Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

Published

on

© European Union 2021/ Source: EC - Audiovisual

Un moment istoric pentru cronologia apartenenței României la Uniunea Europeană a avut loc luni la București. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, în mod simbolic, Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia și a-și construi reziliența ca urmare a pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală. Acest plan a fost posibil ca urmare a acordului istoric Next Generation EU convenit de Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE la 21 iulie 2020, după patru nopti și patru zile de negocieri maraton, care prevede o punere în comun a datoriilor în virtutea solidarității și relansării economice și sociale europene, și ca urmare a întregului procesului decizional care a cuprins aprobarea Mecanismului de redresare și reziliență de către Parlamentul European și Consiliu. 

Formal, Comisia Europeană a adoptat luni, 27 septembrie, o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează un comunicat publicat de instituția de la Bruxelles. Aprobarea finală a planului și a pre-finanțării este așteptată în termen de patru săptămâni din partea Consiliului Uniunii Europene.

În prezența președintei Comisiei Europene, a președintelui Klaus Iohannis și a prim-ministrului Florin Cîțu, care au semnat simbolic PNRR, România a devenit cea de-a 20-a țară din Uniunea Europeană care a primit undă verde din partea executivului european pentru planul său de redresare. Locul ales pentru desfășurarea acestui moment, Spitalul Universitar de Urgență București, este unul cu însemnătate pentru planul ce a fost aprobat României. SUUB va putea beneficia de fonduri prin intermediul PNRR în cadrul pilonului consacrat sănătății.

Sunt încântată să anunț aprobarea de către Comisia Europeană a Planului de redresare și reziliență al României, în valoare de 29,2 miliarde EUR. Fiind axate pe asigurarea tranziției verzi și a tranziției digitale și mergând de la îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor până la îmbunătățirea conectivității și a competențelor digitale, măsurile prevăzute în plan au potențialul să producă o transformare autentică. Vă vom fi alături în anii următori pentru a ne asigura că investițiile și reformele ambițioase prevăzute în plan sunt implementate integral“, a spus von der Leyen.

Asigurarea tranziției ecologice și digitale a României: Fonduri de 41% pentru tranziție verde și 21% pentru digitalizare; România va trebui să elimine cărbunele până în 2032

MRR – care se află în centrul NextGenerationEU de 750 de miliarde de euro – va oferi până la 672,5 miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE. În cadrul acestui Mecanism, planurile naționale trebuie să repartizeze cel puțin 37% din cheltuieli pe proiecte care sunt în conformitate cu obiectivul UE pentru 2050 de reducere netă la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră, respectiv 20% pe digitalizare.

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 41 % din suma totală măsurilor de sprijinire a tranziției verzi. Printre aceste măsuri se numără și eliminarea treptată a producției de energie electrică pe bază de cărbune și lignit până în 2032. Reformele care promovează transportul sustenabil includ decarbonizarea transportului rutier, impozitarea ecologică, stimulente pentru vehiculele cu emisii zero și transferul modal către transportul feroviar și transportul pe apă. Planul pune, de asemenea, un accent puternic pe îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor private și publice.

Printre măsurile de sprijinire a asigurării tranziției verzi a României se numără investiții pentru modernizarea căilor ferate (3,9 miliarde de euro), o mai mare eficiență energetică în clădiri private și publice (2,7 miliarde de euro), construirea și renovarea infrastructurii spitalelor publice (2 miliarde de euro).

Executivul european mai precizează că nicio măsură din cadrul planului nu afectează obiectivele de mediu.

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 21 % din suma totală unor măsuri de sprijinire a tranziției digitale. Printre acestea se numără măsuri de digitalizare a administrației publice și a întreprinderilor, de îmbunătățire a conectivității, a securității cibernetice și a competențelor digitale și de dezvoltare a unui sistem integrat de e-sănătate și telemedicină. Se preconizează că măsurile de sprijinire a digitalizării educației vor contribui la dezvoltarea competențelor atât în rândul elevilor, cât și al profesorilor și vor fi susținute prin măsuri de modernizare a laboratoarelor școlare și de creare a unor laboratoare inteligente (smart labs). Participarea la un proiect multinațional este prevăzută sub forma unui proiect important de interes european comun (PIIEC) în domeniul microelectronicii.

Printre acestea se numără și investiții cheie în sectoarele public și privat, precum implementarea cărții electronice de identitate pentru cetățenii români (200 milioane de euro), digitalizarea învățământului (1,1 miliarde de euro) și a întreprinderilor (500 milioane de euro), securitatea cibernetică (172 de milioane de euro), proiecte europene de interes strategic (ICPEI) – micro-electronică (564 de milioane de euro), conectivitate (94 de milioane de euro).

Consolidarea rezilienței economice și sociale a României

Comisia consideră că planul României include un set amplu de reforme și investiții care se consolidează reciproc și care contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor economice și sociale evidențiate în recomandările specifice adresate României sau a unei părți semnificative a acestora.

Se preconizează că realizarea reformelor și a investițiilor în domeniul social și educațional va aborda o serie de vulnerabilități și deficiențe structurale de lungă durată. Planul prevede măsuri de consolidare a administrației publice, inclusiv prin îmbunătățirea eficacității sistemului judiciar și prin combaterea corupției, precum și măsuri de sprijinire a investițiilor private, în special pentru IMM-uri, și de îmbunătățire a mediului de afaceri prin reducerea obligațiilor administrative pentru întreprinderi. Se preconizează că reformele prevăzute în plan în domeniul educației și al locurilor de muncă vor crea o piață a forței de muncă mai puternică, favorizând creșterea economică. Reformele emblematice privind eliminarea treptată a cărbunelui și decarbonizarea transporturilor, precum și investițiile care promovează tranziția verde și tranziția digitală ar trebui să stimuleze competitivitatea și să facă economia mai sustenabilă în general. Ca urmare a reformelor și a investițiilor din domeniul educației incluse în plan, reziliența socială ar trebui să crească. Datorită forței de muncă bine calificate și reducerii părăsirii timpurii a școlii, economia ar trebui să devină mai rezilientă la șocurile viitoare, iar populația, mai adaptabilă la modelele economice în schimbare.

Sprijinirea proiectelor emblematice de investiții și de reformă

Planul României propune proiecte în toate cele șase domenii emblematice ale UE. Este vorba despre proiecte de investiții specifice care abordează aspecte comune tuturor statelor membre, în domenii care creează locuri de muncă și creștere economică și care sunt necesare pentru tranziția verde și cea digitală. De exemplu, planul românesc include un proiect de construire a unei infrastructuri guvernamentale securizate de cloud computing care va permite interoperabilitatea platformelor și a serviciilor de date ale administrației publice, favorizând adoptarea serviciilor publice digitale pentru cetățeni și întreprinderi, precum și introducerea cărților de identitate electronice pentru 8,5 milioane de cetățeni.

În urma evaluării s-a constatat, de asemenea, că niciuna dintre măsurile incluse în plan nu prejudiciază în mod semnificativ mediul, în conformitate cu cerințele prevăzute în Regulamentul MRR.

Sistemele de control instituite de România sunt considerate adecvate pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii. Planul oferă suficiente detalii cu privire la modul în care autoritățile naționale vor preveni, depista și corecta cazurile de conflict de interese, corupție și fraudă legate de utilizarea fondurilor.

Impact preconizat al fondurilor de redresare: o creștere de 2,9% a PIB-ului. Când va putea primi România primele 3,8 miliarde de euro din PNRR?

Potrivit Comisiei Europene, cele 29,2 miliarde de euro alocate României prin NGEU vor avea un impact pozitiv, de la o creștere preconizată a PIB-ului între 1,8% și 2,9% până în 2026. De altfel, fondurile alocate reprezintă peste 10% din Produsul Intern Brut al țării.

Ca parte a procedurii, Consiliul Uniunii Europene, care reunește statele membre, va avea acum la dispoziție patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei. Aprobarea planului de către Consiliu, așteptată spre finele lunii octombrie, ar permite plata a 3,8 de miliarde de euro către România sub formă de pre-finanțare. Această sumă reprezintă 13% din suma nerambursabilă alocată României și ar putea fi primită până la finalul anului în curs, în perioada noiembrie – decembrie.

Documentele aprobate luni de Comisia Europeană în cazul României vizează o propunere pentru o decizie de punere în aplicare din partea Consiliului. Această propunere cuprinde un acord legal între Comisia Europeană și România cu privire la plan și un “contract” între UE și România în această privință.

De asemenea, a fost publicată și anexă a propunerii pentru o decizie de punere în aplicare din partea Consiliului care evidențiază reformele și investițiile, precum și calendarul implementării lor (cu accent pe țintele și jaloanele asumate). “Foaia de parcurs și calendarul implementării” sunt necesare pentru a declanșa părțile regulate.

Nu în ultimul rând, Comisia a publicat și documente de lucru precum contribuțiile pe care fiecare investiție o vor aduce domeniilor climatice și digitale, precum explicații cu privire la decizie de punere în aplicare din partea Consiliului.


Informații suplimentare

Întrebări si răspunsuri: Comisia Europeană aprobă Planul de redresare si reziliență al României, în valoare de 29,2 miliarde de euro

Fișă informativă privind Planul de redresare și reziliență al României

Propunerea de decizie de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Românieei

Anexa la Propunerea de decizie de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al României

Documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește propunerea de decizie de punere în aplicare a Consiliului


Transporturile, educația și sănătatea – prioritățile vedetă ale României anului 2026

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții) cu 507 jaloane și ținte.

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

Din cele 7,6 miliarde de euro alocate transportului sustenabil, 3,9 miliarde vor fi direcționate transportului feroviar, iar 3,1 miliarde de euro celui rutier. Pe baza sumelor alocate, aceste două sub-componente primesc cea mai mare finanțare din cadrul PNRR. Până în 2026, România se angajează să construiască 434 de kilometri de autostradă prin PNRR, iar din perspectiva infrastructurii feroviare sunt avuți în vedere 311 km de cale ferată modernizată, 311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2, 110 km de cale ferată electrificată, 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare. 

Educația se identifică cu proiectul prezidențial al lui Klaus Iohannis – România Educată. Cele 3,6 miliarde de euro alocate vor contribui, printre altele, la construcția a 50 de școli noi, la achiziționarea a 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor, la dotarea cu mobilier a 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, la înființarea a 20.000 de locuri de recreere și lectură și la crearea a 20.000 de locuri de cazare în campusuri universitare.

Subfinanțată cronic asemenea educației în ultimele trei decenii, sănătatea va beneficia de 2,45 miliarde de euro pentru a dota ecosistemul sanitar din România – 200 de centre comunitare, 3.000 de cabinete de asistență medicală, 26 de secții de terapie intensivă nou-născuți și 30 de ambulatorii.

România a trimis Planul Național de Redresare și Reziliență către Comisia Europeană la data de 31 mai și l-a publicat la 2 iunie.

Prin documentul care totalizează 1350 de pagini, Bucureștiul are la dispoziție 29,2 miliarde de euro, dintre care 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, care vor fi contractate la o dobândă extrem de avantajoasă bazată pe rating-ul de creditare al Comisiei Europene.

Finanțările trebuie contractate până la 31 decembrie 2023, iar proiectele trebuie implementate până la 31 decembrie 2026. 

Până în prezent, 25 din cele 27 de state ale Uniunii Europene au trimis la Bruxelles documentele aferente PNRR-urilor. 20 dintre acestea, inclusiv România, au primit aprobare pentru planurile lor din partea Comisiei Europene, iar 13 au primit prefinanțarea prevăzută pentru a demara reformele din cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență. Singurele state care nu au depus planurile naționale de redresare sunt Bulgaria și Olanda.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde de euro din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană pregătește reglementări pentru a împiedica ”interferenţa nejustificată în activităţile” mass-media

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană dorește să introducă de anul viitor reguli pentru a împiedica preluarea companiilor mici de presă de către giganții din acest domeniu, precum și interferența guvernelor, a precizat luni comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

”Pentru remedierea acestor preocupări, Comisia Europeană va prezenta anul viitor o Lege a libertăţii media. Dorim să luăm măsuri împotriva tuturor tipurilor de interferenţă nejustificată în activităţile companiilor noastre de media. Trebuie să ne asigurăm că există garanţii ale pluralismului media, inclusiv al celor online, astfel încât niciun (grup) să nu devină prea mare”, a declarat Breton în cadrul Forumului european al mass-media (European News Media Forum).

Acesta a declarat că legea în cauzî va viza, în egală măsură, interferențele străine ostile, statele în care au loc alegeri fiind cele mai vulnerabile.

Comisarul european pentru piața internă a anunțat că instituâia omonimă va lansa o consultare pentru a colecta opiniile din partea media și a altor părți înainte de adoptarea noilor reglementări.

De altfel, Comisia Europeană a promis că va sprijini și proteja jurnaliștii, în contextul în care ”nu există democrație fără libertate și pluralism în mass-media.”

Printr-o, Parlamentul European și-a exprimat recent îngrijorarea cu privire la atacurile asupra mass-mediei europene în unele state membre și solicită acțiuni urgente pentru ajuta acest domeniu să fie pregătit pentru ”Deceniul digital”.

Îngrijorat de acapararea mass-mediei de către stat în unele țări membre și de procesele menite să intimideze și să reducă la tăcere jurnaliștii, Parlamentul European a cerut instrumente legislative și nelegislative.

Pentru a proteja independența financiară și politică a jurnaliștilor și a jurnalismului european, Parlamentul a solicitat înființarea unui fond european permanent pentru mass-media de știri și cultură, care să ducă la o acoperire independentă a știrilor, să protejeze independența jurnaliștilor europeni și să garanteze libertatea presei.

În egală măsură, eurodeputații au invitat Comisia să încurajeze ferm statele membre să sporească sprijinul acordat acestora din fondurile puse la dispoziție prin intermediul planurilor naționale de redresare aprobate, astfel încât să se poată redresa pe deplin în urma pandemiei, să devină mai sustenabile și să își continue tranziția verde și digitală.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană intensifică sprijinul acordat sectorului cultural prin intermediul unui ghid online privind finanțarea UE

Published

on

© Creative Europe/ Facebook

Comisia Europeană a lansat un nou ghid interactiv care cartografiază toate oportunitățile de finanțare disponibile la nivelul UE pentru sectoarele culturale și creative, denumit „CulturEU”, un ghișeu unic care reunește 75 de oportunități de finanțare din 21 de programe diferite, de la Europa Creativă și Orizont Europa la fondurile structurale și InvestEU.

În doar câteva clicuri, instrumentul interactiv online poate direcționa orice entitate culturală europeană către cel mai adecvat sprijin financiar din partea UE pe care îl are la dispoziție, se arată în comunicatul oficial. 

„Libertatea artistică, creativitatea și diversitatea culturală sunt emblematice pentru modul nostru de viață european. Europa este un motor cultural care are nevoie de sectoarele sale creative și culturale pentru a prospera. Alături de Next Generation EU, lansăm astăzi un nou instrument online pentru a permite artiștilor, creatorilor și profesioniștilor noștri din domeniul culturii să navigheze cu ușurință printre schemele de sprijin disponibile la nivelul UE și să le aleagă cele mai relevante. Împreună putem realiza o redresare durabilă pentru sectoarele creative și culturale din întreaga Europă”, a transmis vicepreședintele pentru promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas. 

Ghidul a fost elaborat pentru a ajuta partenerii care lucrează în sectoarele culturale și creative, indiferent de tipul și dimensiunea lor, să navigheze în peisajul finanțării UE, să înțeleagă ce oportunități le stau la dispoziție și, în cele din urmă, să acceseze mai ușor finanțarea UE.

Părțile interesate pot filtra în mod automat oportunitățile de finanțare relevante în funcție de nevoile lor, de sectorul lor și de tipul de organizație pe care o reprezintă. Ghidul este completat de exemple și bune practici care pot servi drept sursă de inspirație. CulturEU va fi actualizat periodic cu cele mai recente informații privind noile cereri de propuneri și va fi disponibil în toate limbile UE la începutul anului 2022.

Sectoarele culturale și creative au fost grav afectate de restricțiile ample instituite în timpul pandemiei de COVID-19. De la începutul pandemiei, Comisia a luat o serie de măsuri pentru a aborda consecințele pandemiei asupra sectoarelor culturale și creative, completând și sprijinind acțiunile statelor membre: sprijin financiar, cooperare la nivelul UE respectând totodată competențele naționale, investiții.

Acțiunile întreprinse până în prezent la nivelul UE pentru a sprijini sectoarele culturale și creative includ:

  • creșterea sprijinului financiar al UE pentru sectoarele culturale și creative cu aproape 2,5 miliarde EUR din programul Europa creativăcrea și aproape 2 miliarde EUR din programul Orizont Europa, sume dedicate proiectelor culturale, creative și favorabile incluziunii în perioada 2021-2027;
  • alocarea de fonduri din Mecanismul de redresare și reziliență.
  • aprobarea ajutorului național în temeiul Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat pentru o sumă totală de peste 420 de milioane EUR;
  • publicarea de orientări ale UE privind redeschiderea și redresarea în condiții de siguranță a sectorului;
  • lansarea unei platforme dedicate, Creatives Unite, pentru ca artiștii, artiștii interpreți sau executanți și alți profesioniști din domeniul cultural și creativ să facă schimb de informații, inițiative și idei. Această platformă numără în prezent peste 43 000 de utilizatori.

Comisia continuă să coordoneze și să faciliteze schimburile la nivelul UE pentru a examina provocările cu care se confruntă sectoarele culturale și creative în momentul de față și oportunitățile de care dispun acestea.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Franța se alătură Spaniei și trimite Comisiei Europene o solicitare pentru deblocarea a 7,4 miliarde de euro din PNRR, pe lângă prefinanțarea de 5,1 miliarde de euro

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Franța se alătură Spaniei și trimite Comisiei Europene o solicitare pentru deblocarea a încă 7,4 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență, a cărui valoare totală se ridică la 39,4 miliarde de euro sub formă de granturi.

Plata acestei prime sume, pe lângă cele 5,1 miliarde de euro din prefinanțare, este condiționată de respectarea celor 38 de jaloane și ținte stipulate în document, informează instituția într-un comunicat.

Comisia Europeană are acum la dispoziție două luni pentru a face evaluarea. Acesta va trimite apoi analiza preliminară Comitetului economic și financiar din cadrul Consiliului Uniunii Europene.

Franța a trimit Planul Național de Redresare și Reziliență la 29 aprilie. Valoarea acestuia se ridică la 39,4 miliarde de euro sub formă de granturi, adică 1,62% din PIB-ul țării, și cuprinde alocări de 46% pentru combaterea schimbărilor climatice și 21% pentru tranziția digitală.

PNRR-ul Franței a primit aprobarea din partea Comisiei Europene la 23 iunie, etapă care a deschis calea Consiliului Uniunii Europene de a da undă verde acestui document la 13 iulie.

Astfel, Parisul a demarat la 19 august implementarea măsurilor pentru ”digitalizarea zonelor rurale și a serviciilor de sănătate” cu ajutorul celor 5,1 miliarde de euro, cuprinse în prefinanțare, sub formă de granturi.

Cererea Franței de deblocare a fondurilor ce îi revin prin Mecanismul de Redresare și Reziliență în valoare de 723,8 miliarde de euro (prețuri curente) o succede pe cea înaintată de Spania la 12 noiembrie.

Madridul a cerut Comisiei Europene să efectueze o plată de 10 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență, în baza îndeplinirii a 52 de jaloane și ținte legate de mobilitatea durabilă, eficiență energetică, conectivitate, politicilor în domeniul administrației publice, educației și domeniului social.

La fel ca și în cazul Franței, Comisia Europeană dispune de două luni pentru a evalua cererea.

Spania a depus Planul Național de Redresare și Reziliență în valoare de 69,5 miliarde de euro granturi (5,58% din PIB) la 30 aprilie și a primit aprobarea Comisiei Europene la 17 iunie. Acesta cuprinde alocări de 40% pentru combaterea schimbărilor climatice și de 28% pentru tranziția digitală. 

Prefinanțarea a intrat în țară la 17 august, după ce Consiliul Uniunii Europene a dat undă verde PNRR-ului Spaniei tot la 13 iulie.

România a transmis Planul Național de Redresare și Reziliență la 31 mai și l-a publicat la 2 iunieȚara noastră dispune de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, acestea din urmă fiind contractate la o dobândă foarte avantajoasă și pentru care ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a semnat deja acordul de împrumut

Miniștrii economiei și finanțelor din statele membre ale Uniunii Europene au aprobat, la 28 octombrie, Planul Național de Redresare și Reziliență al României, după ce, anterior, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, la București, acestui document prin intermediul căruia țara noastră va putea să-și redreseze economia și să-și construiască reziliența în urma pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală

Planul cuprinde peste 500 de astfel jaloane și ținte, ce vor fi monitorizate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Instituția va trebui să raporteze bianual stadiul implementării reformelor pentru ca Executivul european să deblocheze plățile, ce se vor face tot de două ori pe an.

Așadar, investițiile și reformele prevăzute în PNRR trebuie să contribuie la abordarea eficientă a recomandărilor specifice fiecărei țări și la consolidarea potențialului de creștere economică, a creării de locuri de muncă și a rezilienței economice și sociale.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
MAREA BRITANIE35 seconds ago

Antibiotice Iași a câștigat licitația de 11 milioane de euro organizată de autoritățile din Regatul Unit pentru 5 medicamente antiinfecțioase injectabile: Și în România se poate face performanță

INTERNAȚIONAL33 mins ago

Șefa delegației UE la Geneva anunță decizia istorică a liderilor mondiali de a lansa procesul de negociere pentru un tratat internațional privind pandemiile

CONSILIUL UE58 mins ago

Parlamentul European și Consiliul UE au ajuns la un acord cu privire la Legea privind guvernanța datelor la nivel european ce va facilita schimbul de date într-un mediu sigur

ROMÂNIA58 mins ago

Ministrul Bogdan Aurescu, mesaj de 1 decembrie: România a făcut pași însemnați privind eficientizarea și modernizarea acțiunii sale diplomatice

Dacian Cioloș59 mins ago

Dacian Cioloș, mesaj de Ziua Națională: România a fost unită de oameni care au văzut mai departe de ei înșiși și de momentul prezent

NATO1 hour ago

Parada de Ziua Națională: Militarii români au defilat în premieră cu sistemul de rachete HIMARS, sistemul anti-rachetă Patriot și transportoare Piranha V

ROMÂNIA1 hour ago

Președintele Senatului, Florin Cîțu, de Ziua Națională: Să ne amintim că există o singură Românie unită sub valori și principii democratice!

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Drapelul României, arborat la Petra, unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din Iordania

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava, mesaj de Ziua Națională a României: Să avem parte de solidaritatea care să ne ajute să ne înțelegem, dând exemplu generațiilor viitoare

Cristian Bușoi3 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, mesaj de Ziua Națională a României: Să privim cu optimism în față și să avem încredere în forța noastră, a tuturor

MAREA BRITANIE4 hours ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ6 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.2 days ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA3 days ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Alin Mituța6 days ago

Eurodeputatul Alin Mituța: România va deveni un stat sigur pentru fete și femei atunci când vom taxa fiecare violență fizică, sexuală sau emoțională

Team2Share

Trending