Niculae Idu: România va trebui să revadă obiectivul ambițios de aderare la euro în 2015

România este membra a UE de cinci ani de zile, perioada marcata o absorbtie scazuta a fondurilor europene si o criza economica traversata cu sprijin financiar de la FMI, Comisia Europeana si Banca Mondiala. Romania are un nou guvern și o nouă orientare politică. Cum evalueaza Comisia Europeana aceste transformari din ultimii 5 ani, dar si din ultima luna, din Romania? Seful Reprezentantei Comisiei Europene  la Bucuresti, Niculae Idu, discută online cu cititorii HotNews.

Prezentăm întrebările adresate de cititori și răspunsurile dlui Idu:

1) Cine ar trebui sa fie prezent la intalnirea din 28 iunie a Consiliului European ?
Niculae Idu: conform Tratatului de la Lisabona, fiecare stat membru are un singur reprezentant la reuniunile Consiliului European la nivel de sefi de stat si de guvern. Problema reprezentarii Romaniei este o chestiune interna si de aceea nu voi face niciun comentariu din acest punct de vedere.

2) Cum evaluati situatia economica a Romaniei, mai ales din perspectiva faptului ca CE a avut o singura recomandare pentru noi: sa respectam prevederile programului de asistenta financiara semnat cu FMI, CE si BM?

Credeti ca masurile anuntate de noul guvern vor inrautati situatia? Ma refer la cresterea promisa a salariilor, printre altele, si la faptul ca, fiind in plin an electoral, derapajele sunt foarte probabile.

Niculae Idu: Avem doua evaluari recente privind situatia economica a Romaniei: una oferita de misiunea comuna a Comisiei Europene, FMI si Bancii Mondiale care s-a aflat la Bucuresti la sfarsitul lunii aprilie, inceputul lunii mai, si o alta evaluare, publicata pe 30 mai de CE, in contextul prezentarii recomandarilor specifice de tara privind planul national de reforma si programul national de convergenta. Aceste doua evaluari constata o evolutie favorabila in ceea ce priveste diminuarea deficitelor macroeconomice si procesul de consolidare fiscala, pe fondul implementarii masurilor agreate cu institutiile financiare internationale sub forma unor programe preventive. Prognozele privind cresterea economica, desi au inregistrat o evolutie descendenta de la inceputul anului, ele se mentin in sfera indicatorilor pozitivi si in acest moment vorbim de o prognoza de crestere economica de 1,2-1,3% pentru 2012, ceea ce plaseaza Romania in plutonul restrans al statelor membre cu crestere economica pozitiva. Totusi, economia romaniei continua sa arate un prag ridicat de fragilitate fata de impactul unor posibile socuri externe si de aceea este important ca in continuare, actuala trend centrat pe consolidare fiscala si tinerea sub control a deficitelor sa fie mentinut si, in acelasi timp, masuri concrete de stimulare a cresterii economice si crearea de locuri de munca sa fie avute in vedere, mai ales in contextul proiectarii bugetului de stat pentru 2013.
În concluzie, privesc cu un optimism ponderat evolutia economiei romanesti in contextul in care CE conteaza pe maturitatea politica a autoritatilor romane care trebuie probata intr-un an electoral.

3) Care este situatia angajarii romanilor in institutiile europene? Sunt ocupate toate locurile aferente romanilor? In ce masura ar putea fi ajutati/ sprijiniti romani sa ajunga in pozitii-cheie, incepand cu AD12 si mai sus?

Niculae Idu: In prezent, la nivelul Comisiei Europene, avem peste 800 de functionari romani si probabil inca de trei ori pe atat de agenti contractuali. La nivelul institutiilor comunitare in ansamblu, numarul angajatilor romani pe perioade determinate sau cu titlu permanent probabil ca depaseste 2000. Practic Romania si-a ocupat cota la toate categoriile de functionari in interiorul Comisiei Europene incepand cu functionarii simpli, incadrati la gradul AD5, pana la AD14, unde sunt incadrati directorii. Singurul post pe care trebuie sa il mai ocupe Romania, si acest lucru probabil se va intampla in 2013, este un post de director general adj. sau director general, care se intampla de obicei la cativa ani dupa momentul aderarii. Cu alte cuvinte, din punct de vedere numeric, romania este bine reprezentata si pentru o populatie care reprezinta sub 1% din populatie UE, procentul angajatilor romani merge spre 3,5%.
Totusi, este important sa analizam si zonele in care lucreaza acesti functionari romani, pentru ca avem nevoie de o dispersie relativ uniforma pe toate domeniile de interes si, evident, de “implantarea” unor functionari romani in cateva domenii-cheie, care sunt acum subiecte de negocieri importante la nivelul UE (de ex. politica bugetara, politica de coeziune, PAC, politica in domeniul energiei).
Vreau sa subliniez ca acesti functionari nu reprezinta statul roman, dar ei ofera o punte de legatura, un nod cu conotatie culturala favorabila pentru autoritatile din Romania si sa nu uitam ca ei sunt supusi principiului rotatiei si, asa cum se intampla in multe state membre, mai ales in cele mai vechi, o buna parte dintre functionarii institutiilor europene se intorc in administratia nationala oferind noi valente acesteia si un nou impuls.

4) Criza din ultimii ani a scos in evidenta o serie de neajunsuri ale constructiei europene care afecteaza capacitatea de a lua masuri care sa asigure iesirea din criza. Se are in vedere o restructurare a Uniunii Europene si a mecanismelor de functionare pentru a o transforma intr-un mecanism mai eficient?

Niculae Idu: Intr-adevar, criza economica ce a debutat in 2008 a scos la iveala o serie de neimpliniri in ceea ce priveste proiectul european, care probabil ar fi fost corectate cu o viteza si cu o profunzime mai diminuate in cazul unei evolutii economice normale. Eu cred ca proiectul european oricum se indrepta spre o aprofundare a procesului de integrare economica si politica, iar criza n-a facut decat sa scoata in fata, in mod brutal, elementele care ar trebui aduse in itneriorul acestui proces de integrare europeana, cum ar fi fiscalitatea, uniunea politica si economica. Tot criza determina adoptarea unor masuri in directia aprofundarii integrarii europene, probabil nu intotdeauna cu o evaluarile necesare privind impactul, dar cu o implementare mult mai rapida decat in trecut. In acest moment toti liderii politici europeni sunt de acord cu o regandire si completare a mecanismelor de functionare a Uniunii, dar inca nu au ajuns la un punct de vedere comun in ceea ce priveste masurile specifice si momentul cand trebuie aplicate. Probabil ca aceasta perioada de criza va determina un salt calitativ in ceea ce priveste functionarea UEprin itarirea cooperarii si coordonarii intre statele membre si intre statele membre si institutiile europene. Cred ca o UE cu mai multe viteze nu face decat sa compromita proiectul european si sansele UE de a fi intr-adevar un actor global.

5) Criza tarilor din zona euro a scos in evidenta faptul ca euro a fost introdus fara a fi solutionate o serie intreaga de deficiente care au dus la aceasta criza a datoriilor suverane. Credeti ca Romania este in postura de a adera la euro in conditiile in care nu exista posibilitatea de devalorizare pentru stimularea exporturilor si implicit reducerea deficitelor si cum vede UE posibilitatea cresterii competitivitatii firmelor din tari ca Romania?

Niculae Idu: Personal cred ca criza datoriilor suverane nu se datoreaza in mod esential existentei monedei unice. Ea are cauze mult mai complexe care tin in mod esential de modul in care au inteles sa gestioneze economiile guvernele statelor membre sprijinite de sistemul financiar bancar.
Romania, desi mentine oficial inca obiectivul extrem de ambitios de a adera la zona euro in 2015, probabil ca va trebui sa revada acest obiectiv in contextul evolutiilor din economia sa, dar si din UE. Mentinerea monedei nationale din perspectiva posibiltiatii de a jongla cu cursul de schimb in vederea stimularii exporturilor, ar putea fi un fel de Fata Morgana si sa nu ajute in mod esential la cresterea competitivitatii firmelor romanesti. O astfel de politica poate avea efectele asteptate pe perioade limitate de timp, dar pe termen lung poate induce noi dezechilibre structurale. Cred ca Romania poate, intr-un termen rezonabil de timp, continuand eforturile facute in ultimii ani, sa se pregateasca corespunzator sa adere la zona euro, dar numai atunci cand nu doar criteriile nominale sunt indeplinite, potrivit Tr. de la Maastricht, ci si cand nivelul de competitivitate si nivelul productivitatii muncii vor permite Romaniei sa valorifice deplin pozitia de tara membra a zonei euro.

Niculae Idu, 57 de ani, este primul sef roman al reprezentantei Comisiei Europene la Bucuresti si ocupa aceasta pozitie din 2008, la un an de la aderarea la UE. El a obtinut acest post in urma unui concurs in patru etape, organizat de Directia Generala Comunicatii a Comisiei Europene, la care au participat peste 80 de candidati.

Sursa: HotNews.ro

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

9 − six =