MCV
Ce spun ultimele trei rapoarte MCV despre activitatea DNA: Un semn de sustenabilitate și un bilanț impresionant în lupta anticorupție
Published
6 years agoon
Activitatea Direcției Naționale Anticorupție (DNA) reprezintă unul dintre cele mai apreciate eforturi de combatere a corupției în cadrul rapoartelor de monitorizare a progreselor înregistrate de Românie în materie prin intermediul Mecanismului de Cooperare și Verificare.
Ultimele trei rapoarte ale Mecanismului pentru Cooperare și Verificare au calificat activitatea Direcției Naționale Anticorupție, consemnând progresele înregistrate în domeniul combaterii corupției prin încrederea publică în eficiența acțiunilor DNA și a constatat rolul important al sprijinului public pentru acțiuni împotriva corupției.
Direcția Națională Anticorupție a continuat să înregistreze rezultate în ciuda faptului că s-a confruntat cu o presiune puternică, ceea reprezintă un semn de sustenabilitate, este concluzia cuprinsă de Comisia Europeană în ultimul raport MCV, publicat în noiembrie 2017.
De altfel, din cele 12 recomandări pe care Comisia Europeană le-a stabilit a fi necesare pentru ridicarea MCV în cazul României, obiectivul de referință numărul 3 – Combaterea corupției la nivel înalt – a beneficiat de activitatea și instrumentele pe care le are la dispoziție DNA.
”În general, o evaluare pozitivă a progreselor realizate în cadrul obiectivului de referință nr. 3 se bazează pe o Direcție Națională Anticorupție independentă, care să fie în măsură să își desfășoare activitățile cu toate instrumentele pe care le are la dispoziție și să continue să înregistreze rezultate”. (raportul MCV din noiembrie 2017 despre activitatea DNA)
Evaluarea din noiembrie 2017, în care Comisia Europeană a reluat recomandarea evitării punerii în pericol a ireversibilității reformelor, o recomandare inserată și în raportul din luna ianuarie a anului trecut.
În ceea ce privește raportul din luna ianuarie 2017, cel care a analizat evoluțiile și progresele înregistrate pentru anul 2016, Comisia Europeană face referire la un bilanț impresionant al DNA în privința soluționării cazurilor de corupție
”Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) au înregistrat un bilanț impresionant în ceea ce privește rezolvarea cazurilor de corupție la nivel mediu și înalt. Menținerea eforturilor instituțiilor judiciare care combat corupția la nivel înalt rămâne cel mai important semnal de consolidare a luptei anticorupție. DNA a constituit, de asemenea, un exemplu destul de bun în ceea ce privește raportarea, ceea ce arată un nivel înalt de deschidere și voință de analiză”, arată raportul din ianuarie 2017.
Raportul MCV din 2016 a consemnat progresele înregistrate în domeniul combaterii corupției prin încrederea publică în eficiența acțiunilor DNA și a constatat rolul important al sprijinului public pentru acțiuni împotriva corupției.
MCV a fost instituit ca o măsură tranzitorie prin care UE să poate ajuta România și Bulgaria să remedieze probleme privind reforma judiciară și fenomenul corupției.
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a decis să declanșeze procedura de revocare a procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, o decizie ce a generat și reacția președintelui Klaus Iohannis care a transmis că evaluarea sa privind activitatea DNA și a conducerii instituției diferă de cea a ministrului Justiției.
De altfel, imediat după anunțul ministrului Justiției, Reprezentanța Comisiei Europene în România a transmis că prim-vicepreşedintele Comisiei Europene Frans Timmermans, responsabil pentru o mai bună legiferare, relaţii interinstituţionale, statul de drept şi Carta drepturilor fundamentale, se va afla într-o vizită oficială în România în perioada 28 februarie – 1 martie 2018.
.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
Alina Gorghiu a discutat cu comisarul european pentru Justiție despre legea pensiilor de serviciu pentru magistrați. Sprijinim în continuare activitatea EPPO, i-a transmis ministrul Justiției Laurei Kovesi
Marcel Ciolacu: Închiderea MCV confirmă că statul de drept în România este consolidat și puternic și este un argument în plus care susține aderarea noastră la spațiul Schengen
Klaus Iohannis: Ridicarea MCV atestă angajamentul definitiv pro-european al României, fiind o reușită a instituțiilor și a vocilor societății românești care s-au auzit în stradă
Alina Gorghiu, după ce MCV pentru România a fost închis în mod oficial: Un proiect strategic de țară, alături de aderarea la UE și NATO. Sper ca lista să fie completată cu aderarea la OCDE
Comisia Europeană închide în mod oficial Mecanismul de Cooperare și Verificare pentru România și Bulgaria, instituit în 2007, odată cu aderarea la UE
Procurorul General al României a solicitat sprijinul SUA pentru organizarea unor sesiuni de training în vederea eficientizării activității de urmărire penală
JUSTIȚIE
Klaus Iohannis: Ridicarea MCV atestă angajamentul definitiv pro-european al României, fiind o reușită a instituțiilor și a vocilor societății românești care s-au auzit în stradă
Published
6 months agoon
September 15, 2023Președintele Klaus Iohannis a declarat vineri, la scurt timp după ce Comisia Europeană a închis în mod oficial Mecanismul de Cooperare și Verificare pentru România, că ridicarea MCV este o reușită a instituțiilor statului și a întregii societăți românești.
Șeful statului a participat, alături de președintele Senatului Nicolae Ciucă și premierul Marcel Ciolacu, la reuniunea “Justiţie 2023: priorităţile sistemului de justiţie şi Raportul privind statul de drept – context naţional şi european”, organizată de Ministerul Justiţiei.
“Prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ne-am luat angajamentul ferm de a ne asuma valorile europene, de a construi instituții puternice și de a promova legi care să protejeze cetățenii și să asigure o justiție corectă. A fost un drum lung, timp de 17 ani, pe care îl încheiem acum. Am parcurs, ca stat european, o perioadă în care democrația românească s-a maturizat, iar sistemul judiciar s-a consolidat și și-a creat acei anticorpi atât de necesari în orice societate modernă, dezvoltată. Ridicarea MCV ne arată că eforturile noastre, accelerate în ultimii ani, nu au fost în zadar și am răspuns eficient disfuncționalităților existente în sistemul judiciar, continuând cu hotărâre lupta împotriva marii corupții”, a declarat președintele.
Klaus Iohannis a precizat că instituțiile Uniunii Europene, în special Comisia Europeană, au fost alături de România pe tot acest parcurs. “Le mulțumesc pentru onestitate, deschidere, dialogul constructiv și pentru sprijin”, a subliniat el.
El a subliniat că misiunea sistemului judiciar rămâne una fundamentală pentru parcursul unui stat democratic, mai ales într-un context internațional complicat.
“O justiție independentă și puternică ne asigură că generațiile viitoare vor putea trăi într-o țară în care legea este respectată, în care drepturile și libertățile cetățenilor sunt protejate în mod efectiv, iar fiecare cetăţean îşi poate valorifica potenţialul. Într-un context internațional complicat, într-o perioadă marcată de crize suprapuse, ridicarea MCV atestă angajamentul definitiv pro-european al României, în spiritul valorilor pe care s-a clădit Uniunea Europeană, precum respectarea drepturilor omului, a libertății, a democrației, a egalității, a statului de drept și a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților naționale”, a spus Iohannis.
Președintele s-a referit și la Planul Național de Redresare și Reziliență, care reprezintă o oportunitate de a consolida acest important succes de etapă și de a investi într-un sistem judiciar puternic, inclusiv prin măsuri precum evaluarea și actualizarea legislației privind cadrul de integritate sau programe de formare în domeniul integrității.
Șeful statului a ținut să menționeze că România se va înscrie în continuare în tabloul general european, alături de toate statele Uniunii, prin intermediul mecanismului privind statul de drept în Uniunea Europeană, consolidat, din 2022, cu recomandări specifice de țară.
El a vorbit și de rolul său și susținerea constantă și necondiționată pe care a acordat-o reformelor necesare în domeniul justiției, salutând totodată și implicarea cetățenească a românilor.
“Vocile românilor care își doresc un stat funcțional și o justiție independentă s-au auzit în stradă și au avut un ecou şi în rândul clasei politice, responsabilizând decidenții și reafirmând valorile care ne ghidează, ca stat european. Rămân la fel de hotărât să folosesc toate prerogativele constituţionale pentru protejarea valorilor europene”, a conchis Klaus Iohannis.
JUSTIȚIE
Alina Gorghiu, după ce MCV pentru România a fost închis în mod oficial: Un proiect strategic de țară, alături de aderarea la UE și NATO. Sper ca lista să fie completată cu aderarea la OCDE
Published
6 months agoon
September 15, 2023By
Teodora IonMinistrul Justiției Alina Gorghiu salută decizia Comisiei Europene de a închide în mod oficial Mecanismul de Cooperare și Verificare pentru România și Bulgaria, ”un proiect strategic de țară, alături de aderarea la UE și NATO, iar lista, sunt convinsă, că împreună o putem completa, cu aderarea României la OCDE și intrarea în spațiul Schengen”.
”Nu puteam găsi un alt cadru mai potrivit ca acesta pentru a marca un obiectiv strategic de țară. După 17 ani de cursă continuă, avem un MCV, de astăzi oficial, de domeniul trecutului prin decizia publicată acum jumătate de oră de Comisia Europeană. Mulțumesc onest, sincer, cu tot dragul sistemului judiciar în ansamblu pentru închiderea MCV, care a avut un rol cheie în reformarea justiției românești. Mulțumesc tutor celor care au contribuit în mod real pentru atingerea obiectivelor acestei borne: președintelui României, Guvernului, Parlamentului, MJ, Reprezentanța Permanentă pe lângă UE, diplomații tuturor celorlalte instituții, în special lui Cătălin Predoiu”, a deschis ministrul Justiției evenimentul ”Prioritățile sistemului de justiție și Raportul privind statul de drept – context național și european”.
Aceasta a completat că de acum înainte, ”actul de justiție din România este privit la fel ca orice act de justiție din orice stat european”.
Mecanismul de cooperare și de verificare a fost introdus în 2007, la aderarea Bulgariei și a României la Uniunea Europeană, ca măsură tranzitorie menită să faciliteze realizarea de progrese în domeniul reformei sistemului de justiție și în cel al măsurilor anticorupție, precum și în ceea ce privește criminalitatea organizată, în cazul Bulgariei. Comisia abrogă acum cele două decizii prin care a fost instituit acest mecanism.
De la începutul MCV, în 2007, Comisia a raportat periodic cu privire la progresele înregistrate de Bulgaria și România în ceea ce privește reformele vizate de acest mecanism. În octombrie 2019, Comisia a publicat ultimul său raport din cadrul MCV referitor la Bulgaria, iar în noiembrie 2022, ultimul raport referitor la România. În cazul ambelor state membre, Comisia a concluzionat că acestea și-au îndeplinit în mod satisfăcător obligațiile stabilite în cadrul MCV la momentul aderării la Uniune și trebuiau să acționeze în continuare pentru punerea în aplicare a angajamentelor specifice formulate în concluziile rapoartelor. Activitatea de punere în aplicare a angajamentelor respective a fost finalizată în iunie 2023.
La 5 iulie 2023, Comisia a informat Consiliul și Parlamentul European că intenționează să închidă în mod oficial MCV pentru Bulgaria și România, toate angajamentele specifice formulate în concluziile rapoartelor MCV fiind acum puse în practică. Potrivit deciziilor de instituire a mecanismului, MCV se încheie atunci când toate obiectivele de referință sunt îndeplinite în mod satisfăcător. Deciziile anunțate astăzi reflectă concluzia Comisiei potrivit căreia această constatare este valabilă în prezent pentru ambele state membre.
Comisia așteaptă cu interes continuarea cooperării cu Bulgaria și România în cadrul ciclului anual privind statul de drept, la fel ca în cazul tuturor statelor membre.
MCV
Comisia Europeană închide în mod oficial Mecanismul de Cooperare și Verificare pentru România și Bulgaria, instituit în 2007, odată cu aderarea la UE
Published
6 months agoon
September 15, 2023Comisia Europeană a închis vineri, în mod oficial, mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) pentru Bulgaria și România, introdus în 2007, la aderarea Bulgariei și a României la Uniunea Europeană, ca măsură tranzitorie menită să faciliteze realizarea de progrese în domeniul reformei sistemului de justiție și în cel al măsurilor anticorupție, precum și în ceea ce privește criminalitatea organizată, în cazul Bulgariei. Comisia abrogă acum cele două decizii prin care a fost instituit acest mecanism.
“Permiteți-mi să felicit Bulgaria și România pentru progresele importante realizate de la aderarea lor la UE! Statul de drept este una dintre valorile fundamentale pe care le împărtășim cu toții, la nivelul Uniunii, și ambele state membre au avansat considerabil în acest domeniu, realizând reforme importante în toți acești ani. Astăzi, a sosit momentul să recunoaștem aceste eforturi, punând capăt mecanismului de cooperare și de verificare. Activitățile din aceste domenii pot continua acum în cadrul ciclului anual privind statul de drept, cum este cazul tuturor statelor membre”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
De la începutul MCV, în 2007, Comisia a raportat periodic cu privire la progresele înregistrate de Bulgaria și România în ceea ce privește reformele vizate de acest mecanism. În octombrie 2019, Comisia a publicat ultimul său raport din cadrul MCV referitor la Bulgaria, iar în noiembrie 2022, ultimul raport referitor la România. În cazul ambelor state membre, Comisia a concluzionat că acestea și-au îndeplinit în mod satisfăcător obligațiile stabilite în cadrul MCV la momentul aderării la Uniune și trebuiau să acționeze în continuare pentru punerea în aplicare a angajamentelor specifice formulate în concluziile rapoartelor. Activitatea de punere în aplicare a angajamentelor respective a fost finalizată în iunie 2023.
It is official: Bulgaria and Romania have satisfied the benchmarks and we formally close the Cooperation and Verification Mechanism. Congratulations!
Good to keep the momentum and continue the efforts under the annual #RuleOfLaw cycle.
👉 https://t.co/XeAdeRxdRY#CVM
🇷🇴🇧🇬🤝🇪🇺 pic.twitter.com/vdFl3s43v5— Věra Jourová (@VeraJourova) September 15, 2023
La 5 iulie 2023, Comisia a informat Consiliul și Parlamentul European că intenționează să închidă în mod oficial MCV pentru Bulgaria și România, toate angajamentele specifice formulate în concluziile rapoartelor MCV fiind acum puse în practică. Potrivit deciziilor de instituire a mecanismului, MCV se încheie atunci când toate obiectivele de referință sunt îndeplinite în mod satisfăcător.
Deciziile anunțate vineri reflectă concluzia Comisiei potrivit căreia această constatare este valabilă în prezent pentru ambele state membre.
Potrivit sursei citate, “Comisia așteaptă cu interes continuarea cooperării cu Bulgaria și România în cadrul ciclului anual privind statul de drept, la fel ca în cazul tuturor statelor membre”.
La 1 ianuarie 2007, data la care au aderat la UE, Bulgaria și România mai aveau încă progrese de realizat în ceea ce privește reforma justiției și măsurile anticorupție, precum și, în cazul Bulgariei, în ceea ce privește combaterea criminalității organizate. Comisia a instituit MCV ca măsură tranzitorie pentru a ajuta cele două țări să remedieze aceste deficiențe. Activitatea din cadrul MCV a început în 2007 și, în tot acest timp, a încurajat și a monitorizat procesul de reforme pe baza obiectivelor de referință. Astfel cum se prevede în deciziile privind MCV din 2006, acest mecanism se închide odată ce sunt îndeplinite în mod satisfăcător toate obiectivele de referință.
În ianuarie 2017, Comisia a efectuat o evaluare cuprinzătoare a rezultatelor obținute în cei zece ani de existență a mecanismului, evaluare care a oferit o imagine clară a importantelor progrese realizate. Comisia a adresat o serie de recomandări specifice care, dacă sunt îndeplinite în mod ireversibil de ambele state membre, ar fi suficiente pentru a încheia procesul MCV.
În raportul său din octombrie 2019 privind MCV, Comisia a concluzionat că Bulgaria a îndeplinit în mod satisfăcător recomandările rămase din cadrul MCV și a înregistrat suficiente progrese în ceea ce privește concretizarea angajamentelor asumate la momentul aderării sale la UE, drept pentru care toate obiectivele de referință pot fi închise, considerându-se că au fost îndeplinite în mod satisfăcător. Bulgaria trebuia să ia în continuare măsuri pentru punerea în aplicare a angajamentelor specifice formulate în concluziile raportului, care a fost finalizată în iunie 2023. De atunci, Bulgaria nu mai face obiectul monitorizării sau al rapoartelor din cadrul MCV, monitorizarea sa desfășurându-se în cadrul ciclului anual privind statul de drept odată cu Raportul anual al Comisiei privind statul de drept.
În mod similar, în raportul privind MCV din noiembrie 2022, Comisia a concluzionat că progresele realizate de România sunt suficiente pentru a considera că angajamentele asumate la momentul aderării sale la UE sunt îndeplinite și că toate obiectivele de referință sunt realizate în mod satisfăcător și pot fi închise. România trebuia să ia în continuare măsuri pentru punerea în aplicare a angajamentelor specifice formulate în concluziile raportului, care a fost finalizată în iunie 2023.
După ce a informat Consiliul și Parlamentul, în iulie 2023, cu privire la intenția sa de a închide MCV, Comisia a adoptat astăzi două decizii de abrogare a Deciziilor 2006/928/CE și 2006/929/CE ale Comisiei, punând astfel capăt în mod oficial acestui mecanism.
Evoluția situației statului de drept în Uniune a creat un nou context pentru cooperarea Comisiei cu Bulgaria și România. Îndeosebi ciclul privind statul de drept, lansat de Comisie în 2019, a asigurat un cadru continuu care permite o perspectivă pe termen lung pentru a însoți reforme durabile, împreună cu Bulgaria și România, precum și cu alte state membre. În cadrul acestui ciclu, Raportul anual al Comisiei privind statul de drept, care, începând din 2022, include și recomandări adresate statelor membre, acționează ca instrument cu rol preventiv, aprofundând dialogul și conștientizarea comună a aspectelor legate de statul de drept. Acesta permite și monitorizarea punerii în aplicare a multora dintre reformele convenite de Bulgaria și România. Progresele înregistrate de acestea au fost monitorizate, după caz, și în cadrul semestrului european.
Concrete & Design Solutions
Fondul de asistență pentru Ucraina: Consiliul UE alocă 5 miliarde de euro în cadrul Instrumentului european pentru pace pentru a sprijini militar Kievul
Reactoarele modulare mici sunt promisiunea pentru rezolvarea trilemei energetice, subliniază Sebastian Burduja: Înseamnă energie sigură, curată, la un preț corect
Nicolae Ciucă: Președinta Senatului polonez m-a asigurat că Varșovia ne sprijină necondiționat în procesul de aderare deplină la Spațiul Schengen și la OCDE
“Uniți pentru Moldova europeană”: Maia Sandu a lansat pagina oficială a campaniei “pentru.md” privind referendumul de aderare la UE
UE are un nou regulament care va consolida supravegherea piețelor angro de energie, asigurând astfel o concurență deschisă și echitabilă
Pachetul Pharma: Grupul PPE susține stimularea producției de medicamente în UE și obligativitatea sprijinului pentru accesul la acestea
UE, un nou pas către autonomie strategică: Consiliul a adoptat regulamentul privind materiile prime critice
Luminița Odobescu: Nu este nevoie să comentez rezultatele alegerilor prezidenţiale din Rusia. Ştim cu toţii că aceste alegeri nu au fost nici corecte, nici democratice, nici libere
UE deschide negocierile pentru aprofundarea relațiilor cu Elveția, al patrulea cel mai mare partener comercial al blocului
Josep Borrell acuză Israelul că provoacă foamete în Fâșia Gaza: ”Este inacceptabil. Foametea este folosită ca armă de război”
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Luminița Odobescu: Nu este nevoie să comentez rezultatele alegerilor prezidenţiale din Rusia. Ştim cu toţii că aceste alegeri nu au fost nici corecte, nici democratice, nici libere
Invocând Declarația Universală a Dreptului Omului, Antony Blinken anunță ”o foaie de parcurs democratic cu recomandări pentru a-i ajuta pe oameni să devină mai rezilienți” în fața dezinformării
Raport NATO: 78% dintre români susțin creșterea sau menținerea bugetului apărării. România nu a cheltuit, în 2023, cei 2,5% din PIB alocați apărării
Raport NATO: La 20 de ani de la aderare, 82% dintre români ar vota ca România să rămână membru NATO. Peste 80% susțin ca America și Europa să lucreze împreună pentru securitatea euro-atlantică
Într-o rezoluție a cărei negociere a fost coordonată de Traian Băsescu, PE solicită Rusiei să returneze României tezaurul național, iar subiectul să fie inclus pe agenda diplomatică UE-Rusia
Borboly Csaba, Hargita Megye Tanácsának elnöke, támogatja egy jogsértési eljárás bevezetését azon uniós országok ellen, amelyek nem veszik komolyan a nagyragadozók által az állatállományban vagy a termesztett növényekben okozott károk megtérítését
Premierul Franței consideră că o victorie a Rusiei în Ucraina ar fi ”un cataclism” pentru francezi. Adunarea Națională a votat în favoarea acordului de securitate dintre Paris și Kiev
Marcel Ciolacu: Vreau ca 2026 să fie anul aderării noastre la OCDE. Este unul dintre principalele proiecte de țară pentru România
Klaus Iohannis asigură că nu intenționează să își scurteze mandatul prezidențial în contextul speculațiilor candidaturii sale la vârful NATO sau UE
Comisia Europeană va recomanda începerea negocierilor de aderare la UE cu Bosnia și Herțegovina, după ce a constatat că țara ”poate îndeplini criteriile de aderare”, anunță Ursula von der Leyen
Trending
- Cristian Bușoi7 days ago
Eurodeputatul Cristian Bușoi avertizează Comisia Europeană: Reducerea cu 1 miliard de euro a programului EU4Health este îngrijorătoare
- EDITORIALE6 days ago
“Game changer”: La 35 de ani de la căderea Cortinei de Fier, un est-european, Klaus Iohannis, intră în cursa pentru secretar general NATO. Ce înseamnă asta pentru Europa, SUA și România
- NATO6 days ago
Klaus Iohannis, la 20 ani de la aderarea României la NATO: Am decis, în numele României, să intru în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței
- EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago
Într-o rezoluție a cărei negociere a fost coordonată de Traian Băsescu, PE solicită Rusiei să returneze României tezaurul național, iar subiectul să fie inclus pe agenda diplomatică UE-Rusia
- NATO1 week ago
“NATO”-izarea Europei: Drapelul Suediei a fost înălțat la sediul Alianței. De acum, NATO protejează 96% din cetățenii Uniunii Europene