Sursa: http://blog.adrianmariusdobre.eu/

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

8 − one =