Preşedintele României: care este pozitia OFICIALA a Romaniei fata de raportul MCV

traian basescuPresedintele Traian Basescu a afirmat, duminica, intr-o conferinta de presa sustinuta la Palatul Cotroceni, ca raportul MCV privind Romania este “corect, temeinic, bazat pe fapte si actiuni”, potrivit HotNews.

Seful statului a aratat ca, in opinia sa, “esenta raportului” este ca ” subliniaza progresele institutiilor din justitie, arata ca mai sunt lucruri de facut si este o trecere in revista a tuturor incalcarilor politicului fata de statul de drept”.

Seful statului a vorbit si despre dezbaterea pe marginea raportului, pe care o considera “deformata” si “profund politizata”

Va prezentăm declaratia de presa, asa cum este redata pe site-ul Presedintiei:

„Bună ziua. De mult nu am mai făcut o conferinţă de presă duminica, dar se impunea, reacţia nu mai putea fi întârziată. Sigur că obiectivul este acela de a mă pronunţa pe Raportul MCV – şi poate n-aş fi făcut-o dacă de la nivel oficial, de la nivel de reprezentare a celor mai importante instituţii ale statului român, reacţia ar fi fost corectă. Din păcate, raportul a fost profund politizat, iar abordarea publică a fost de multe ori nesinceră, şi aici aş vrea să atrag atenţia asupra unui lucru.: românii au putut fi păcăliţi cu televizoarele, dar occidentalii nu se uită la televizoarele noastre decât pentru monitorizare, deci ei se uită la fapte, la acţiuni ale Guvernului, ale Parlamentului, ale preşedintelui, ale instituţiilor statului. Cine se amăgeşte cu ideea că propagandistic vom păcăli Comisia Europeană sau statele membre nu face decât să aibă o poziţie împotriva interesului naţional. De aceea, sper că această conferinţă de presă va da nota oficială a reacţiei României la Raportul Mecanismului de Cooperare şi Verificare – şi nici nu poate fi altfel, pentru că este poziţia exprimată de şeful statului, deci astăzi exprim poziţia oficială a României cu privire la Mecanismul de Cooperare şi Verificare.

Raportul este un raport corect, bazat pe fapte, pe întâmplări şi pe acţiuni politice ale românilor cu funcţii de responsabilitate în stat. De asemenea, raportul este o oglindă corectă a acţiunii instituţiilor statului, de la 5 iulie – data ultimului raport – şi până astăzi. Ca atare, ceea ce avem de făcut este să luăm în consideraţie punctele de vedere exprimate în raport şi să acţionăm pentru eliminarea a ceea ce este considerat negativ, dintr-un singur motiv: nu pentru că aşa ne cere Comisia Europeană, ci pentru că acestea sunt standardele Uniunii Europene, standarde pe care noi ne-am angajat să le realizăm, să le îndeplinim, să devină o constantă a vieţii noastre politice şi acţiunii instituţiilor, fie că aceste instituţii sunt Preşedinţie, Parlament, Guvern, instituţii care ţin de justiţie sau de orice altceva. Ne-am angajat să îndeplinim standardele Uniunii Europene. Tot acest raport, pe 13 pagini, nu este decât o chemare la aceste standarde. Am mai observat, pentru că, recunosc, am urmărit cu atenţie dezbaterea publică, că raportul a fost profund politizat în abordări. Fiecare chel – acum, eu sunt chel – dar fiecare chel încercând să-şi pună mâna în cap, fie că a fost vorba de oameni politici, fie că a fost vorba chiar de presă – şi o să lămuresc aceste lucruri în înţelesul Uniunii Europene şi al Comisiei Europene şi vă rog să mă credeţi că cei opt ani şi ceva de când reprezint ţara în Consiliul European mi-au dat experienţa necesară de a înţelege care sunt aceste exigenţe şi cu uşurinţă îmi dau seama cât de departe sunt unele abordări de abordarea europeană, ceea ce înseamnă că avem şi o problemă de educaţie în ceea ce priveşte cunoaşterea standardelor europene. Ar trebui, în analiza raportului – acesta este – să înţelegem că el nu poate fi citit singur. Dacă raportul pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare a devenit public pe data de 30 ianuarie, înainte de acest raport a mai existat Raportul Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept, Comisia de la Veneţia, din data de 17 decembrie şi Raportul OSCE, din data de 9 decembrie. Deci observaţiile, constatările din MCV-ul nostru mai includ partea care viza justiţia din celelalte două rapoarte, Comisia de la Veneţia plus OSCE-ul. Vă rog să mă credeţi că oricât s-ar strădui cineva, e adevărat, în mod incorect, să demonstreze că acest raport a fost făcut pe sub masă, cu influenţe din România, cu mai ştiu eu ce persoane acuzate de unii sau de alţii, este o copilărie şi va râde orice demnitar european când va constata o astfel de abordare. Am înţeles că USL-ul este hotărât să declanşeze o campanie în Parlamentul European. Eu am o rugăminte: înainte de a declanşa această campanie, să se uite, să citească raportul, că mulţi cred că nu l-au citit, asta e părerea mea, mulţi dintre politicienii care au vorbit nu au citit tot raportul şi să citească şi raportul Comisiei de la Veneţia şi raportul OSCE. Mai ales că raportul Comisiei de la Veneţia are ca izvor şi o solicitare a prim-ministrului Guvernului României. Deci eu atenţionez public că raportul trebuie luat în serios, este temeinic şi corect. Ce constat din lecturarea atentă a raportului – şi vă rog să mă credeţi că am un exemplar în faţă, pe care voi lucra şi care e cu fluturaşi din aceștia puşi, dar acesta este exemplarul pe care l-am citit, puteţi să îl luaţi, să vedeţi că e subliniat frază cu frază şi a fost citit de mai multe ori, pentru a nu avea dubii asupra înţelegerii lui – de aceea am afirmat că este un raport corect.

Deci ce putem constata, în general vorbind, despre acest raport – în primul rând, raportul are o abordare pozitivă faţă de instituţiile care fac obiectul supravegherii în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Se constată progrese la CSM, prin progresele făcute de Inspecţia judiciară şi sunt relevate pozitiv anchetele care vizează judecători şi procurori. În doar câteva luni peste 21 de cazuri au fost soluţionate. Se relevă pozitiv activitatea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, unde se pune un accent deosebit pe unificarea jurisprudenţei, pe comunicarea hotărârilor Înaltei Curţi, ca element de îndrumare către instanţele inferioare, pe selecţia noilor judecători pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Deci sunt foarte multe elemente pozitive legate de funcţionarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. De asemenea, este evidenţiată activitatea ANI, apreciată ca fiind o activitate aflată pe un trend pozitiv şi este apreciată eficacitatea în creştere a acestei instituţii. Se menţin aprecierile pozitive la adresa Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi cu privire la Parchetul General, la Ministerul Public. Remarca extrem de importantă pe care o face raportul legat de aceste instituţii despre care v-am vorbit este aceea că, deşi începând din vara anului trecut, statul de drept a fost pus sub semnul întrebării, aceste instituţii şi-au continuat activitatea. Mai mult decât atât, au îmbunătăţit-o în această perioadă. Ceea ce arată şi eficienţa Mecanismului de Cooperare şi Verificare, şi soliditatea acestor instituţii. Ele nu au fost afectate de turbulenţele politice, lucru extrem de important. Eu, dacă eram în locul oficialilor care au avut atitudini în această perioadă, aş fi subliniat acest lucru, pentru că este subliniat chiar de raport. Ceea ce arată că instituţiile acestea, în cei cinci ani de aplicare a MCV au dobândit, pe de o parte, independenţă, pe de altă parte, consistenţă, forţă şi capacitatea de a-şi face treaba în orice condiţii politice. Asta justifică solicitarea noastră de a se menţine pe agendă discuţia cu privire la intrarea în spaţiul Schengen în luna martie – şi voi susţine fără rezerve acest punct de vedere. Am văzut şi aprecieri, dincolo de cele pe care nici nu le mai menţionez, pentru că nu merită luate în consideraţie, am văzut aprecieri că ne-am fi întors în perioada de preaderare. Cel care a făcut această apreciere este rugat să-mi spună dacă acestea erau aprecierile în perioada de preaderare despre Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, despre DNA, despre ANI, care nici măcar nu exista, despre Parchetul General, despre Inspecţia judiciară. Nimeni nu poate spune că instituţiile au făcut pas înapoi. A făcut greşeli politicul, iar politicienii trebuie să înţeleagă că n-au decât o singură regulă, aceea pe care ne-am angajat s-o respectăm în ceea ce priveşte statul de drept.

Și aici vin la partea negativă a raportului, care, trebuie să recunosc, ca om care are deprinderea citirii documentelor europene, este aparent o contradicţie să apreciezi pozitiv aceste instituţii care ţin de statul de drept şi pe de altă parte, să pui sub semnul întrebării funcţionarea statului de drept. Însă realităţile verii anului 2012 n-au putut fi evitate şi mesajul pe care-l dă acest raport este ceva de genul: «Nu vă jucaţi cu statul de drept, v-au rezistat instituţiile, dar reveniţi-vă în abordarea politicienilor».. Aceasta este chemarea care ni se face: «Reveniţi-vă în abordarea pe care o aveţi ca oameni politici». Nu mai este vremea anilor 1947-1948 când, cu ghioaga, comuniştii se instalau la putere, sau încălcând Constituţia. Suntem în anul 2013, când se aşteaptă de la un stat membru NATO şi UE ca politicienii să fie responsabili.

Aş încerca să clarific oarecum, pentru că am văzut o dezbatere care mi se pare deviată de la sensul raportului, ce semnalează raportul cu privire la linşajul la adresa unor judecători, fie că sunt ai Curţii Constituţionale, fie că sunt ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau din CSM. Raportul nu cere o lege a presei. Dimpotrivă, raportul subliniază necesitatea menţinerii libertăţii presei şi în acelaşi timp, cere instituirea unor soluţii de sancţionare şi reparaţii pentru cei care sunt în mod nedrept atacaţi, linşaţi, discreditaţi. Acelaşi lucru este valabil şi pentru negarea, discutarea hotărârilor judecătoreşti definitive şi aş vrea să vă citesc chiar din raport, pentru că au fost un număr destul de mare de intervenţii publice şi s-a indus o dezinformare a opiniei publice, poate chiar şi a ziariştilor care nu au citit raportul, cu privire la ce ne cere acest raport legat de comportamentul faţă de magistraţi. În raport se face următoarea precizare – nu citesc toată partea, ci mă îndrept către concluzii: «Situaţia sugerează necesitatea unei revizuiri a normelor existente, pentru a garanta faptul că libertatea presei» – deci nu pune sub semnul întrebării libertatea presei raportul – deci, «pentru a garanta faptul că libertatea presei este însoţită de o protecţie corespunzătoare a instituţiilor şi a drepturilor fundamentale ale persoanelor, precum şi introducerea de măsuri reparatorii». Deci eu cred că abordarea nu spune nicidecum «faceţi o lege a presei şi îngrădiţi presa, puneţi botniţă presei». De altfel, cred că dacă ar fi fost o asemenea formulare, ar fi fost o respingere categorică, cel puţin din partea mea, nu de alta, dar nu vreau ca în mandatul meu să-mi încarc conştiinţa cu astfel de reglementări, dar spune: faţă de libertatea presei, găsiţi o formulă, ca atunci când se fac excese si sunt linşaţi magistraţi, sunt discreditate instituţii, să existe o soluţie reparatorie – şi pe urmă se duce către concluzii mai departe raportul şi spune: ar trebui să se dea asigurări Consiliului Naţional al Audiovizualului cu privire la independenţa sa efectivă, iar acesta ar trebui să-şi îndeplinească pe deplin rolul, prin instituirea şi aplicarea unui cod de conduită în această privinţă. Deci instituţia care reglementează audiovizualul ar trebui să facă nişte reguli pe care să le comunice televiziunilor şi radiourilor şi care, într-o măsură cât mai mare, să prevină linşajele mediatice. Eu nu vreau să intru în detaliile acestui subiect, ci mă mărginesc la a citi corect raportul, însă vă pot spune că au fost oameni pentru care n-a existat nicio motivaţie să fie linşați, doar pentru a se exercita asupra lor presiuni, s-au organizat emisiuni săptămâni la rând pentru a-i discredita şi a-i face eventual să pună mâna pe telefon să întrebe: «Alo, domnule proprietar, ce ar trebui să hotărăsc ca să nu mă mai tocaţi?». Aceste lucruri se înţeleg la Bruxelles şi ele trebuie prevenite, iar instituţia responsabilă de acest lucru este CNA şi, sigur, justiţia. Acestea au fost câteva comentarii pe care am dorit să le fac vizavi de raport.

Şi acum voi încerca să fac câteva exemplificări pe care le găsim în raport şi avem tupeul să spunem că raportul nu e corect. A fost o celebră ordonanţă de urgenţă 38, care a vizat pregătirea suspendării preşedintelui. Sigur că în raport s-a menţionat, a fost ordonanţa, a fost infirmată de Curtea Constituţională, dar Executivul nici acum nu a anulat-o, deşi avea obligaţia să o anuleze în 30 de zile, conform legii Curţii Constituţionale. Nici acum nu a anulat-o. Cum se poate uita Comisia Europeană la un astfel de lucru şi să nu îl menţioneze? Pentru că el s-a întâmplat de la ultimul raport şi până acum. Sau, un alt lucru pe care ni-l menţionează raportul – au fost trei miniştri care au fost găsiţi incompatibili de ANI, dar au fost menţinuţi în Guvern. Cum să nu îţi menţioneze Comisia Europeană acest lucru, care a arătat că politicul din România, la nivel de guvern, nu îndeplineşte standardele europene acceptate de toată lumea? Deci aici nu discutăm neapărat de principiul «până nu e o hotărâre definitivă, nu funcţionează». Uniunea Europeană ne cere ceva ce funcţionează în toate statele Uniunii. Politicienii nu sunt deasupra legii şi trebuie să fie un exemplu, mai ales că sublinierea este – şi veţi observa în raport că nu se leagă de aleşi, nu veţi vedea niciodată Comisia Europeană spunând: «de ce a fost ales un primar, de ce a fost ales un parlamentar care avea dosar penal». Comisia Europeană respectă votul electoratului, dar pe urmă, când intri în instituţiile la vârf, Guvern sau Parlament, şi eşti pus sub semnul întrebării din punct de vedere al integrităţii, mai ales în Guvern trebuie să existe reacţia demisiei. Asta ne spune, practic, în raport Comisia Europeană, astea sunt standardele la care trăiesc politicienii europeni. Nu vedeţi nicio critică, deşi raportul e făcut după alegeri, cu privire la votul electoratului, nu întreabă nimeni de ce a fost votat domnul Stan, pentru care se ceruse arestarea. Nu întreabă aşa ceva, pentru că se respectă suveranitatea poporului în a-şi alege reprezentanţii. În schimb, pe urmă vine şi întreabă de ce Parlamentul n-a aprobat arestarea domnului Stan, de ce Parlamentul n-a aprobat investigarea ministrului Borbély şi a ministrului Dobre, de ce Parlamentul s-a opus hotărârii definitive care constata incompatibilitatea domnului Mircea Diaconu? Asta găsim în raport şi nu putem spune că nu s-au întâmplat. Iar Comisia Europeană le enumeră, fără a utiliza nume, dar mizând pe faptul că toţi ştim despre ce este vorba. Iar mesajul Comisiei este «Nu mai faceţi lucrurile astea. Mai mult decât atât, deşi ştiţi că sunteţi sub monitorizare, aţi trecut prin parlament şi doi miniştri care au dosare penale». Deci, lucrurile astea arată că la nivelul politicienilor la vârf nu suntem în standarde europene, nu la nivelul Codului Penal, unde hotărârea definitivă este cea care te incriminează, ci raportul vorbeşte de standarde la nivelul politicienilor.

Raportul mai este relativ critic cu privire la ezitările noastre de a pune în funcţiune codurile care au fost votate în 2010 şi 2011, considerând destul de neserioasă amânarea continuă a intrării în vigoare a codurilor. Avem Codul Comercial, intrat în vigoare; doamna ministru Pivniceru s-a dus la Bruxelles că nu vrea să intre la 1 februarie Codul de Procedură Civilă. Sigur că între timp am apucat să discut, la celebra deja discuţie în patru de la Senat şi am rugat să se treacă rapid legea care viza degrevarea instanţei supreme, pe de o parte, şi intrarea în vigoare a Codului de Procedură Civilă. Vă asigur că raportul ar fi fost mult mai rău dacă nu se întâmplau aceste lucruri, s-au întâmplat pe ultima sută şi… Pentru că atunci chiar ar fi fost un semnal că nu ne mai ţinem de cuvânt deloc. Intrarea Codului de Procedură Civilă a mai fost amânată o dată, în luna iulie 2012, pentru 1 februarie 2013. Dacă nu am fi luat măsurile necesare să intre în vigoare, am fost consideraţi chiar neserioşi şi lipsiţi de responsabilitate faţă de propriile noastre angajamente. Deci, slavă Domnului, a intrat. Dar avem Codurile Penale care, de asemenea, au fost amânate cu un an, pentru 1 februarie 2014. Sper ca Ministerul Justiţiei, CSM, instanţele, să pregătească acest moment, pentru că nu le mai putem amâna. Dă un aspect profund de neseriozitate, procesul acesta de continuă amânare, că te duci acolo şi spui: «nu am putut». Ce nu ai putut, domnule Guvern, sau doamna ministru? Nu ai putut să îţi respecţi angajamentele? De ce le-ai luat?

Un lucru important pe care îl mai semnalează raportul este cel legat de numărul de procurori şi judecători. Este cunoscută abordarea care există în România, că avem prea multe dosare pe judecători şi pe procurori, ceea ce este adevărat, dar Comisia ne sugerează un lucru care rezultă dintr-un raport al Băncii Mondiale făcut pe Justiţie şi care arată că România are, în momentul de faţă, un număr de magistraţi raportat la populaţie care este în media UE. Şi raportul ne atenţionează că procesul de reaşezare a numărului de magistraţi în instanţe şi de procurori de pe lângă instanţe este o soluţie de echilibrare a muncii pe fiecare magistrat, fie că e procuror, fie că e judecător. Deci din acest punct de vedere, trebuie făcută întâi redistribuirea, precum şi legea care tocmai a fost promulgată vineri, de degrevare a unor instanţe şi transmiterea dosarelor către instanţe inferioare cu încărcare mai mică. Deci aceasta este esenţa raportului; până la urmă, el subliniază progresele instituţiilor care ţin de justiţie, arată că sunt destule încă de făcut şi este o trecere în revistă a tuturor încălcărilor pe care le-a făcut politicul legat de statul de drept.

Și aş vrea să mai clarific un lucru legat de statul de drept. Văd că a apărut un nou fenomen legat de suspendarea preşedintelui, unul spune «îl suspendăm» şi vine câte un apărător şi spune «Ba nu îl suspendăm». Vreau să le spun şi unora şi altora că sunt ridicoli şi nu fac decât să se penibilizeze. Preşedintele României are un mandat pe care îl dobândeşte prin alegeri libere şi în care condiţia este să obţină 50% din voturi plus unu. Nu există condiţia ca preşedintele României să îşi menţină intenţia de vot de peste 50% pe perioada mandatului, mai ales când treci prin criză. Dar Constituţia spune dacă la data alegerilor obţii 50% + 1 vot, mandatul tău este de 5 ani. Ce s-ar întâmpla dacă şefii de stat aleşi, după cum vedeţi, nimeni nu câştigă cu 70-80%, aleşi cu 50%, 51%, 52%, în fiecare an i-ai verifica printr-un referendum să vezi dacă mai au 51%? S-ar crea instabilitate profundă în toate statele Uniunii Europene. Ca atare, consider ridicole toate abordările acestor domni care una-două vorbesc despre suspendare, iar alţii sar şi apără «Nu va fi suspendare». Sunt penibili, să citească Constituţia.

O ultimă remarcă privitoare la raport şi la activitatea instituţiilor care ţin de justiţie. Aprecierile sunt pozitive în ceea ce priveşte activitatea, dar se constată o lacună care cel puţin deocamdată este la nivel de evidenţe, nimeni nu are o evidenţă a ceea ce s-a recuperat din daunele produse în urma deciziilor instanţelor. Deci, în regulă, condamn pe cineva pentru că a produs daune, dar nu avem nicio evidenţă ce s-a recuperat din acele daune. Ori este esenţial ca statul român să-şi creeze o instituţie eficientă de recuperare a daunelor constatate de justiţie. De asemenea, este o observaţie legată de eficienţa în ceea ce priveşte constatarea unor nereguli în achiziţiile publice. Cu asta cred că am făcut o trecere în revistă a acestui raport, cu bunele şi relele lui. Închei trăgând concluzia că, deşi au fost supuse unor presiuni politice extraordinare, instituţiile statului care ţin de justiţie nu numai că nu au fost slăbite, dar s-au consolidat, şi-au îmbunătăţit activitatea în toată această perioadă, arătând că nu sunt influenţate politic. Vă rog.

Întrebare: Un punct de vedere, v-aş ruga şi o scurtă clarificare: cum comentaţi dumneavoastră includerea în acest raport tehnic despre instituţiile statului, cum spuneaţi, a presei care, este adevărat, este în interesul cetăţeanului, însă la bază este până la urmă o afacere privată?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Cred că la nivelul UE a fost o formidabilă bătălie pentru libertatea presei. Sigur, când un trust de presă are ca proprietar un potenţial infractor care utilizează mijloacele mass-media pentru a decredibiliza exact pe aceia care urmează să-l judece, CE reacţionează. Ăsta e comentariul meu. Vorbesc de un potenţial infractor, devenind infractor după ce constată instanţa, dar un potenţial infractor.

Întrebare: Spuneaţi dumneavoastră…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Eu spuneam despre raport.

Întrebare: Despre presiuni, emisiuni care s-au realizat. Cel mai recent raport al organizaţiei Reporters sans Frontieres, o organizaţie respectată, plasează România în ceea ce priveşte libertatea presei între Papua Noua Guinee şi Niger. Cum…?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Este corect, pentru că un trust spre exemplu ca Intact-ul este controlat de un om cu probleme dificile cu instanţele. Aşa mi se pare mie, după cum fuge. Un alt trust, o altă televiziune, RTV, este controlată de un senator PSD – da? – deci tot politic. Şi trustul Intact şi RTV sunt controlate politic, deci nu mai putem vorbi de acel privat care e liber de constrângeri şi nu-şi pune trusturile de presă în slujba interesului politic sau al interesului de a denigra justiţia. Şi cred că este pe bună dreptate o astfel de observaţie. N-am constatat ca acest raport pe care îl menţionaţi să fi spus că statul controlează presa; nu, privaţii – şi adesea o folosesc în interes propriu.

Întrebare: Deci vă referiţi la patroni şi nu la jurnalişti atunci când vorbiţi despre presă?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Categoric, la patroni şi la jurnalişti care se supun; ce să fac? Că nu patronii vorbesc, de regulă, vorbesc jurnaliştii.

Întrebare: Domnule ministru…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Aveţi presimţiri.

Întrebare: Domnule preşedinte. Credeţi? Putem să facem o ştire?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Am glumit. Bănuiesc că aveţi simţul umorului.

Întrebare: Din raport, domnule preşedinte, reiese că miniştrii corupţi ar trebui să demisioneze, spuneaţi puţin mai devreme că ar trebui să existe o reacţie a demisiei. Am văzut care a fost poziţia Guvernului: pe de o parte, premierul spunea că există în acel raport unele erori materiale; mai spunea premierul zilele trecute că nu are de gând să renunţe, cel puţin deocandată, nici la domnul Dragnea, nici la domnul Fenechiu…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, am o rugăminte. Eu nu sunt comentator sau «părerolog», deci eu nu-mi dau cu părerea despre declaraţiile premierului. Fiecare îndeplinim o funcţie în stat şi ne asumăm propriile declaraţii. Deci întrebaţi-l pe dânsul ce a vrut să spună. Eu vă spun însă altceva, ceea ce am mai spus. UE, când e vorba de membri ai cabinetului, ei nu sunt aleşi direct ca miniştri – da? – ei sunt numiţi de un prim-ministru desemnat. Atâta timp cât sunt numiţi, UE vine şi spune «Măi oameni buni, din 22 de milioane nu aveţi unul care să nu aibă dosar în instanţă? Nu aveţi unul care să nu fie sub urmărire penală?» Asta ne spune în mod simplu UE, pentru că neţinând cont de aceste criterii nu faceţi decât să le arătaţi românilor că nu e o problemă să faci o ilegalitate. Deci, cam ăsta e mesajul pe care ar trebui să-l citim în cerbicia Comisiei Europene de a ne spune «Fraţilor, când aveţi miniştri suspectaţi» – ei nu îi acuză şi nici eu nu îi acuz – «când aveţi miniştri suspectaţi, de ce trebuie să rămână în cabinet, nu aveţi decât unicate voi? Cu siguranţă puteţi găsi şi alt ministru». Cam ăsta e mesajul.

Întrebare: Aţi avut o discuţie sau aveţi de gând să discutaţi cu premierul legat de acest subiect, având în vedere că până acum se pare că nu va exista această acţiune a demisie?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nu. Este problema premierului. Eu dacă aş fi putut legal să împiedic desemnarea, aş fi făcut-o, numai că legea răspunderii ministeriale spune foarte clar «pentru fapte comise în timpul mandatului de ministru». Deci, nu aveam o formă legală să nu primesc jurământul sau să nu trec în decret unul sau doi miniştri, nu aveam formă legală. Dar apelul este către premier, să găsească o soluţie.

Întrebare: Şi încă o ghestiune legată …

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Apelul raportului, desigur.

Întrebare: Încă o chestiune legată de statutul parlamentarilor. Şi acest subiect e reflectat cumva negativ în raportul MCV. Întrebarea mea pentru dumneavoastră este dacă aveţi de gând să contestaţi la CCR, având în vedere că opoziţia a pierdut deocamdată acest tren, nu o mai poate face.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Opoziţia pierde în toate oportunităţile de a face opoziţie, dar deocamdată îl am în analiză şi luni voi lua o decizie dacă promulg această lege, dacă o trimit înapoi la Parlament sau dacă o trimit la Curtea Constituţională. Se lucrează la analiză, e o analiză foarte atentă, pentru că nu putem contesta înscrisurile din Constituţie. Ce e scris în Constituţie trebuie respectat. Pe de altă parte, trebuie văzut dacă mecanismul propus de Parlament nu creează confuzii în modul de abordare şi nu obstrucţionează justiţia.

Întrebare: Credeţi că ar avea succes retrimiterea la Parlament, având în vedere că acea chestiune cu degrevarea instanţelor…?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: E ultima întrebare; da.

Întrebare: Ultima. Acea chestiune cu degrevarea instanţelor aţi retrimis-o la Parlament tocmai pentru că camera decizională…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Au greşit tehnic, da, şi a avut succes. Sper şi asta să aibă, pentru că oamenii ăştia nu au de ce să nu aibă …

Întrebare: Nu au luat în consideraţie sfatul dumneavoastră, tot Camera Deputaţilor a fost decizională.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nu ştiu. Nu, din câte ştiu a trecut corect, a trecut pe la Camera Deputaţilor şi pe urmă la Senat. Din câte ştiu. Dar, în ceea ce priveşte trimiterea înapoi, eventual, nu ştiu dacă asta voi face. Chiar după ce terminăm conferinţa de presă o să intru în discuţii cu toată analiza. Să ştiţi că de cele mai multe ori Parlamentul a ţinut cont de observaţiile pe care le-am făcut, fie că au fost pe constituţionalitate sau pe oportunitate. Deci, nu cred că au vreun motiv să nu ţină cont, având în vedere că dacă eventual voi trimite legea înapoi pentru clarificări o trimit datorită experienţei pe care am dobândit-o în a lucra cu UE, nu de dragul de a şicana pe cineva.

Întrebare: Domnule preşedinte, aţi spus de două ori că acest raport este corect şi temeinic făcut.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Aşa este.

Întrebare: V-aş întreba, în acest context, cum vedeţi dumneavoastră acea situaţie creată: întâi s-a scris în raport că sunt trei miniştri acuzaţi de corupţie în Guvernul României, după care oficialii europeni au dat acea erată, au revenit, că sunt de fapt doi.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: E o eroare materială, nu cred că trebuie să stăm pe asta. O eroare materială se produce şi în actele normative din România şi se dă pe urmă erată pentru clarificare. Şi la Curtea Constituţională şi peste tot. Este o eroare materială.

Întrebare: Vorbim de un nivel foarte înalt, de UE. Nu împietează asta în niciun fel la această calitate a raportului de care vorbeaţi dumneavoastră?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, nu, raportul este un raport care este o poză. Ştiţi, eu am văzut furia unor oameni politici. Când îţi spune cineva oglinda în faţă şi îţi arată cum eşti nu îţi place să te vezi. Sigur, eu aş fi putut evita, prin tăcere, această intrare în coliziune cu cei care au făcut cu totul alte aprecieri despre raport. Însă, aşa cum am făcut-o şi în 2009 şi în 2010, când au fost momente importante pentru România, mi-am asumat să le spun românilor adevărul şi politicienilor, decât laşitatea tăcerii şi să se spună «ce băiat bun este preşedintele». Noi nu puteam închide acest raport cu modul cum s-a desfăşurat dezbaterea legată de el, o dezbatere deformată şi care, pur şi simplu, ne face rău. Ne face rău pentru că este uşor să tragi concluzia ori că nu am înţeles nimic, ori că nu ne interesează cum stăm cu statul de drept. De aceea, reacţia politicienilor noştri a fost ca şi când unui urât îi pui oglinda în faţă şi el se crede frumos. Răţoielile de genul «să înceteze…». Da, eu vă spun că eram în negocieri – şi o spun public – deci orice demnitar de la Bruxelles mă poate contrazice, eram în negocieri, în discuţii şi cu Catherine Day şi cu preşedintele Barroso să trecem la un proces de ieşire din MCV. S-au întâmplat evenimentele din iulie anul trecut, ceea ce a întrerupt orice discuţie, pentru că noi înşine ne-am pus sub semnul întrebării statul de drept. Aceste discuţii au fost, erau către găsirea unei formule de ieşire, pentru că argumentul suprem era intrarea Croaţiei, fără mecanism, la 1 iulie anul acesta, iar România, stat membru mai vechi, rămâne cu un mecanism. Pe acest argument şi pe raportul bun din februarie 2012 începusem discuţiile pentru formula de tranzit în aşa fel încât, odată cu intrarea Croaţiei, să înceteze şi MCV pentru România. Nu Bruxelles-ul a pus sub semnul întrebării statul de drept în vara trecută ci noi, politicienii. Nu instituţiile statului, care au rezistat şocului, ci noi, politicienii, noi trebuie să o scoatem la capăt acuma, dar cu aroganţă nu să o scoatem ci uitându-ne în oglindă. Nu ne place…

Întrebare: Exact de această chestiune a ieşirii din monitorizare vroiam să vă întreb, pentru că ştim că există o declaraţie a preşedintelui Senatului, domnul Crin Antonescu, nu ştim dacă aţi discutat cu dumnealui pe această temă înainte…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Iar mă faceţi comentatorul sau «părerologul»…

Întrebare: Nu, nu vă facem comentator, nu, ideea domnului Antonescu era ca oficialii statului român să discute cu Bruxelles-ul încetarea acestui mecanism de verificare, spunea dumnealui că este unul păgubos pentru statul român.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Este clar că până în decembrie anul acesta nu putem discuta. Aşa cum arată raportul în partea care îi vizează pe politicieni, adică Parlament, Guvern, atitudini faţă de instituţiile care ţin de justiţie nu putem redeschide subiectul ieşirii. Abia după raportul din decembrie, dacă reuşim să convingem că nu mai există abordări împotriva statului de drept, vom putea redeschide subiectul. Până atunci, stăm aşa cum suntem.

Întrebare: Şi dacă mai permiteţi o ultimă chestiune. Vorbeaţi de situaţia votului dat în cazul unor miniştri Laszlo Borbely, domnul Dobre. Vă gândiţi să mai reluaţi această discuţie cu Parlamentul, să insistaţi pe…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nu am cum să o mai reiau. Eu nu am cum să o reiau. A intrat în constatările care ne-au dus la această calitate a raportului în ceea ce priveşte Parlamentul şi Guvernul. N-am cum să o mai reiau, am scris, n-au găsit formule. Asta e.

Întrebare: Bună ziua, domnule preşedinte. Ne-aţi vorbit despre poziţia oficială pe MCV, despre implicaţiile în justiţie şi în plan politic, până la urmă. V-aş întreba dacă acest raport are implicaţii şi în plan economic.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Deocamdată nu, dar atenţie, avem suspendate – spre exemplu, dau un exemplu: fondurile pe transporturi. Nu ştiu cât de repede se vor debloca şi datorită a ceea ce scrie în MCV. Este un risc pe care ni-l asumăm.

Întrebare: Şi dacă îmi mai permiteţi o întrebare. Vă pregătiţi să mergeţi la Consiliul European de la Bruxelles. Veţi avea înainte de această deplasare şi o discuţie cu premierul?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Am avut şi ieri o discuţie şi voi avea una şi marţi, înainte de CSAT. Dar aş vrea să vă fie clar un lucru: Nu-i nimic excepţional în asta.

Întrebare:/…/

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, ieri am vorbit la telefon cu el, i-am trimis şi nişte documente. Nu ieri, vineri, scuzaţi, da.

Întrebare: Dumneavoastră aţi avansat o posibilă soluţie pentru numirea procurorilor, să fie selectaţi de CSM, aprobaţi de ministrul justiţiei şi numiţi de către preşedinte. Aţi primit vreun răspuns în privinţa soluţiei pe care aţi propus-o?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Răspunsurile mi s-au dat public. Mi s-a spus «Citeşte legea, domnule preşedinte». Eu n-am propus o soluţie ca CSM-ul să îi selecteze, CSM să ne sugereze, din ce ştiu ei, care sunt cei mai buni şi reputaţi procurori, cu cea mai bună activitate profesională, să ni-i aducă la cunoştinţă, să spună şi dna Pivniceru şi eu – da? – ca să nu mai avem surpriza neplăcută a unei unanimităţi în a-i respinge la nivelul CSM. Este clar că cel mai credibil moment în procesul de numire a procurorilor este avizul CSM. Cel puţin în momentul de faţă. Au fost şi alte situaţii, când ministrul era extrem de credibil. Acum, cel mai credibil moment este cel al avizului CSM. De aceea cred că este o soluţie care ne poate ajuta să facem o numire rapidă. Altceva eu nu am ce să comentez. Deocamdată n-am o reacţie pozitivă, după cum aţi văzut. Am fost trimis să citesc legea.

Întrebare: Pentru o numire rapidă, intenţionaţi să discutaţi din nou cu ministrul Justiţiei acest subiect?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: În primul rând, o să-l mai discut cu premierul, dar vă pot spune un lucru esenţial. Dacă aţi observat, în MCV sunt două afirmaţii extrem de importante. Cu toate declaraţiile care s-au făcut de loialitate faţă de valori, faptele nu prea au confirmat declaraţiile, limbajul dublu n-a funcţionat. Şi atunci – scuzaţi-mă, chiar vreau să nu greşesc aici – atunci se spune în MCV aşa: «Noul guvern şi-a făcut deja cunoscut angajamentul faţă de independenţa sistemului judiciar şi supremaţia statului de drept în acordul instituţional de colaborare dintre preşedinte şi prim-ministru». Deci, este ceva scris şi semnat, e un angajament. De asemenea, la pagina următoare se menţionează: «Conducerea Ministerului Public şi a DNA-ului sunt alese dintr-un număr suficient de mare de candidaţi de înaltă calitate profesională, în urma unui proces deschis şi transparent că îndeplinesc criteriile stabilite în acordul de cooperare instituţională între preşedinte şi premier». Este clar că la Comisia Europeană a fost luat foarte în serios acest acord şi este, deocamdată, considerat un document care arată că Guvernul se angajează să menţină drumul democratic şi respectarea statului de drept şi justiţia. Din acest motiv, eu cred că încercările de a ne juca cu procurorii, ba să aducem unul care nu a făcut niciun dosar de un an jumătate, ba să aducem un prieten, ba să aducem un om cu care să putem discuta… Ce să discuţi cu procurorul general sau cu procurorul şef DNA? Discuţi doar când îl numeşti, îi spui: «Îţi doresc succes!» Deci aceste criterii netransparente ne vor duce la eşec, iar eu vă spun că avem două mari probleme de credibilitate: una este numirea procurorilor, repet, numirea procurorilor şi, doi, reacţia faţă de cei pentru care se cere urmărirea penală de către procurori, fie că sunt în Guvern, fie că sunt în Parlament. Două probleme majore de credibilitate avem, acestea două. Vă asigur că s-ar schimba cu totul şi ăsta a fost apelul meu la întâlnirea în patru. Ştiind bine abordarea Comisiei Europene, unul din apeluri a fost: «Hai să facem o numire, discutată şi în favoarea interesului general, de procurori la Parchetul General şi la DNA». Deci nu a fost numai aceea, asta a fost şi nicidecum poveştile să negociem procurori. Eu am vrut ca acest punct să fie clarificat înainte de raportul MCV. Scuze pentru răspunsul mai lung, dar, ca să înţelegeţi exact cum gândesc, trebuie să vă dau unele explicaţii. Vă rog!

Întrebare: Dacă-mi permiteţi o precizare, domnule preşedinte. Spuneaţi că i-aţi trimis Premierului şi nişte documente. Puteţi să ne spuneţi şi despre ce este vorba?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nişte documente ale Uniunii Europene, nu să… Nici nu i-am declarat dragoste, nici nu mi-a declarat dragoste, nici nu… Pur şi simplu documente care ne interesau şi pe unul şi pe altul şi era bine să ştim amândoi conţinutul, în perspectiva vizitei pe care premierul o face luni, la Bruxelles.

Întrebare: La întâlnirea pe care o veţi avea…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Adică nu pe noi ne interesau, erau în interesul ţării şi, pentru a ne corela poziţiile, i-am trimis acele documente.

Întrebare: La întâlnirea pe care o veţi avea marţi, pe lângă subiectele economice legate de consiliu, veţi discuta şi despre…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, marţi, CSAT.

Întrebare: Spuneaţi că veţi avea o întâlnire înainte de CSAT.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Da, da, legată şi de buget şi de întâlnirile pe care le va avea, luni, la Bruxelles.

Întrebare Şi de justiţie, de CSM, de numirea procurorilor şefi, de…?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nu ştiu dacă va fi pe agendă. Vom vedea.

Întrebare: Spuneaţi că raportul este o contradicţie, pentru că…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Bravo! Pe voi vă trece OSCE-ul ca fiind…

Întrebare: Şi suntem…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: …echilibraţi. Felicitări!

Întrebare: …raportul este o contradicţie, instituţiile statului apreciate, totuşi funcţionarea statului de drept mai are de lucrat. În concluzie, până la urmă acest raport, faţă de cel precedent, este sau nu o evoluţie după părerea dumneavoastră?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Din punct de vedere al instituţiilor este o evoluţie, din punct de vedere al statului de drept avem o problemă care continuă, în raport cu raportul din februarie. În raport cu cel din iulie este un progres, pentru că atunci era pur şi simplu prăbuşit statul de drept. Avocatul Poporului nu mai exista, preşedinţii celor două Camere spulberaţi, preşedintele României suspendat, Curtea Constituţională suspendată pentru decizii legate de suspendarea preşedintelui şi, de asemenea, legea referendumului modificată pe genunchi, ca să iasă referendumul. Deci, atunci era un dezastru din punct de vedere al statului de drept. Acum raportul, dacă l-aţi citit, recunoaşte că Guvernul a recunoscut hotărârile Curţii până la urmă, că sunt elemente care arată progres faţă de raportul din iulie, dar contradicţia nu este în abordarea Bruxellesului, contradicţia este în ce facem noi. Pe de-o parte, şi am spus-o, o repet şi o subliniez, contradicţia este, pe de-o parte, clasa politică la vârf, care scapă piciorul de la principiile statului de drept, pe de altă parte, instituţiile care ţin de justiţie şi de integritate, care au continuat să progreseze. Sigur, sunt lucruri subliniate şi aici, că trebuie să continue trendul, mai trebuie îmbunătăţite lucruri, dar este clar că aerul este pozitiv pentru instituţii.

Întrebare: De asemenea, vorbeaţi despre CNA, care ar trebui să impună reguli clare pentru trusturile de presă.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Am citit ce scrie în raport.

Întrebare: Aveţi o sugestie?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: N-am, dar ei ştiu ce să facă şi dacă nu ştiu se pot adresa experţilor de la Bruxelles, care să-i ajute să facă un cod de conduită. Ideal ar fi ca breasla ziariştilor să aibă propriul ei sistem de control al calităţii. Dar nu vă spun eu ce aveţi de făcut.

Întrebare: Domnule preşedinte, acest raport MCV al Comisiei Europene va influenţa în vreun fel perspectiva de aderare a României la Spaţiul Schengen şi în ce sens?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Aşa cum v-am spus, din punct de vedere a funcţionării instituţiilor este evident că avem progrese. Din punct de vedere al statului de drept avem întâmplări care arată o predispoziţie a clasei politice de a ieşi din regulile europene. Eu cred că avem temei, avem temei tocmai de la abordarea pozitivă pe care o are raportul cu privire la progresele instituţiilor, să spunem «domnule, instituţiile justiţiei funcţionează». Dacă am reuşi între timp să mai rezolvăm şi problema blocajelor pe care le introduce politicul în avizul pentru un ministru sau un parlamentar cred că am avea şanse bune în martie şi vă pot spune că eventualele modificări de abordare nu sunt luate în consideraţie, doar dacă apar în raportul din decembrie, ci le putem face cunoscute şi înainte. Uite, Parlamentul şi-a modificat poziţia, uite Guvernul şi-a modificat poziţia, uite preşedintele nu ştiu cărei instituţii nu mai atacă magistraţii, nu mai atacă CSM, ne rezolvăm. Eu, dacă aş fi în situaţia de a clarifica nişte lucruri, aş face o scrisoare oficială care ar viza părţile negative semnalate de raport şi care provin din clasa politică, aş face o scrisoare către Bruxelles, către toţi şefii de stat şi de guvern din Uniune – «uite, ne propunem să rezolvăm următoarele lucruri» – pentru că ar fi ascultate, nimeni nu ar gândi în UE că poţi să scrii ceva, să adresezi tuturor statelor membre şi să nu respecţi. Şi atunci aş lua punctele sensibile care vizează activitatea politicului – şi aici USL este principalul jucător – aş lua punctele care vizează activitatea politicului – fie că e Parlament, fie că e Guvern – şi aş transmite guvernelor statelor membre o scrisoare în care aş spune: «aşa a fost, dar vom rezolva problema aici», «aşa a fost, dar până la data nu ştiu care vom face următorul lucru», în aşa fel încât dezbaterea din Consiliul de Justiţie şi Afaceri Interne din martie, care va lua în analiză JAI, să nu se facă fără să fie această scrisoare. Este o părere a mea.

Întrebare: Domnule preşedinte, o singură întrebare.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Vă rog.

Întrebare: În condiţiile în care cei din USL nu au agreat acea propunere cu demisii simultane, în perspectiva revizuirii Constituţiei, cum vi se pare ideea de republică parlamentară şi dacă mandatul preşedintelui trebuie să rămână de cinci ani sau de patru ani?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, deja pentru mine nu mai are relevanţă orice modificare din Constituţie, mie nu mi se poate aplica noua Constituţie. Am văzut şi abordări naive legate de Constituţie, am văzut şi abordări serioase. Voi sta să le observ. Nu mă pot pronunţa pe soluţii. Românii au dat un mandat unei majorităţi de aproape 70%. Singurul lucru pe care trebuie să-l facă această majoritate: să nu scrie o Constituţie pentru o situaţie de moment, pentru că ea se schimbă. Au mai fost unii care s-au păcălit; şi-au scris mandatul de cinci ani crezând că îl scriu pentru ei. E bine să scrii Constituţia pentru ţară, nu pentru un partid sau pentru unul sau doi oameni, iar raportul MCV atenţionează de pe acum «atenţie, vorbiţi de revizuirea Constituţiei, atenţie la respectarea principiilor». Deci mai mult de atât nu pot comenta despre revizuirea Constituţiei. Am comentat pentru că este în marja raportului, se fac referiri la revizuirea Constituţiei.

Întrebare: Dacă îmi permiteţi, nu vă întrebam despre o soluţie, vă întrebam din experienţa dumneavoastră de şef de stat.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Experienţa mea de şef de stat îmi spune că mandatele ar trebui suprapuse, pentru că în România nu se va putea trece la preşedinte ales de Parlament. Poporul nu va accepta o asemenea soluţie. Ei vor să-şi aleagă preşedintele, ei îl aleg, ei îl scuipă pe urmă, dar e al lor. Bun, rău, e al lor şi nu vor accepta preşedinte făcut pe sforării prin Parlament. Vă aduceţi aminte cum se alegeau preşedinţii de consilii judeţene până la introducerea votului pentru ei? Se plăteau bani, se nu ştiu ce, ca să îi dea votul să iasă preşedinte. Nu vor accepta românii o asemenea procedură riscantă în România, dar cred că noua Constituţie trebuie să rezolve două lucruri fundamentale: să facă statul mai funcţional şi să ţină cont de referendumul din 2009, în care românii au votat pentru parlament unicameral. Şi atât. Şi în rest să aibă în vedere principiile europene, eventual să consulte Comisia de la Veneţia. Vă mulţumesc mult. Vă doresc o duminică plăcută şi concluzia este: MCV este oglinda noastră, dar unora nu le place să uite în oglindă, au problema asta. La revedere!”

Surse: presidency.ro, Hotnews.ro

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *