Merkel laudă Bulgaria pentru modul în care a făcut față crizei

La începutul săptămânii, cancelarul Germaniei Angela Merkel a spus că Bulgaria este un exemplu excelent pentru modul în care şi-a conturat sistemul fiscal ca să facă faţă crizei, scrie Bloomberg, potrivit EVZ.ro.

Fiind în continuare cea mai săracă ţară din UE, Bulgaria nu este dată foarte des ca exemplu. Dar Merkel a spus acest lucru pentru a ilustra ideea că ţările care obişnuiau să cheltuiască mai mult decât produceau trebuie să treacă printr-o perioadă de austeritate pentru a îşi asigura o creştere sustenabilă. Probabil că Merkel s-a gândit că Bulgaria poate fi un exemplu bun pentru Grecia.

Cele două ţări au avut o mulţime de lucruri în comun, până recent. Ambele au cunoscut influenţa imperiului otoman şi au luptat apoi pentru independenţă, devenind unele din cele mai sărace ţări din Europa. Cărările lor încep să se separe după al doilea război mondial, când Bulgaria a intrat sub influenţa imperiului sovietic, iar Grecia a rămas parte a Europei de Vest. Odată ce grecii au intrat în Uniunea Europei, în 1981, ţara a primit o grămadă de fonduri, în timp ce ţara comunistă vecină a stagnat.

Apoi, în 1989, blocul communist s-a prăbuşit, iar în Bulgaria s-a născut democraţia, ţara fiind totuşi lipsită de fonduri pentru a se dezvolta. Austeritatea era pe atunci un mod de viaţă.

După 7 ani de întârziere a reformelor, de creştere a mediului privat într-un mediu aproape fără reguli, hiperinflaţia a apărut în Bulgaria în 1996, ceea ce a erodat din nou economiile populaţiei, lucru care a condus la închiderea celei de-a treia bănci ca mărime din ţară.
Leva, moneda ţării, a luat ca referinţă marca germană şi mai apoi euro, iar băncii centrale i s-a interzis să acorde împrumuturi băncilor comerciale, măsură de precauţie în vigoare şi acum. FMI a cerut ca rezervele valutare să acopere în totalitate masa monetară în circulaţie.

Deceniul 1989-1999 a fost unul greu, dar a transformat Bulgaria într-o ţară disciplinată de oameni care făceau economii, chiar şi după ce ţara a aderat la UE, în 2007. Sectorul bancar este acum finanţat de economii, iar rata de adecvare a capitalului este de circa 15,8%. Rata de penetrare a cardurilor de credit este extrem de scăzută – bulgarii preferă să achite cash.

Să fii sărac nu este distractiv, desigur, mai scrie Bloomberg. Angajaţii sectorului public sunt prost plătiţi, iar pensionarii se chinuie să trăiască cu pensiile mici. Nu există până acum o autostradă care să permită traversarea statului de la un cap la altul, acesta fiind preţul plătit de bulgari pentru că nu au consumat bani care nu sunt ai lor, la nivel de stat sau de consumator privat. Dar acum Bulgaria are creştere economică şi a doua cea mai mică datorie publică din UE, după Estonia. Deficitul bugetar este de doar 2% din PIB, deşi impozitul pe venit este de doar 10%. Pe scurt, ţara are un viitor.

Spre comparaţie, grecii au cheltuit mai mult decât au câştigat în ultimii 20 de ani. Datoria publică este acum de 165% din PIB, iar deficitul bugetar a scăpat de sub control, ajungând la 9,1% din PIB.

Sursa: EVZ.ro
Foto: octavianracu.wordpress.com

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *