MCV: Comisia Europeană critică Parlamentul. Reacția liderilor PNL

Comisia Europeană critică, în raportul intermediar al Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), faptul că Parlamentul României a îngreunat lupta împotriva corupţiei la nivel înalt, refuzând aproximativ o treime din solicitările DNA pentru ridicarea imunităţii unor parlamentari, în 2015, dar şi pentru faptul că a menţinut în funcţie parlamentari şi miniştri, după ce aceştia au fost urmăriţi penal sau chiar condamnaţi definitiv.

Comisia Europeană arată, în recomandările sale privind sistemul judiciar românesc în 2016, că acest an este important prin prisma numirilor care vor avea loc la vârful sistemului şi care ar trebui să fie cât mai transparente posibil. Printre recomandări se numără operaţionalizarea şi numirea unei „conduceri puternice” la nou înfiinţata Agenţie pentru gestionarea bunurilor sechestrate, dar şi stabilirea unor criterii clare şi obiective privind motivarea refuzului de a ridica imunitatea parlamentarilor vizaţi de anchete.

Cea mai dură critică a Comisiei Europene în raportul de traseu al Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) pe 2016 se adresează Parlamentului României, pentru că a blocat lupta împotriva corupţiei la nivel înalt, aplicând în mod netransparent şi arbitrar ridicarea imunităţii parlamentarilor şi miniştrilor vizaţi de anchetele DNA, mai precizează sursa citată.

Alina Gorghiu: ”Poziția PNL este clară: întotdeauna votăm la vedere pentru aprobarea cererilor de ridicare a imunității”

gorghiu”Justiția din România primește o notă bună din partea Comisiei Europene, prin raportul MCV dat publicității astăzi. În ciuda performanțelor constante ale justiței, nu avem încă o perspectivă a finalizării acestei monitorizări. Vina nu aparține nicidecum sistemului judiciar, ci unei majorități parlamentare duplicitare sau de-a dreptul ostile justiției, construite în jurul PSD.

Încă o dată, criticile din raport fac referire la refuzul Parlamentului de a încuviința cererile de ridicare a imunității parlamentare. E nedrept ca România să rămână sub această monitorizare pentru că PSD neagă principiul egalității în fața legii.

Poziția PNL este clară: întotdeauna votăm la vedere pentru aprobarea cererilor de ridicare a imunității.”  a fost mesajul transmis de co-președintele PNL pe pagina sa de Facebook, după pubicarea raportului.

Cătălin Predoiu: ”Odată cu raportul MCV s-au reaprins spiritele in jurul subiectului Justiţie – Anticorupţie si au reapărut ”experţii” si interesaţii de toate soiurile”

Declarația de presă transmisă de prim-vicepreședintele PNL:

”1. Aud din ce în ce mai des teza că anticorupţia ar fi ucis capitalul românesc, pentru că mulți capitalişti români sunt acum la beci sau în anchete, iar firmele lor s-au inchis. Dar ce fel de capital românesc era acesta care a ajuns la beci? Nu cumva unul clădit pe contracte pe bani publici luate prin ”licitaţie” pregatită de ”uleiul” corupţiei? Nu cumva unul ridicat prin înlăturarea concurenţilor neconectaţi politic la telefonul roşu, portocaliu, galben, verde turcuoaz sau bleu ciel? Nu cumva unul injectat financiar cu credite bancare predoiuobţinute fără garanţii și nerambursate după ce au fost trecute prin companiile ”bidon” sau prin off-shore-urile din deşerturile Orientului Mijlociu până s-a pierdut urma banilor? Eu cunosc capitalişti români care susţin anticorupţia care au refuzat să intre în jocul mitei pentru contracte obţinute politic, capitalişti cărora firmele le merg bine tocmai pentru că nu s-au bazat pe suport politic, ci pe inovaţie antreprenorială, management, corectitudine financiară și fiscală. Şansa lor este ca regulile concurenţei libere să guverneze economia. Iar anticorupţia este binevenită în acest sens.

2. Un alt argument fals pe care îl vedem prezentat de fostul premier Ponta este că anticorupţia opreşte investiţiile, pentru că nimeni nu mai semnează. Bine că a semnat Ponta Memorandumul Rompetrol prin care a iertat o companie straină de sute de milioane. Să vedem cu cât și de unde va creşte contul fundaţiei fostului premier făcut pentru cooperarea estică.

3. Se mai spune adeseori că ”la ei corupţia e mai mare decât la noi” și nu au anticorupţie, drept pentru care trebuie încetată anticorupţia la noi. Eu zic invers, dacă sunt și alte locuri în Europa unde avem corupţie – și sunt astfel de locuri, fără indoială – eu zic să le pună și lor Comisia un MCV, măsură pe care am cerut-o la Bruxelles atunci când am fost ministru, pe vremea în care cei care se plâng astăzi de anticorupţie nu păreau să fie îngrijoraţi de reformele din Justiţie. Anticorupţia trebuie acum dublată de prevenţie solidă şi de recuperarea prejudiciilor. În 2011 am creat în Ministerul Justiţiei un Birou de Recuperare a Creanţelor provenite din infracţiuni, în special din conturi bancare ascunse în bănci străine. Planul era să fie transformat într-o agenţie independentă la sfârşitul lui 2012, dar n-a mai fost să fie. După ce-a ţinut proiectul 4 ani pe tuşă (de ce oare?), fostul guvern a catadicsit să-i dea drumul la finalul lui 2015. Acum e momentul să intre în scenă această Agenţie de Recuperare a prejudiciilor provenite din infracţiuni. În anii următori ar putea fi noul star al constelaţiei anticorupţie, cu condiţia să existe voinţă politică, iar şeful acestei agenţii să iasă din faza de seminarii, conferinţe și contemplat power point-uri. Avem acum instituţia necesară pentru a aduce banii furaţi acasă, numai să se ia undeva această decizie. Iată o temă pentru Guvernul Tehnocrat care nu ar avea de ce să ezite, nici măcar dacă va strâmba din nas vicepremierul venit de la PSD. Iar dacă nu o să fie în stare, atunci Guvernul să facă o amnistie fiscală inteligentă și să aducă banii acasă, pentru că deocamdată stau pe la alții și fac pui.

PS. Obiectiv privind lucrurile, soarta procurorului general Nițu este pecetluită, vom asista la o demisie fireasca în acest context.”

Parlamentul României a fost criticat și în raportul MCV din ianuarie 2015.

“Există în continuare o lipsă de consecvenţă în unele hotărâri ale instanţelor, aspect care reprezintă o sursă de îngrijorare. Deciziile adoptate de Parlament de a permite sau nu organelor de urmărire penală să îi trateze pe parlamentari ca pe orice alţi cetăţeni par să fie în continuare lipsite de criterii obiective şi de un calendar fiabil. Au existat, de asemenea, cazuri în care Parlamentul a dat dovadă de reticenţă în a aplica hotărârile judecătoreşti definitive sau deciziile Curţii Constituţionale”, se arată în raportul de atunci.

Citiți și MCV: Un nou raport pe JUSTIȚIE în notă POZITIVĂ. Care sunt șansele ca România să NU mai fie monitorizată sub acest mecanism

Potrivit documentului Comisiei ce vizează România, ”se examinează o serie de teste importante care vor avea loc în 2016, menite să demonstreze durabilitatea progreselor. Această durabilitate este una dintre condițiile care trebuie îndeplinite pentru a demonstra că un mecanism precum MCV nu mai este necesar”.

Durabilitatea progreselor României menționate de experții Comisiei, care au conceput noul raport prin colaborarea și dialogul cu autoritățile române, organizații internaționale și actori din partea societății civile, vizează cele mai importante teste din sectorul judiciar pentru România în acest an: numirile în fruntea instituțiilor judiciare (Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție și Consiliul Superior al Magistraturii). 

.

.

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *