Mario Monti, fost comisar UE, coordonator al TEN-E: Chiar şi în momente de austeritate, investiţiile în infrastructură sunt măsuri benefice şi neinflaţioniste

Uniunea Europeană, care îşi propune să aloce în exerciţiul bugetar 2014-2020 circa 50 de miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii de transport, energetică şi digitală, ia în considerare şi posibilitatea vânzării de obligaţiuni pentru realizarea proiectelor de infrastructură care nu pot fi finalizate din bani europeni, titreaza ZF.ro.

Resursele publice şi cele private sunt mai reduse astăzi. Obiectivul este să se revitalizeze piaţa de capital pentru proiecte de infrastructură, să găsim modalităţi de a-i atrage pe investitorii instituţionalizaţi să facă asemenea investiţii. Astfel, am avea o sursă complementară de finanţare”, a declarat Maarten Verwey, director general adjunct în cadrul directoratului general de economie şi finanţe al Comisiei Europene, în cadrul conferinţei “Putem finanţa infrastructura Europei?”, desfăşurată la Bruxelles.

Verwey a arătat că atât UE, cât şi Banca Europeană de Investiţii pot sprijini acest demers, fie prin garantarea unor obligaţiuni, fie prin acordarea unor împrumuturi subordonate care să atragă interesul investitorilor instituţionalizaţi, aşa cum sunt fondurile de pensii sau companiile de asigurări. El a arătat că UE şi BEI ar beneficia de un contract de partajare a riscurilor şi că riscul maxim pentru bugetul european ar fi limitat şi stabilit printr-un plafon.

Şi reprezentanţii mediului privat prezenţi la conferinţă au punctat faptul că atât fondurile de pensii, cât şi companiile de asigurări sunt interesate de astfel de investiţii. “Există sume uriaşe care ar putea fi direcţionate către infrastructură. Când vorbim cu investitorii noştri, se folosesc termeni precum stabilitate şi transparenţă”, a spus Gordon Parsons, senior managing director în cadrul Macquarie Infrastructure, un fond de gestionare a infrastructurii cu activităţi în întreaga lume.

ficialii europeni prezenţi la conferinţa de la Bruxelles au subliniat de asemenea importanţa infrastructurii ca modalitate de a susţine economia pe perioadă de criză.

Infrastructura adecvată pentru ener­gie, transport şi lumea digitală permite UE să fie mai competitivă, mai integrată. Ar fi superficial şi total necon­vin­gător în aceste vremuri să aducem argumente în favoarea infrastructurii fizice ca mijloc de a creşte cererea în UE. Investiţiile în infrastructură au şi altă faţetă a monedei: sunt generatoare de producţie în viitor. Chiar şi în momente de austeritate, investiţiile în infrastructură sunt măsuri benefice şi neinflaţioniste“, a declarat Mario Monti, fost comisar UE şi în prezent coordonator al TEN-E.

Printre coridoarele de infrastructură care vor tranzita şi România şi care se află pe lista de priorităţii a Uniunii în următorul exerciţiu financiar se numără şi conexiunea multimodală Budapesta-Bucureşti-Constanţa, respectiv Arad-Timişoara-Calafat, conexiunea rutieră Sofia-Bucureşti via Ruse, conexiunea rutieră şi feroviară Timişoara-Belgrad. Obiectivele privind coridoarele europene de electricitate, care ar urma să fie finalizate până în 2020 şi care vizează şi România sunt realizarea conexiunii electrice în Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est dar şi a coridorului sudic de gaze naturale.

Articolul de pe ZF.ro poate fi accesate aici.

Sursa foto: acus.org

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

11 − 4 =