Președintele Nicușor Dan a preluat mandatul de șef al statului, luni, la Palatul Cotroceni, în cadrul unei ceremonii militare care a fost organizată pe Platoul Marinescu, unde garda de onoare i-a dat onorul noului președinte.

El a fost primit cu ovații de către cei prezenți la ceremonia militară.

Ulterior, Nicușor Dan a fost întâmpinat în holul Palatului Cotroceni de Ilie Bolojan – președinte interimar din 12 februarie, după demisia lui Klaus Iohannis din funcția de șef al statului.

Cei doi au avut o scurtă discuție, iar Ilie Bolojan a plecat de la Palatul Cotroceni.

Nicușor Dan a depus luni, în plenul Parlamentului României, jurământul de învestire în funcția de președinte al României pentru un mandat de cinci ani, devenind al cincilea președinte al republicii după anul 1990.

El a susținut apoi primul discurs în calitate de șef al statului, trasând direcțiile și calea de urmă pentru o “reformă temeinică” pe termen lung și cerând partidelor politice să acționeze în interesul național.

“Este în interesul național ca România să aibă un guvern susținut de o majoritate parlamentară, care să-și asume reformele fiscale de care avem nevoie. E în interesul național ca România să transmită mediului investițional un mesaj de deschidere și predictibilitate. Cer partidelor politice să acționeze în interesul național. Nu va fi despre trecut, este despre viitorul imediat al României. Sunt convins că românii vor evalua în consecință. Pe termen lung, avem nevoie de o reformă temeinică”, a spus președintele.

Citiți și Nicușor Dan a enunțat punctele cardinale ale politicii externe și de securitate a României: Relația cu SUA, participarea activă în UE și NATO, arhitectura europeană de apărare autonomă, sprijinirea R. Moldova și creșterea bugetului apărării

În ceea ce privește politica externă, Nicușor Dan a indicat faptul că relația cu SUA, participarea activă în NATO și UE, sprijinirea parcursului european al Republicii Moldova și creșterea bugetului apărării reprezintă punctele cardinale ale politicii externe și de securitate a României.

“În ceea ce privește politica externă a României, este nevoie de consolidarea relațiilor transatlantice, Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, participarea noastră la NATO și participarea la dialogul dintre Uniunea Europeană și NATO, participarea la arhitectura europeană de apărare autonomă, reducerea dependențelor critice în ceea ce privește energia, tehnologia și lanțurile de aprovizionare, consolidarea sistemului de apărare în fața războiului hibrid, mărirea treptată a procentului din PIB pentru Apărare, în acord cu partenerii noștri, participarea activă a României în procesul de decizie la nivelul Uniunii Europene. În ceea ce privește relația cu Republica Moldova, sprijinirea parcursului său european, consolidarea și extinderea proiectelor comune în domeniul infrastructurii energetice și de transport, crearea fondului de garantare al investițiilor românești în Republica Moldova, continuarea și extinderea schimburilor culturale și academice, și, în cele din urmă, funcționalizarea acelor instituții care produc dificultăți, vămile și Autoritatea Națională pentru Cetățenie”, a spus el.

Președintele Nicușor Dan a susținut luni, imediat după depunerea jurământului de învestire în funcție, primul discurs în calitate de șef al statului, trasând direcțiile și calea de urmă pentru o “reformă temeinică” pe termen lung și cerând partidelor politice să acționeze în interesul național.

“Este în interesul național ca România să aibă un guvern susținut de o majoritate parlamentară, care să-și asume reformele fiscale de care avem nevoie. E în interesul național ca România să transmită mediului investițional un mesaj de deschidere și predictibilitate. Cer partidelor politice să acționeze în interesul național. Nu va fi despre trecut, este despre viitorul imediat al României. Sunt convins că românii vor evalua în consecință. Pe termen lung, avem nevoie de o reformă temeinică”, a spus președintele.

În ceea ce privește politica externă, Nicușor Dan a indicat faptul că relația cu SUA, participarea activă în NATO și UE, sprijinirea parcursului european al Republicii Moldova și creșterea bugetului apărării reprezintă punctele cardinale ale politicii externe și de securitate a României.

“În ceea ce privește politica externă a României, este nevoie de consolidarea relațiilor transatlantice, Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, participarea noastră la NATO și participarea la dialogul dintre Uniunea Europeană și NATO, participarea la arhitectura europeană de apărare autonomă, reducerea dependențelor critice în ceea ce privește energia, tehnologia și lanțurile de aprovizionare, consolidarea sistemului de apărare în fața războiului hibrid, mărirea treptată a procentului din PIB pentru Apărare, în acord cu partenerii noștri, participarea activă a României în procesul de decizie la nivelul Uniunii Europene. În ceea ce privește relația cu Republica Moldova, sprijinirea parcursului său european, consolidarea și extinderea proiectelor comune în domeniul infrastructurii energetice și de transport, crearea fondului de garantare al investițiilor românești în Republica Moldova, continuarea și extinderea schimburilor culturale și academice, și, în cele din urmă, funcționalizarea acelor instituții care produc dificultăți, vămile și Autoritatea Națională pentru Cetățenie”, a spus el.

Discursul integral al președintelui:

“Domnilor și domnilor, stimați invitați și, mai ales, dragi români,

Vă mulțumesc pentru dezbaterea impresionantă pe care ați avut-o în ultimele săptămâni, indiferent de cauza pe care ați susținut-o. Români din România, români din Diaspora, români din Republica Moldova, mulți oameni care nu s-au mai pronunțat vreodată pe politică, s-au exprimat acum arătând că sunteți interesați de direcția în care merge România. Societatea românească și-a demonstrat ei înseși că este vie și puternică.

Statul român are nevoie de o schimbare fundamentală, bineînțeles în limitele statului de drept, și vă invit să continuați să fiți implicați cu toată forța socială pe care ați dovedit-o pentru a pune presiunea pozitivă pe instituțiile statului român pentru ca acestea să se reformeze, și vă asigur că voi fi un Președinte deschis la vocea societății și partener cu societatea.

Pe termen scurt, România are o problemă, problema deficitului. Pe scurt, România cheltuiește prea mult, statul român cheltuiește prea mult față de ce își poate permite, și chestiunea asta poate să pună în discuție stabilitatea financiară la care am muncit cu toții în toți acești ani.

Este în interesul național ca România să aibă un Guvern susținut de o majoritate parlamentară. Este în interesul național ca această majoritate să-și asume reformele fiscale de care România are nevoie. Este în interesul național ca România să transmită piețelor financiare mesajul de stabilitate. Este în interesul național ca România să transmită mediului investițional un semnal de deschidere și de predictibilitate. Cer partidelor politice să acționeze în interesul național care urmează.

Nu va fi despre trecut, este despre viitorul imediat al României, și nu este despre calcule politice, este, repet, despre interesul național, și sunt convins că românii vor evalua în consecință.

Pe termen lung, România are nevoie de o reformă temeinică. În ceea ce privește sistemul administrativ, e nevoie ca România să reducă birocrația și să digitalizeze, e nevoie ca România să reformeze procesul de acces și promovare în funcția publică, e nevoie de o reformă administrativ-teritorială și e nevoie de o reformă a sistemului electoral.

În ceea ce privește economia, avem nevoie să stopăm marea evaziune fiscală, să reducem și să eficientizăm cheltuielile statului, să asigurăm o guvernanță și un management profesionist la companiile de stat, să avem o strategie bine definită de dezvoltare economică, să stimulăm capacitățile agro-industriale și de procesare, pentru a optimiza producția agricolă, să finanțăm un sistem coerent de irigații, să simplificăm accesul la fonduri europene și, cel mai important, să asigurăm un cadru favorabil investitorilor.

În ceea ce privește sistemul de sănătate, este nevoie de digitalizarea întregului sistem, de o echilibrare între medicină primară și ambulatorie și sistemul de spitale, de o strategie de investiții în infrastructura în sistemul sanitar, de o extindere a rețelei de centre pentru tratarea dependențelor și de o stimulare a profesioniștilor care aleg să profeseze în medii rurale și orașe mici.

În ceea ce privește educația, este nevoie să stimulăm financiar personalul didactic, este nevoie ca în întreg sistemul educațional să stimulăm gândirea critică, este nevoie să corelăm învățământul cu piața muncii, este nevoie să investim în educația timpurie, adică în creșe și grădinițe, și este esențial să prevenim abandonul școlar.

În ceea ce privește justiția, este nevoie ca parchetele să se focalizeze pe marile zone de corupție din societate, este nevoie de o reformă a unei instituții fundamentale, Inspecția Judiciară, este nevoie să reducem timpul de soluționare a dosarelor prin măsuri administrative și uneori legislative, este nevoie să redefinim procedurile de promovare a magistraților și este nevoie să reflectăm la legea Curții Constituționale.

În ceea ce privește mediul, este nevoie de o reformare a instituțiilor de autorizare și control, de extinderea activității Gărzii de Mediu, de o reformă la Romsilva, de o preocupare cu privire la dezvoltarea urbană, care afectează viitorul localităților noastre, și de o stimulare a gestionării eficiente a deșeurilor.

În ceea ce privește zona culturală, este nevoie de un program național de acces la cultură și educație prin cultură, este nevoie de o susținere a culturii contemporane și a dialogului cu administrația, de promovare a culturii române contemporane, ca resursă de prestigiu în plan internațional, și de punerea în valoare a patrimoniului național din nou ca resursă de prestigiu pentru România în plan internațional.

În zona socială și a egalității de șanse, este nevoie de simplificarea și eficientizarea sistemului de pensii, de reforma sistemului de prestații sociale, de dezvoltarea serviciilor sociale în comunități, de dezvoltarea unui sistem de îngrijire de lungă durată și paliativă, de eliminarea obstacolelor la accesul femeilor la piața muncii și de combaterea violenței domestice.

În ceea ce privește politica externă a României, este nevoie de consolidarea relațiilor transatlantice, Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, participarea noastră la NATO și participarea la dialogul dintre Uniunea Europeană și NATO, participarea la arhitectura europeană de apărare autonomă, reducerea dependențelor critice în ceea ce privește energia, tehnologia și lanțurile de aprovizionare, consolidarea sistemului de apărare în fața războiului hibrid, mărirea treptată a procentului din PIB pentru Apărare, în acord cu partenerii noștri, participarea activă a României în procesul de decizie la nivelul Uniunii Europene.

În ceea ce privește relația cu Republica Moldova, sprijinirea parcursului său european, consolidarea și extinderea proiectelor comune în domeniul infrastructurii energetice și de transport, crearea fondului de garantare al investițiilor românești în Republica Moldova, continuarea și extinderea schimburilor culturale și academice, și, în cele din urmă, funcționalizarea acelor instituții care produc dificultăți, vămile și Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

În ceea ce privește pe românii din Diaspora, e nevoie să eficientizăm procedurile și serviciile consulare, să creăm o structură dedicată celor care doresc să se întoarcă acasă și, în special, celor care doresc să se întoarcă pentru a investi în România, să reușim să predăm sistematic limba română în comunitățile de români, pentru copii, și să reușim să asigurăm o reprezentare proporțională în Parlament pentru românii din Diaspora.

Acestea sunt, în opinia mea, prioritățile pentru anii care vin. România are în România, în Diaspora, în Republica Moldova și în teritoriile din jurul României, oameni muncitori, oameni cinstiți, oameni de bun simț, are meseriași care au dovedit, are oameni de afaceri care au dovedit, are profesioniști care au dovedit.

Trebuie ca noi toți împreună să concentrăm toate aceste energii pentru binele comun și pentru România la care visăm cu toții, și toți împreună, toate aceste resurse, nu putem să nu reușim.

Vă mulțumesc!”

Nicușor Dan a depus luni, în plenul Parlamentului României, jurământul de învestire în funcția de președinte al României pentru un mandat de cinci ani, devenind al cincilea președinte al republicii după anul 1990.

Ședința solemnă s-a deschis cu intonarea Imnului național, iar președintele Curții Constituționale, Marian Enache, a prezentată hotărârea privind validarea alegerii președintelui.

Ulterior, Nicușor Dan a rostit jurământul, potrivit Constituției: “Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și materială a poporului român, să respect Constituția și legile țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a binecuvântat învestitura președintelui României.

Ceremonia s-a încheiat cu mesajul adresat în plen de noul președinte al țării. După jurământul de investitură, președintele Nicușor Dan merge la Palatul Cotroceni pentru ceremonia militară cu prilejul învestirii în funcția de președinte al României și pentru ceremonia de predare – primire a mandatului de șef al statului

La 16 decembrie 2024, Nicușor Dan și-a anunțat candidatura în alegerile prezidențiale din 2025, în urma deciziei de anulare a întregului proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României din anul 2024, luată de Curtea Constituțională a României la 6 decembrie 2024.

Primarul general al Bucureștiului, Nicușor Dan, a fost ales președinte al României pe data de 18 mai, devenind primul lider al republicii care obține funcția supremă în stat din postura de candidat independent, devansându-l pe contracandidatul său George Simion, liderul partidului naționalist Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), după ce a surmontat o diferență de aproape 2 milioane de voturi diferență în favoarea candidatului izolaționist în primul tur de scrutin.

Potrivit rezultatelor turului al doilea al alegerilor prezidențiale, după centralizarea a 100% din voturi, Nicușor Dan a obținut 6,17 milioane de voturi (53,6%), iar George Simion a primit 5,33 milioane de voturi (46,4%). 

Nicușor Dan a declarat atunci că, în urma scrutinului din 18 mai, a câștigat o comunitate care vrea o schimbare “profundă” a României, primarul general al Bucureștiului făcând un apel la unitate și subliniind că vrea să lupte “pentru o singură Românie, nu pentru două Românii”.

Nicușor Dan a depus luni, în plenul Parlamentului României, jurământul de învestire în funcția de președinte al României pentru un mandat de cinci ani, devenind al cincilea președinte al republicii după anul 1990.

Ședința solemnă s-a deschis cu intonarea Imnului național, iar președintele Curții Constituționale, Marian Enache, a prezentată hotărârea privind validarea alegerii președintelui.

Ulterior, Nicușor Dan a rostit jurământul, potrivit Constituției: “Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și materială a poporului român, să respect Constituția și legile țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a binecuvântat învestitura președintelui României.

Ceremonia s-a încheiat cu mesajul adresat în plen de noul președinte al țării. După jurământul de investitură, președintele Nicușor Dan merge la Palatul Cotroceni pentru ceremonia militară cu prilejul învestirii în funcția de președinte al României și pentru ceremonia de predare – primire a mandatului de șef al statului

La 16 decembrie 2024, Nicușor Dan și-a anunțat candidatura în alegerile prezidențiale din 2025, în urma deciziei de anulare a întregului proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României din anul 2024, luată de Curtea Constituțională a României la 6 decembrie 2024.

Primarul general al Bucureștiului, Nicușor Dan, a fost ales președinte al României pe data de 18 mai, devenind primul lider al republicii care obține funcția supremă în stat din postura de candidat independent, devansându-l pe contracandidatul său George Simion, liderul partidului naționalist Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), după ce a surmontat o diferență de aproape 2 milioane de voturi diferență în favoarea candidatului izolaționist în primul tur de scrutin.

Potrivit rezultatelor turului al doilea al alegerilor prezidențiale, după centralizarea a 100% din voturi, Nicușor Dan a obținut 6,17 milioane de voturi (53,6%), iar George Simion a primit 5,33 milioane de voturi (46,4%). 

Nicușor Dan a declarat atunci că, în urma scrutinului din 18 mai, a câștigat o comunitate care vrea o schimbare “profundă” a României, primarul general al Bucureștiului făcând un apel la unitate și subliniind că vrea să lupte “pentru o singură Românie, nu pentru două Românii”.