Asociația Orașelor din România (AOR) a organizat ieri, 15 aprilie, dezbaterea „Orașele mici, încotro?”, prilej cu care a fost tras un semnal de alarmă cu privire la importanța fondurilor europene destinate orașelor, dar și a promovării unor motoare de dezvoltare economică pentru a atenua scăderea demografică cu care se confruntă orașele mici și mijlocii din lipsa de oportunități. 

Asociația Orașelor din România (AOR) pledează pentru implementarea unor motoare de dezvoltare în orașele mici cu ajutorul unui împrumut de la Banca Mondiala 

„Orașele mici și mijlocii din România încă nu și-au atins potențialul de dezvoltare. Prin această dezbatere dorim să atragem atenția publică asupra problemelor din aceste orașe, pentru a obține o dezvoltare echilibrată între regiuni. Un proiect important al AOR este să construim în orașele mici și mijlocii motoare de dezvoltare. Avem o propunere de program prin care să reușim cu ajutorul unui împrumut de la Banca Mondială să dăm posibilitatea fiecărui oraș din România să își dezvolte anumite motoare de dezvoltare. Este important să investim în infrastructură, în școli, în sănătate, dar în același timp fiecare oraș trebuie să aibă o inimă care generează economie și viață economică, pentru că altfel generația tânără nu își va vedea un viitor în orașele noastre. Rolul nostru este să tragem un semnal de alarmă cu privire la scăderea demografică din rândul orașelor mici și să căutăm motoare de dezvoltare. Orașul Cugir este cunoscut pentru industria auto. Să găsim soluții la nivel național, guvernamental și european. Problema orașelor mici nu se regăsește doar în România. Dezvoltarea unor zone industriale, parcuri industriale sau alte zone care să creeze un ecosistem care să ajute la dezvoltare ar fi esențiale”, a transmis Adrian Teban, președinte AOR, membru în Comitetul European al Regiunilor, primarul orașului Cugir.

Este nevoie de o politică coerentă în ceea ce privește orașele mici și mijlocii. O comunitate nu este formată doar din orașele mari

„În cadrul Comitetului Economic și Social European nu ne interesează cu precădere dezvoltarea urbană, dar ne interesează dezvoltarea durabilă și din această perspectivă, probleme precum încălzirea globală trebuie discutate acum. Orașele mici și mijlocii sunt printre cele mai afectate de această situație pentru că se află între zona urbană și rurală. Este nevoie de politici de sprijin pentru aceste comunități. Avem o problemă comună precum dezvoltarea relativ scăzută și a lipsei de investiții și preocupare. Este nevoie de o politică coerentă în ceea ce privește orașele mici și mijlocii, ce presupune o dezvoltare în raport cu situația socială a fiecăruia, pentru că avem probleme diferite precum șomajul sau migrația forței de muncă. Reflectăm asupra unor soluții de finanțare și de dezvoltare durabilă, astfel încât să înțelegem că o comunitate nu este formată doar din orașele mari, ci din întreaga societate”, a precizat Cristian Pîrvulescu, prof. univ. dr., membru în Comitetul Economic și Social European, Decan al Facultății de Științe Politice SNSPA. 

Daniel Nicolaș, prim-vicepreședinte AOR, primarul orașului Odobești: „Apelul nostru este să fim luați în seamă. Avem nevoie de fonduri europene dedicate orașelor, celor 3 milioane de români care locuiesc în orașe mici și mijlocii”

„Este foarte impoarnt ca orașul să devină un pol de dezvoltare urbană pentru toate comunitățile din jur, astfel încât să putem să creștem nivelul de trai și calitatea serviciilor. Avem o șansă istorică, cea a fondurilor europene. Fără parcursul european al României am fi fost foarte mulți în situația în care să nu avem drumuri cum trebuie. Prin fonduri europene am reușit să facem grădinițe, școli, drumuri, canalizare, stații de epurare. Am reușit proiecte la care uneori nici nu visam până acum 20 de ani. Sunt un primar bătrân, iar în acești 20 ani am construit blocuri, școli. Am realizat multe lucruri pentru oameni, dar avem în continuare nevoie de sprijin pentru că bugetele noastre nu au posibilitatea să co-finanțeze programele europene. Noi am fost dezavantajați tot timpul. La începuturile aderării României la UE, comunele au avut programe bine definite pentru dezvoltare rurală la care noi, orașele, nu aveam acces. Ulterior, au apărut programele operaționale la care municipiile au avut programe destinate (axa 4.1). Abia în 2017 am reușit să obținem prima axă de dezvoltare destinată orașelor. Acesta este apelul nostru: să fim luați în seamă. Avem nevoie de fonduri europene dedicate orașelor, celor 3 milioane de români care locuiesc în orașe mici și mijlocii”, a punctat Daniel Nicolaș, prim-vicepreședinte AOR, primarul orașului Odobești. 

„Fiecare primar ar trebui să caute soluții pentru auto-finanțare”, consideră Nicolae Moldovan, primarul orașului Beclean.

„Primarii sunt cei care caută soluții pentru comunitățile noastre. Fiecare primar ar trebui să caute soluții pentru auto-finanțare. Comunitatea noastră a obținut noi resurse prin nămol și sare. Am gândit un proiect turistic și am reușit să dezvoltăm această bază turistică, Băile Figa, care astăzi este un motor economic ce ne alimentează multe minusuri cu care ne confruntăm. Această idee turistică a dezvoltat și celelalte componente ale orașului. Am avut un motiv serios să accesăm peste 20 de proiecte europene. Pentru orașele mici, fondurile europene sunt soluția cu care am reușit să accesăm proiect după proiect, idee după idee”, a subliniat Nicolae Moldovan, primarul orașului Beclean în intervenția sa. 

Soluțiile pentru un echilibru teritorial în România vin de la nivelul orașelor care au performat deja

„Banca Mondială nu ar fi avut un program la fel de mare și eficient, dacă nu aveam parteneri la nivel local în primarii cu localitățile unde a lucrat. Un lucru bun pentru România este că avem un nivel local foarte puternic. Primim laude tot timpul și de la nivelul Comisiei Europene și al țărilor cu care lucrăm (Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia) la adresa reprezentanților României în Comitetul European al Regiunilor. Orașele mici sunt vitale pentru a asigura un echilbru la nivel teritorial. Pentru prima oară, în România, s-a făcut o analiză concretă a politicii urbane la nivel economic și local. Astfel, s-a arătat că 50% din teritoriul României, format din comune și orașe cu forță economică scăzută adună 25% din populație – 5 milioane de locuitori – și produc numai 2% din PIB-ul țării. Acestea sunt regiunile slab dezvoltate la care politica de coeziune și politice naționale încearcă să găsească o soluție, soluție care va fi găsită în alte comune mici de succes. Aici vorbim de Cugir, Orăștie, Beclean, Siret, care au atras mai multe fonduri europene decât municipii cu ștaif. Soluțiile pentru un echilibru teritorial în România vin de la nivelul orașelor care au performat deja. Cea mai dezvoltată localitate din România este Ghimbav. În același timp, trebuie gândit la nivel de rețea, nu la nivel de localitate. În momentul în care gândești la nivel de rețea, adresezi și problema tinerilor care probabil nu o să mai migreze și o să își facă familii, știind că fac parte dintr-un ecosistem socio-economic funcțional”, a transmis Marcel Ionescu-Heroiu, specialist senior în dezvoltare urbană în cadrul biroului Băncii Mondiale din București, România.

„Noi, ca orașe din România, trebuie să obținem venituri care să rămână 100% le nivel local”, subliniază Mik József, primarul orașului Borsec.

„Turismul ar trebui să reprezinte un segement din economia națională. În 2008, când am devenit primar, a trebuit să găsim soluții pentru relansarea turismului. Pentru că nu au fost investitori în turism, a trebuit să devenim o administrație publică care investește în turism. Am reușit să construim pârtii de schi, de bob de vară și cea mai mare investiție prin care am reușit să repunem Borsec și tot turismul în mișcare a fost centrul balnear care s-a deschis acum doi ani de zile și au început să vină și investitori privați. Administrația publică a accesat fonduri naționale, dar și europene.  În momentul de față avem 30 de milioane de euro investiți, iar Borsec este o localitate mică de 2.800 de locuitori. Noi, ca orașe din România, trebuie să obținem venituri care să rămână 100% le nivel local”, a precizat Mik József, primarul orașului Borsec.

Urmăriți aici întreaga dezbatere: 

Asociația Orașelor din România (AOR) sărbătorește anul acesta 30 de ani de activitate neîntreruptă. De la înființarea sa în 1994, Asociația Orașelor din România a fost un pilon al comunităților urbane din întreaga țară, promovând cooperarea și schimbul de bune practici între orașe și facilitând dialogul constructiv între autorități locale și centrale. În ultimii 30 de ani, Asociația Orașelor din România a demonstrat angajamentul său față de dezvoltarea durabilă, incluzivitatea socială și inovarea în gestionarea orașelor.

Marți, 28 noiembrie, la Reședința Ambasadorului Republicii Federale Germania în România, Dr. Peer Gebauer, a avut loc lansarea Cartei Albe a Biodiversității și Schimbărilor Climatice, document strategic care face parte din proiectul implementat de Asociația Teatrul Vienez de copii – “Copiii joacă teatru”, în colaborare cu Asociația EcoLogic și cu sprijinul financiar al Ambasadei Germaniei la București, EcoAwareness: Carta Albă a Biodiversității și a Schimbărilor Climatice.

Evenimentul a adus împreună asociații non-guvernamentale și actori din domeniul protejării mediului înconjurător. Ambasadorul Germaniei a subliniat în discursul său că “Protejarea mediului și a climei, precum și sustenabilitatea comună este importantă pentru toată lumea: guverne, societate civilă și fiecare dintre noi. Prin urmare, este important ca la COP28, eveniment aflat în desfășurare în prezent, să fie adoptate măsuri concrete pentru a îndrepta lumea către obiectivul de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius”.

Carta Albă a Biodiversității și Schimbărilor Climatice este un document strategic care a fost elaborat de experți din zona de mediu și care evidențiază o serie de priorități și principii de implementare care sunt prietenoase cu mediul și care, dacă ar fi adoptate la scară largă, ar avea un real impact asupra gestionării eficiente a efectelor negative pe care schimbările climatice le produc. Obiectivul principal al evenimentului de lansare este acela de a informa, de a sensibiliza și de a crea parteneriate de lungă durată pentru un viitor mai verde.

© Asociația Teatrul Vienez de Copii

Valorile promovate și susținute prin Carta Albă a Biodiversității și Schimbărilor Climatice, precum și prioritățile și principiile de implementare propuse de specialiștii care au contribuit la realizarea acestui document de mediu, pot fi citite pe site-ul Asociației Teatrul de copii Vienez.

Prima acțiune pe care Asociația Teatrul  Vienez de Copii – Copii Joacă Teatru o pune în practică, alături de organizații din Austria (Schule für das Leben), Slovenia (Institute for Health and Environment), Germania (Carpe Europe) ș România (Asociația Teatrul Vienez de Copii șii Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca), este lansarea unui calculator pentru a măsura amprenta de carbon. Calculatorul este destinat elevilor de gimnaziu care pot testa alături de profesori și părinți care este amprenta lor de carbon pentru a conștientiza cât de prietenos cu mediul este stilul lor de viață și că de fapt cu nevoie de mai multe planete care să le susțină activitatea de zi cu zi.

Acest rezultat îi face să conștientizeze cât de mult poluează prin acțiunile lor și îi invită la o discuție despre schimbarea obiceiurilor, spre a deveni mai prietenoși cu mediul înconjurător.

În spatele Cartei Albe a Biodiversității și Schimbărilor Climatice se află experți care s-au implicat activ și care și-au dedicat timpul, cunoștințele și experiența acumulată pentru a pune bazele acestui document strategic. Printre experți putem enumera: Edit Pop, Manager destinație EcoMaramureș, Asociația EcoLogic; Cristina Sincu, Consultant marketing turistic, Asociația EcoLogic; Alexandra Pușcaș, Manager proiect arii protejate, World Wide Fund for Nature România; Călin Ardelean, Expert sălbăticie, World Wide Fund for Nature România; Gabriela Ionescu, cercetător științific, Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București / Asociația D.G.T; Lavinia Enache, Studentă Doctorand, Școala Doctorală de Științe ale Comunicării, Co-founder Serious Evo, Elena Nicolae, Director Executiv, Fundația Comunitară Cluj, Vasile Țîrlea, Asociația pentru Ecologie și Turism Năsâpiște și Victor Horumbă.

New Strategy Center organizează conferința internațională “The Reconstruction of Ukraine and the Strategic Role of Romania” în perioada 13-14 Decembrie 2023, în Sinaia, în vederea dezbaterii multiplelor aspecte referitoare la procesul de reconstrucție a Ucrainei și evidențierea rolului strategic pe care România trebuie să-l joace în acest context. Conferința reunește oficiali din Ucraina, Republica Moldova, din România și din alte state UE și NATO, experți independenți, reprezentanți ai mediului de afaceri, academic, ai corpului diplomatic, fiind cea mai amplă conferință din România dedicată acestei teme. Conferința este organizată sub patronajul Guvernului României.

Evenimentul va putea fi urmărit integral în format online pe site-ul www.newstrategycenter.ro sau pe pagina de Facebook New Strategy Center, dar și pe pagina de Facebook Calea Europeană, partener media al evenimentului.

Agenda conferinței și biografiile speakerilor pot fi consultate aici.

Deși războiul din Ucraina continuă cu intensitate, este tot mai amplă dezbaterea la nivel internațional privind maniera în care se va desfășura procesul de reconstrucție și sursele sale de finanțare. Va fi cel mai amplu proces de reconstrucție de după al Doilea Război Mondial, depășind ca magnitudine și costuri celebrul Plan Marshall. Cele mai optimiste evaluări indică o valoare a costurilor de minim 400 miliarde USD, dar acestea cresc deoarece distrugerile provocate de Rusia continuă.

Procesul de reconstrucție a debutat deja în regiunile eliberate în 2022 de sub ocupația rusă, așteptându-se ca dinamica sa să fie mult mai accelerate odată cu încetarea ostilităților. Este necesar ca România să participe din plin la acest proces, susținând companiile românești care au experiența și competența necesare pentru a participa în multiple domenii de interes la reconstrucția țării vecine. Totodată, România trebuie să își asume rolul de hub pentru eforturile occidentale de reconstrucție a sudului Ucrainei, una dintre ariile cele mai afectate de război. Proximitatea față de regiuni precum Odesa, Mykolaiv, Herson sau Zaporojie crează un mare avantaj pentru România și face din țara noastră o platformă firească pentru companiile străine. Zona Galați-Brăila se poate dezvolta într-un hub logistic care, ulterior, cu finanțare europeană, să adauge și porturile Giurgiulești, din Republica Moldova, și Reni și Izmail din Ucraina. Ar putea fi un exemplu de cooperare transfrontalieră, cu efecte benefice pentru toate cele trei țări. Cooperarea transfrontalieră va dinamiza prezența economică și investițiile străine inclusiv în județele din estul României, aflate la granița cu Republica Moldova și Ucraina, zona Moldovei înregistrând încă decalaje de dezvoltare, comparativ cu alte regiuni ale României.

În plus, România va avea avantajul unei surse de energie constante și predictibile pentru următorii 12-15 ani, vitală pentru companiile care fabrică mai ales materiale de construcții și care folosesc multă energie în procesul de producție. Este vorba de gazul din Marea Neagră, o sursă de peste 100 miliarde metri cubi (minim 8 m3 anual). În 2027, odată cu începerea producției din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, România va deveni cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană.

Procesul de reconstrucție este, în același timp și un proces de modernizare a Ucrainei, în contextul aderării acestei țări la UE. România poate ajuta Ucraina, la fel și Republica Moldova, prin pregătirea reprezentanților administrației publice locale și centrale, prin cursuri de formare finanțate de UE.

Reconstrucția sudului Ucrainei trebuie privită de România ca un proces care să angreneze și Republica Moldova, conectivitatea și dezvoltarea economică contribuind la bunăstarea României și a vecinilor noștri și la sucesul integrării acestora în Uniunea Europeană.

New Strategy Center crede că este în interesul României ca Ucraina să fie un stat independent prosper, democratic, integrat în UE și NATO. Un stat stabil, predictibil și un bun vecin al țării noastre. Tocmai de aceea este necesar ca România să sprijine în continuare eforturile Ucrainei de a-și recâștiga suveranitatea asupra teritoriilor ocupate și să o susțină să devină un membru cu drepturi depline al comunității democratice euro-atlantice.

New Strategy Center este un think tank românesc specializat în politică externă, de apărare și de securitate, o organizație non-partizană și non-guvernamentală. New Strategy Center își desfășoară activitatea pe trei paliere principale: furnizarea de contribuții analitice și consultanță de specialitate pentru factorii de decizie; organizarea de dezbateri regulate, atât interne, cât și publice, pe teme de actualitate; dezvoltarea activității externe prin parteneriate cu instituții sau organizații similare din întreaga lume, documente politice comune și conferințe internaționale. Regiunea Mării Negre și a Balcanilor sunt domenii prioritare de interes pentru New Strategy Center.