Connect with us

NATO

NATO răspunde provocărilor și își transformă structura de comandă militară pentru mobilitatea rapidă a forțelor sale în Europa și protejarea comunicării maritime în Atlanticul de Nord

Published

on

Cele 29 de țări membre ale NATO au decis miercuri transformarea structurii de comandă a Alianței Nord-Atlantice prin înființarea unor noi comandamente, unul dedicat protejării liniilor de comunicare maritimă între ambele maluri ale Atlanticului și un altul consacrat desfășurării și mobilizării rapide a forțelor aliate pe teritoriul Europei.

FOTO: NATO

Deciziile, cărora li se adaugă și hotărârea înființarea unui centru de operații cibernetice, au fost luate la reuniunea miniștrilor Apărării din țările aliate, desfășurată la Bruxelles.

La sfârșitul Războiului Rece, NATO avea 22.000 de angajați care lucrau sub 33 de comandamente. Astăzi, structura de comandă este redusă la mai puțin de 7000 de angajați din 7 comandamente. Dar mediul de securitate din Europa s-a schimbat și, astfel, NATO răspunde”, a motivat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, decizia celor 29 de miniștrii ai Apărării.

Intenția înființării acestor noi structuri de comandă a fost anunțată în cadrul reuniunii miniștrilor Apărării din luna noiembrie a anului trecut, timp în care structurile militare ale NATO au conlucrat la planificarea acestei decizii. Atunci secretarul general al NATO a anunțat că miniștrii au convenit asupra unei baze pentru revizuirea Structurii de Comandă Aliată – “coloana vertebrală” a NATO.

”Astăzi am decis asupra elementelor cheie ale noii structuri de comandă a NATO. Vom înființa un comandament al forțelor comune pentru Atlantic pentru a proteja liniile de comunicare maritimă între America de Nord și Europa. Vom crea un nou comandament de sprijin pentru logistică, armare și mobilitate militară. Îmbunătățirea mobilității trupelor și echipamentelor este esențială apărării colective și descurajării. Vom stabili, de asemenea, componente suplimentare de comandă terestră în Europa pentru a îmbunătăți coordonarea și răspunsul rapid al forțelor noastre. De asemenea, vom pune bazele unui nou centru pentru operații cibernetice la sediul nostru militar SHAPE pentru a consolida apărarea noastră”. (Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO)

De asemenea, Jens Stoltenberg a precizat că o decizie privind locațiile acestor două noi structuri va fi luată la viitoarea reuniune a miniștrilor Apărării, programată pentru luna iunie, cu o lună înainte de summitul șefilor de stat sau de guvern din NATO. Cu toate acestea, presa a speculat pe seama faptului că structura de comandă maritimă ar putea fi localizată în SUA, iar cea privind mobilitatea trupelor în Germania.

De altfel, anterior reuniunii, ministrul Apărării din Germania, Ursula von der Leyen, a insistat asupra faptului că o structură de comandă privind mobilitatea trupelor aliate în Europa este ”asemănător cu un Schengen militar în Europa” și a manifestat asupra disponibilității țării sale de a găzdui acest comandament.

Agenda primei zi a reuniunii ministeriale a cuprins și tema partajării echitabile a responsabilităților (n.r. – burden sharing) în condițiile în care secretarul general al NATO anunțase anterior că țările aliate din Europa și Canada au înregistrat în 2017 al treilea an consecutiv de creștere a contribuțiilor în materie de apărare, generând o contribuție adițională de 46 de miliarde de dolari.

”Am avut o discuție productivă și în perspectivă privind partajarea responsabilității. Cu toții am căzut de acord că am făcut progrese importante, dar trebuie încă mult de făcut. Aliații au convenit, de asemenea, să investească mai mult în capacitățile militare cheie. Și să contribuie la misiunile și operațiunile NATO”, a spus Jens Stoltenberg.

Potrivit estimărilor NATO, până în anul 2024, 15 țări vor aloca minim 2% din PIB pentru apărare, iar 22 de state membre vor cheltui minim 20% pentru modernizare militară.

În prezent, șase țări NATO alocă minim 2% din PIB pentru Apărare (SUA, Marea Britanie, Polonia, Grecia, Estonia și România), însă o atenție suplimentară este îndreptată către Germania, existând așteptări ca cea mai mare economie europeană să se îndrepte spre acordarea celor 2% din PIB pentru cheltuieli militare.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Sondaj NATO înainte de summitul istoric de la Madrid: Peste 80% dintre români consideră că România este mai sigură datorită Alianței și că aceasta este importantă pentru viitorul securității lor

Published

on

© NATO

Înaintea summitului de la Madrid unde va adopta decizii istorice și fără precedent pentru viitorul securității europene puternic afectate de invazia militară a Rusiei în Ucraina, peste 70% dintre cetățenii țărilor aliate și 85% dintre cetățenii români consideră că NATO este important pentru securitatea țărilor lor, iar 60% dintre aceștia și 80% dintre români sunt de părere că țara lor este mai sigură ca urmare a cooperării dintre națiunile nord-americane și europene.

Pe 29 și 30 iunie, la Madrid, liderii celor 30 de țări nord-atlantice vor lua decizii în cinci domenii-cheie, inclusiv aprobarea noului Concept strategic al NATO, consolidarea descurajării și apărării , continuarea sprijinului aliat pentru Ucraina și alți parteneri aflați în situații de risc, inclusiv Republica Moldova, îmbunătățirea împărțirii sarcinilor și abordarea cererilor istorice de aderare la NATO depuse de Finlanda și Suedia. În timp ce Concept Strategic va reprezenta ”planul cardinal pentru viitorul Alianţe” şi ”va stabili poziţia comună aliată faţă de Rusia, provocările emergente şi China, precum şi cooperarea cu UE, care a atins niveluri fără precedent”, România și celelalte țări de pe flancul estic așteaptă definirea Rusiei ca principală amenințare la adresa securității euro-atlantice, întărirea planurilor de apărare pentru flancul estic și creșterea semnificativă a prezenței militare a NATO în regiune.

În acest context, NATO a comandat un sondaj în toate cele 30 de țări aliate pentru a înțelege percepțiile cetățenilor aliați, inclusiv în ceea ce privește sprijinul pentru aderarea la NATO, apărarea colectivă și legătura transatlantică.

Astfel, 60% dintre cetățenii aliați consideră că țara lor este mai sigură ca urmare a cooperării dintre națiunile nord-americane și europene. La acest capitol, țările fruntașe în termeni de percepție socială sunt Lituania (84%), Danemarca (80%) și România (80%).

© NATO

Peste 70 % dintre cetățenii aliați consideră că NATO este important pentru securitatea viitoare a țării lor și sprijină apartenența țării lor la NATO. Astfel, la întrebarea “Cât de important considerați că este NATO pentru viitorul securității țării voastre?”, cel mai ridicat nivel de apreciere a fost înregistrat în Portugalia (88%), Polonia (87%), Lituania (86%) și România (85%).

© NATO

În eventualitatea unui vot popular pentru a decide apartenența țării lor la NATO, 90% dintre polonezi ar alege rămânerea în NATO, aceeași opțiune fiind împărtășită și de 89% dintre lituaniei, 88% dintre portughezi și 87% dintre români, danezi și luxemburghezi.

Media la nivelul Alianței este la 84%, însă această evaluare exclude voturile “nu știu”.

© NATO

Aproximativ două treimi sunt de acord că țara lor ar trebui să apere o altă țară dacă este atacată (67%). Aceeași opinie este împărtășită, la niveluri naționale, de 73% dintre români.

© NATO

Totodată, 62% dintre cetățenii aliați consideră că apartenența la NATO face ca un atac străin să fie mai puțin probabil. Opinia este împărtășită și de 76% dintre cetățenii români.

© NATO

Aproape 80% dintre cetățenii aliați susțin menținerea sau creșterea cheltuielilor pentru apărare, o idee cu care sunt de acord și 89% dintre bulgari și polonezi, 88% dintre germani și 86% dintre români.

© NATO

Setul de date pentru 2022 include măsurători suplimentare privind invazia Rusiei în Ucraina. Rezultatele indică faptul că 67% dintre respondenți consideră că invazia a afectat siguranța și securitatea țării lor.

La nivel național, 76% dintre români împărtășesc ideea că securitatea țării lor a fost afectată de războiul declanșat de Rusia în Ucraina.

© NATO

De asemenea, 70% dintre cetățenii aliați sunt îngrijorați de posibilitatea izbucnirii unui război în țările NATO, cu percepții ridicate în acest sens în Portugalia (84%), Spania (84%), Bulgaria (81%), Italia (80%) și România (79%).

© NATO

Un număr tot mai mare de cetățeni au o părere nefavorabilă despre Rusia (68%). Opiniile nefavorabile față de Rusia au crescut cu 27 de puncte procentuale din 2021. China este, de asemenea, văzută nefavorabil de 52% dintre respondenți, ceea ce reprezintă o creștere cu 11 puncte procentuale față de 2021.

Citiți și NATO va avea un noul model de apărare pentru flancul estic: Mai multe forțe vor fi dislocate în avans, inclusiv forțe specifice pentru apărarea anumitor aliați

Summitul NATO de la Madrid va fi unul al deciziilor transformatoare. La 25 ani de la precedentul summit din capitala iberică, unde Alianța număra doar 16 state membre, Alianța Nord-Atlantică își va adopta următorul Concept Strategic, document care va avea o greutate net superioară declarației comune a summitului. Un sfert de secol mai târziu, Madridul va fi gazda unor noi decizii istorice euro-atlantice. Summitul din 1997, coincident cu anul semnării Actului Fondator NATO-Rusia, a deschis calea extinderii Alianței Nord-Atlantice către est, cu decizia acceptării Cehiei, Poloniei și Ungariei în Alianță începând cu anul 1999. Summitul din 2022 va fi dominat, alături de Conceptul Strategic, de recalificarea fundamentală a relațiilor cu Rusia, de afirmarea unui NATO global în timp ce China va fi recunoscută ca provocare sistemică și extinderea istorică a Alianței, care prin eventualul compromis pentru aderarea Finlandei și Suediei la NATO ar lărgi Alianța la 32 de membri.

Continue Reading

NATO

Raport privind cooperarea UE-NATO: În acest „moment critic” pentru securitatea euroatlantică, parteneriatul strategic este „mai solid ca niciodată”

Published

on

© Daniel Petrescu/ Facebook

Cel de al șaptelea raport privind progresele înregistrate în ceea ce privește cooperarea dintre Uniunea Europeană și Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, arată că din prima zi a invaziei Rusiei în Ucraina, UE și NATO și-au intensificat activitatea, demonstrând unitate deplină și hotărâre comună în condamnarea războiului de agresiune al Rusiei și în sprijinirea Ucrainei pentru a se apăra și a-și proteja populația.

Raportul detaliază progresele realizate între iunie 2021 și mai 2022, demonstrând rezultate concrete în toate domeniile de cooperare, informează comunicatul oficial

Potrivit acestuia, parteneriatul strategic UE-NATO este mai solid și mai relevant ca niciodată în acest moment critic pentru securitatea euroatlantică.

În acest context, raportul subliniază, în special, faptul că dialogul politic și mesajele comune dintre UE și NATO au fost consolidate în continuare, consultările politice bine stabilite au continuat în mod accelerat în diferite contexte, inclusiv prin reuniuni periodice între Comitetul politic și de securitate al UE și Consiliul Nord-Atlantic și prin informări încrucișate frecvente în cadrul comitetelor și grupurilor de lucru respective, precum și că direcțiile de lucru convenite în materie de cooperare au continuat să producă rezultate concrete.

Printre acestea din urmă se numără, printre altele: dialogul structurat nou-înființat al personalului privind reziliența; cooperarea în domeniul comunicațiilor strategice și al combaterii manipulării informațiilor străine și a interferențelor; continuarea eforturilor de asigurare a coerenței rezultatelor între procesele de planificare a apărării ale UE și NATO, în cazul în care cerințele se suprapun; continuarea schimburilor prin intermediul dialogului structurat al personalului privind mobilitatea militară; și interacțiunile specifice ale personalului privind Ucraina.

Continue Reading

NATO

Secretarul general al NATO atrage atenția că războiul din Ucraina ar putea dura ani: Nu trebuie să renunțăm la susținerea acestei țări

Published

on

© NATO

Războiul declanșat de Rusia în Ucraina ar putea dura ani de zile, a atras atenția secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un interviu pentru săptămânalul german ”Bild am Sonntag”, în contextul în care Alianța Nord-Atlantică se pregătește de un summit crucial ce va avea loc la Madrid la sfârșitul acestei luni, anunță Reuters, citat de Digi24.

Oficialul NATO a apreciat că livrarea de armament de ultimă generație către trupele ucrainene ar crește șansele de a elibera regiunea Donbas, aflată sub control rusesc.

”Trebuie să ne pregătim pentru faptul că ar putea dura ani de zile. Nu trebuie să renunțăm la susținerea Ucrainei. Chiar dacă sunt ridicate costurile, nu doar în ceea ce privește sprijinul militar, ci și din cauza creșterii prețurilor la energie și alimente”, a explicat Stoltenberg.

Liderii din cadrul NATO, care se vor reuni la summitul de la Madrid, vor stabili un pachet de asistență pentru Ucraina astfel încât această țară aflată în război să treacă de la vechiul armament din epoca sovietică la echipamentul standard NATO, a declarat Stoltenberg la începutul acestei săptămâni.

Tot în această săptămână, președintele francez, Emmanuel Macron, cancelarul german, Olaf Scholz, și premierul Italiei, Mario Draghi, cărora li s-a alăturat președintele României, Klaus Iohannis, au efectuat o vizită istorică la Kiev pentru a-și arăta sprijinul față de Ucraina, invadată de Rusia în luna februarie.

Cu acest prilej, liderul francez a promis că va livra Ucrainei alte șase tunuri Caesar, fapt ce duce numărul acestor arme la 18.

”Atâta timp cât va fi necesar, până când pacea va reveni într-o Ucraină liberă și independentă, vom rămâne implicați. Sprijin umanitar, economic și militar pentru a permite soldaților ucraineni să facă diferența pe teren împotriva atacurilor armatei ruse”, a subliniat Emmanuel Macron într-o conferință comună de presă.

De cealaltă parte, cancelarul german, Olaf Scholz, a dat asigurări că țara sa va continua să livreze arme Ucrainei atâta timp cât va fi nevoie, punctând că ”este inacceptabil ce face Rusia”.

Un anunț similar a venit și din partea premierului britanic, Boris Johnson, care a călcat pe urmele celor patru lideri europeni și a efectuat vineri o vizită surpriză la Kiev de unde s-a oferit să lanseze o operațiune de antrenament pentru forțele ucrainene, cu potențialul de a antrena până la 10.000 de soldați la fiecare patru luni.

Proaspăt întors din capitala Ucrainei, acesta a îndemnat Occidentul să continue să sprijine poporul ucrainean, în contextul în începe să se instaleze ”o oboseală față de chestiunea ucraineană”, afirmând că ”ar fi o catastrofă” dacă Vladimir Putin va obține victoria.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Dmitro Kuleba: Ucraina este alături de poporul și guvernul „Moldovei prietene în fața amenințărilor reînnoite din partea Moscovei”

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Șeful diplomației UE anunță că Iranul și Statele Unite vor relua negocierile privind Acordul nuclear iranian „în zilele următoare”

G74 hours ago

Miniștrii de externe ai G7 și Josep Borrell cer Moscovei să deblocheze porturile ucrainene de la Marea Neagră pentru exporturile de alimente

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Premierul britanic se teme că Ucraina ar putea fi obligată să încheie cu Rusia o pace neconvenabilă

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Casa Albă: SUA, Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Marea Britanie au lansat o alianță pentru a combate influența Chinei în Pacific

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Volodimir Zelenski: Ucraina nu mai este o țară terță, este un viitor partener egal pentru cel puțin 27 de țări UE

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Șeful diplomației române, apel la acțiune globală fermă și pragmatică în rezolvarea rapidă a actualului blocaj privind exportul de cereale din porturile ucrainene

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Bogdan Aurescu și ministrul de externe din Republica Coreea au convenit să reia agenda de vizite oficiale la București și consultările politice cu caracter regulat

SUA22 hours ago

O zi “seismică” în SUA: Curtea Supremă revocă protejarea dreptului femeilor la avort. Joe Biden denunță o decizie care “duce America cu 150 de ani înapoi în timp”

NATO23 hours ago

Sondaj NATO înainte de summitul istoric de la Madrid: Peste 80% dintre români consideră că România este mai sigură datorită Alianței și că aceasta este importantă pentru viitorul securității lor

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi2 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL4 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL5 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Eugen Tomac1 week ago

Ședință comună a Parlamentelor României și R. Moldova. Eugen Tomac: Suntem două state cu aceeași istorie, vorbim aceeași limbă. Trebuie să ne gândim la viitorul comun

Team2Share

Trending