Noile reguli fiscale. Vor păstra acestea bugetul în echilibru?

Angela Mekel şi Nicolas Sarkozy au făcut public luni un pachet de reguli fiscale. Noul plan de salvare a monedei euro ar înlocui actualul Pact de Stabilitate şi Dezvoltare, care prevedea unele reguli precum limita de deficit bugetar de doar 3% din PIB sau o datorie publică mai mică de 60% din PIB, dar care s-a dovedit inaplicabil, scrie adevarul.ro.

Anunţul liderilor europeni nu a conţinut însă şi detaliile privind implementarea, ceea ce ridică numeroase semne de întrebare. Între aceste, cel puţin trei sunt elementele care ar trebui urmărite cu prioritate de către pieţe şi investitori, în contextul discuţiilor ce se desfăşoară la Bruxelles în aceast sfârşit de săptămână.

Regulile fiscale funcţionale trebuie să păstreze bugetul în echilibrul în ciclul economic, dar trebuie şi să permită deficitul în timpul recesiunilor şi să permită acumularea de capital în timpul ciclurilor de expansiune. Orice regulă ce impune austeritatea într-o perioadă critică este procilică, şi face mai mult rău decât bine, după cum ne arată istoria crizei datoriilor suverane din Europa, din ultimul an şi jumătate.

Cea mai bună modalitate de a ţine bugetul într-un echilibru structural este aceea ca reglementările privind fiscalitatea şi cheltuielile publice să înceapă să producă în mod automat efecte, prin care să fie ajustate dezechilibrele bugetare, atunci când PIB-ul real şi ratele de creştere ale acestuia ating anumite nivele critice. Un astfel de cadru fiscal prietenos, bazat pe o asemenea filozofie fiscală, există în Chile spre exemplu, şi lucrurile acolor merg foarte bine.

Noile reguli nu vor fi bune dacă nu includ un sistem cu adevărat funcţional de recompense şi sancţiuni. Reglementările care prevăd amendarea ţărilor ce depăşesc limita deficitului în momentele dificile sunt complet nefunţionale. Dealtfel, acestea nu au fost niciodată aplicate dat fiind punerea lor în practică este de fapt contraproductivă.
Iar dacă reglementările şi limitele impuse sunt proaste, aplicarea lor automată, aşa cum se prefigurează, sau abilitarea unei instituţii birocratice cum este Curtea de Justiţie Europeană, spre a le pune în practică, le-ar face şi mai proaste.

Analiza integrala poate fi citita aici.

Sursa articol: adevarul.ro
Sursa foto: zigzagonline.ro

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *