Migrantul roman, actor important al diplomatiei publice nationale

IMG_1773La o zi de la aniversarea Zilei Internationale a Migrantilor (18 decembrie, potrivit Organizatia Natiunilor Unite), Caleaeuropeana.ro abordeaza, cu un interviu extrem de interesant, subiectul migrantilor romani, in perspectiva europeana. Cu siguranta, fenomenul este unul dintre argumentele cele mai complexe legate de evolutia societatii romanesti din ultimul deceniu. Subiectul, din punctul meu de vedere, nu s-a bucurat niciodata de o atentie deosebita din partea mass-mediei si nici din partea decidentilor, asa cum ar fi fost normal pentru o tara cu o diaspora atat de importanta si influenta pe plan international, in mod special in unele state membre ale Uniunii Europene. Argumentul in sine nu poate fi sintetizat prin politici sau masuri simpliste, demarate fortat doar in cazuri exceptionale si, chiar si atunci, ele rezultand tentative timide de a replica atacurilor tarilor receptoarea. Lipsa de interes pentru politici in vederea integrarii sociale urbane nationale si, probabil, lipsa unei deschideri din partea celor care provin din zonele rurale si-a aratat, cu timpul, efectele si acolo unde migrantii nostri s-au stabilit, din diferite motive. Sunt peste trei milioane de oameni si, probabil, tot atatea sunt motivele sau punctele de vedere, care i-au impins sa ia o decizie atat de importanta, in afara de motivatia clasica, care suna cam asa: “in cautarea unui trai mai bun”.
Din pacate nu am vorbit destul si nici nu am profitat de aceasta resursa pentru progresul societatii si pentru imbunatatirea imaginii tarii. In general, au iesit la suprafata aspectele mai putin placute a fenomenului, cum ar fi criminalitatea sau neintegrarea, fiindca sunt cele mai usor de constatat si sunt un excelent instrument mediatic de propaganda politica. Experienta “occidentala”, castigata de migrantii nostrii, nu este de subestimat. Ar trebui sa profitam de eforturile facute de cei care s-au stabilit peste hotare si s-au adaptat mediului civilizat din tarile gazda, unde majoritatea activitatilor se desfasoara sub supravegherea unui cadru legal solid. Aceasta invatare ar fi un exemplu extrem de pozitiv de dat mai departe catre conationalii nostrii ramasi in tara. De-a lungul timpului s-a incercat readucerea romanilor acasa. Pacat ca organizatorii acestor “targuri” uitasera ca cei care s-au stabilit in strainatate, nu sunt singuri acolo unde sunt si ca, intre timp, familiile lor s-au bucurat de venirea pe lume a unor copii. Evident, ofertele nu erau atractive si, asa cum spuneam mai devreme, copiii migrantilor necesita integrare sau reintegrare in societatea romaneasca. Nu mai vorbim de aspectele psihologice legate de adaptarea acestora. Pe scurt, “targurile” erau departe de obiectivul propus.
Un alt aspect de subliniat este acela legat de relevanta pe care Cartea Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene o acorda, conform articolului 40, cetateanului UE si o perfectioneaza prin legislatia comunitara in vigoare in contextul electoral. Este vorba de dreptul cetateanului Uniunii Europene de a vota si de a fi ales, in cadrul alegerilor locale sau parlamentare europene, in statul membru de resedinta. O comunitate numeroasa de imigranti poate starni interesul grupurilor politice locale si, cu siguranta, daca cetatenii Uniunii Europene isi exercita dreptul la vot, preferintele lor vor conta.

Vremurile s-au schimbat, tehnologia si retelele de socializare fac parte din ce in ce mai mult din zilnicul nostru si le folosim in diferitele domenii de activitate, chiar si in politica si diplomatie. Diplomatia a evoluat si, in contextul global, noua tendinta pare a fi diplomatia publica. Aceasta se poate defini prin capacitatea unui stat de a se promova si de a fi formator de opinie, in cel mai eficient mod, in fata publicului si, in mod special, in fata altor state. Diplomatia publica se deosebeste de diplomatia traditionala, fiindca nu se mai limiteaza doar la relatiile institutionale clasice intre state si actorii pot fi chiar si cetatenii simpli sau organizatiile. Este un mijloc de comunicare viabil si ar putea fi baza si partenerul ideal al strategiei de promovare nationale a Romaniei, in vederea imbunatatirii perceptiei din partea altor natiuni.

Romania sufera de pe urma „incapacitatii sale” de a se promova, in ciuda bogatiilor naturale, culturale istorice si umane. Fenomenul migrantilor face partea din istoria noastra contemporana si influenteaza societatea romaneasca si viitorul nostru. Din acest motiv, este necesara o viziunea ampla, programata si implementata prin strategii inteligente pentru valorificarea acestei resurse si pentru a face din migratie un fenomen controlat, sigur si informat, dar si unul care sa aduca un plus economic si de imagine natiunii de origine. Un individ, inainte de a capata statutul de migrant, trebuie sa se informeze si sa fie informat. O buna parte din migrantii romani au luat drumul catre tarile occidentale motivati de simplul fapt ca o ruda sau prieten era deja stabilit in statul sau orasul respectiv. Asa se explica si parasirea masiva a unor sate sau comune romanesti. Binenteles, acesta nu este modelul de migratie de care Romania avea nevoie. Consecintele sociale nu au intarziat sa apara, abandonul copiilor si lasarea lor in grija bunicilor, fiind printre acestea. Din nefericire multi n-au avut de ales, mediul rural aratandu-se, deseori, fara orizont.
Avem circa trei milioane de potentiali ambasadori imprastiati in toata lumea si comunitati semnificative chiar in tarile unde Romania este perceputa in mod negativ. Ei pot juca un rol fundamental in aceasta campanie, dar integrarea trebuie sa porneasca si din tara de origine.

Alexandru Padure

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *