Papa Francisc a marcat miercuri 76 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz, îndemnând oamenii să fie atenți la ideologia exremistă pentru că ”aceste lucruri se pot întâmpla din nou”, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

În cadrul audienţei sale generale, organizate în interiorul bibliotecii papale din cauza restricţiilor impuse de pandemia de coronavirus, Suveranul Pontif a declarat că este necesar ca lumea să nu uite.

”Comemorarea victimelor Holocaustului și a tuturor celor persecutați și deportați de regimul nazist este un semn de omenie și de civilizație. A-și aduce aminte de acestea este condiția pentru un viitor mai bun de pace și fraternitate”, a declarat Papa Francisc care a vizitat lagărul de la Auschwitz în 2016.

Papa Francisc a spus că societatea nu ar trebui niciodată să lase garda jos în faţa pericolelor naţionalismului.

”A-și aduce aminte înseamnă, totodată, a avea grijă pentru că aceste lucruri se pot întâmpla din nou, începând cu propuneri ideologice care își propun să salveze un popor și sfârșind prin distrugerea acelui popor și a umanității”, a afirmat Surveranul Pontif, potrivit Vatican News. 

”Fiţi atenţi la modul în care această cale a morţii, exterminării şi brutalităţii a început”, a spus Papa Francisc, referindu-se la ascensiunea naziştilor la putere în anii ’30 pe un val de naţionalism extrem.

Ziua de 27 ianuarie marchează eliberarea lagărelor de concentrare naziste şi sfârşitul Holocaustului în care 6 milioane de evrei au fost ucişi de către regimul nazist, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, potrivit TVR. 

Alegerea datei de comemorare a Holocaustului este legată de eliberarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945 şi a fost decisă de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin rezoluţia 60/7 din 1 noiembrie 2005.

În total, în lagărul nazist și-au pierdut viața peste un milion de persoane, în principal etnici evrei.

Fondul Monetar Internațional și-a îmbunătățit estimările de creștere a economiei globale la 5,5% în acest an și 4,2% în anul 2022, în contextul în care apariția vaccinului împotriva COVID-19 alimentează speranțele, anunță Reuters, citat de Agerpres.

În cel mai recent raport intitulat ”World Economic Outlook”, FMI a evaluat pentru 2020 un declin al economiei globale de 3,5%, în timp ce în octombrie previziona o scădere de 4,4%, datele reflectând redresarea mai solidă din a doua parte a anului trecut.

© International Monetary Fund/ Facebook

Pentru acest an, FMI se aşteaptă la o creştere de 5,5%, mai mult cu 0,3 puncte procentuale faţă de prognoza din octombrie.

Cu toate acestea, instituția finaciară atrage atenția că economia mondială continuă să se confrunte ”cu incertitudini excepționale” iar noile variante de coronavirus și noile valuri de infecții reprezintă riscuri.

În acest context, activitatea economică pe plan global va rămâne sub nivelul estimat anul trecut, înaintea declanșării pandemiei.

De asemenea, aproape 90 de milioane de persoane vor cădea probabil sub pragul de sărăcie extremă în perioada 2020-2021, pandemia ştergând progresele realizate în ultimele două decenii în privinţa eradicării sărăciei, iar nivelul şomajului este în creştere.

Statele Unite, cea mai mare economie mondială, ar urma să înregistreze un avans de 5,1% în 2021, în vreme ce anul viitor creșterea economică se va stabiliza la 2,5%.

FMI estimează că activitatea din Regatul Unit și zona euro va rămâne probabil sub nivelul pre-pandemic până în 2022.

Germania, motorul economiei europene, va cunoaște o creștere de 3,5% în acest an, urmând ca avansul să diminueze anul viitor cu 0,4 puncte procentuale, până la 3.1%.

Aceste fluctuații au urmări și asupra activității comerciale a României cu Statele Unite și Germania.

Potrivit datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), valoarea schimburilor comerciale bilaterale România – SUA s-a situat, la sfârşitul anului 2019, la 2,1 miliarde de euro.

Numărul total al companiilor din SUA active în România, în martie 2020, era de 7.903, cu o valoare totală a capitalului social subscris de aproape 1,1 miliarde de dolari.

Conform unui comunicat al AmCham, incertitudinea cu privire la continuitatea afacerilor, evoluția crizei sanitare, a crizei economice și teama de eventuale schimbări de legislație se numără printre principalele provocări cu care se confruntă companiile la acest început de an, potrivit răspunsurilor exprimate de 155 de companii membre AmCham în cadrul unui sondaj despre impactul pandemiei efectuat în intervalul 15 decembrie 2020- 20 ianuarie 2021.

De cealaltă parte, Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană semnala că schimburile comerciale între România și Germania au fost puternic afectate de actuala criză.

Ciifrele publicate de Institutul Federal de Statistică (Destatis) arată că volumul schimburilor comerciale dintre România și Germania a scăzut puternic pe fondul actualei crize provocate de coronavrius.

Minimele au fost atinse în luna aprilie, exporturile germane către România coborând cu 36,5% față de aceeași lună a anului 2019, importurile scăzând și mai puternic (-53%).

În total, exporturile către România s-au ridicat la 11,5 miliarde de euro (-8,8%) în primele nouă luni ale anului 2020, în timp ce importurile au fost de doar 9,8 miliarde de euro, cu 18% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului 2019.

După scăderea schimburilor comerciale în aprilie și mai, a început o redresare semnificativă a schimburilor comerciale în luna septembrie. Exporturile au trecut pe plus, fiind cu 6,52% mai mari față de aceeași lună a anului 2019, în timp ce importurile din România au scăzut „doar” cu 7,7%.

În ansamblu, volumul schimburilor comerciale bilaterale româno-germane a scăzut cu 13,4% în perioada ianuarie-septembrie 2020 față de aceeași perioadă a anului 2019 la 21,3 miliarde de euro.

Directorul general al AHK, Sebastian Metz, estima la finalul lunii noiembrie a anului trecut că o ”bună parte din evoluția viitoare a relațiilor comerciale româno-germane va depinde de modul și, mai ales, de cât de repede se va redresa economia germană”.

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut luni o întrevedere cu ambasadorul Franței la Chișinău, Pascal Le Deunff, cu care a discutat despre situația politică internă, dar și despre diverse domenii de cooperare între cele două state.

”Am pus în discuție subiecte ce vizează situația politică internă, accentuând că optăm, în continuare, pentru alegeri parlamentare anticipate, ca o soluție pentru a reconfigura guvernarea și a o face funcțională”, a precizat Sandu într-un mesaj publicat pe Facebook.

În același timp, președintele Republicii Moldova s-a referit și la evoluțiile din regiune, dar și la vizitele pe care le-a întreprins recent la Kiev și la Bruxelles.

”Am accentuat că astăzi prioritatea noastră este depășirea crizei sanitare și asigurarea accesului cât mai rapid la vaccin pentru cetățenii țării, precum și depășirea crizei economice”, a mai spus Maia Sandu.

”Un aspect important al întrevederii a vizat relațiile moldo-franceze în diverse domenii de cooperare. L-am asigurat pe ES Pascal Le Deunff că Republica Moldova rămâne un prieten apropiat al Franței, fiind interesată în dezvoltarea relațiilor economice și în multiplicarea investițiilor franceze în țara noastră”, a transmis Sandu.

În egală măsură, aceasta și-a exprimat dorința de a ”amplifica schimburile culturale și academice, atât pe linia Organizației Internaționale a Francofoniei, a cărei membră este Republica Moldova, cât și ca țară ce are o diasporă considerabilă în Franța”.