NATO răspunde provocărilor și își transformă structura de comandă militară pentru mobilitatea rapidă a forțelor sale în Europa și protejarea comunicării maritime în Atlanticul de Nord

Cele 29 de țări membre ale NATO au decis miercuri transformarea structurii de comandă a Alianței Nord-Atlantice prin înființarea unor noi comandamente, unul dedicat protejării liniilor de comunicare maritimă între ambele maluri ale Atlanticului și un altul consacrat desfășurării și mobilizării rapide a forțelor aliate pe teritoriul Europei.

FOTO: NATO

Deciziile, cărora li se adaugă și hotărârea înființarea unui centru de operații cibernetice, au fost luate la reuniunea miniștrilor Apărării din țările aliate, desfășurată la Bruxelles.

La sfârșitul Războiului Rece, NATO avea 22.000 de angajați care lucrau sub 33 de comandamente. Astăzi, structura de comandă este redusă la mai puțin de 7000 de angajați din 7 comandamente. Dar mediul de securitate din Europa s-a schimbat și, astfel, NATO răspunde”, a motivat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, decizia celor 29 de miniștrii ai Apărării.

Intenția înființării acestor noi structuri de comandă a fost anunțată în cadrul reuniunii miniștrilor Apărării din luna noiembrie a anului trecut, timp în care structurile militare ale NATO au conlucrat la planificarea acestei decizii. Atunci secretarul general al NATO a anunțat că miniștrii au convenit asupra unei baze pentru revizuirea Structurii de Comandă Aliată – “coloana vertebrală” a NATO.

”Astăzi am decis asupra elementelor cheie ale noii structuri de comandă a NATO. Vom înființa un comandament al forțelor comune pentru Atlantic pentru a proteja liniile de comunicare maritimă între America de Nord și Europa. Vom crea un nou comandament de sprijin pentru logistică, armare și mobilitate militară. Îmbunătățirea mobilității trupelor și echipamentelor este esențială apărării colective și descurajării. Vom stabili, de asemenea, componente suplimentare de comandă terestră în Europa pentru a îmbunătăți coordonarea și răspunsul rapid al forțelor noastre. De asemenea, vom pune bazele unui nou centru pentru operații cibernetice la sediul nostru militar SHAPE pentru a consolida apărarea noastră”. (Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO)

De asemenea, Jens Stoltenberg a precizat că o decizie privind locațiile acestor două noi structuri va fi luată la viitoarea reuniune a miniștrilor Apărării, programată pentru luna iunie, cu o lună înainte de summitul șefilor de stat sau de guvern din NATO. Cu toate acestea, presa a speculat pe seama faptului că structura de comandă maritim ar putea fi localizată în SUA, iar cea privind mobilitatea trupelor în Germania.

De altfel, anterior reuniunii, ministrul Apărării din Germania, Ursula von der Leyen, a insistat asupra faptului că o structură de comandă privind mobilitatea trupelor aliate în Europa este ”asemănător cu un Schengen militar în Europa” și a manifestat asupra disponibilității țării sale de a găzdui acest comandament.

Agenda primei zi a reuniunii ministeriale a cuprins și tema partajării echitabile a responsabilităților (n.r. – burden sharing) în condițiile în care secretarul general al NATO anunțase anterior că țările aliate din Europa și Canada au înregistrat în 2017 al treilea an consecutiv de creștere a contribuțiilor în materie de apărare, generând o contribuție adițională de 46 de miliarde de dolari.

”Am avut o discuție productivă și în perspectivă privind partajarea responsabilității. Cu toții am căzut de acord că am făcut progrese importante, dar trebuie încă mult de făcut. Aliații au convenit, de asemenea, să investească mai mult în capacitățile militare cheie. Și să contribuie la misiunile și operațiunile NATO”, a spus Jens Stoltenberg.

Potrivit estimărilor NATO, până în anul 2024, 15 țări vor aloca minim 2% din PIB pentru apărare, iar 22 de state membre vor cheltui minim 20% pentru modernizare militară.

În prezent, șase țări NATO alocă minim 2% din PIB pentru Apărare (SUA, Marea Britanie, Polonia, Grecia, Estonia și România), însă o atenție suplimentară este îndreptată către Germania, existând așteptări ca cea mai mare economie europeană să se îndrepte spre acordarea celor 2% din PIB pentru cheltuieli militare.

.

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *