Connect with us

INTERNAȚIONAL

Nume de cod: ”Readiness Initiative”. Cum arată noul plan militar al NATO pentru descurajarea Rusiei în flancul estic, inclusiv în România

Published

on

Corespondență de la NATO – Robert Lupițu

Miniștrii Apărării din cele 29 de țări ale NATO urmează să cadă de acord, la Bruxelles, asupra unei inițiative de creștere a gradului de operativitate și răspuns la nivel aliat (n.r. – Readiness Initiative), un plan propus de SUA ce vizează reîntărirea eforturilor de descurajare și apărare colectivă ale NATO prin activarea, în caz de necesitate, de forțe suplimentare. Inițiativa va fi, de asemenea, supusă unei decizii formale pe masa summitului NATO din luna iulie la care vor lua parte șefii de stat sau de guvern.

FOTO: US Mission to NATO/ Anakonda-16

”O capacitate ridicată de operativitate și răspuns este esențială într-o lume tot mai impredictibilă”, a spus Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianței, înaintea reuniunii, indicând că, prin acest plan, NATO stabilește ”o cultură a pregătirii” în cazul unei agresiuni.

NATO Readiness Initiative sau ”Cei patru 30” asupra căreia miniștrii Apărării vor decide presupune ca țările aliate să dispună de 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă gata să fie desfășurate în 30 de zile sau mai puțin de la punerea în alertă.

Orizontul de timp pentru ca această inițiativă să devină deplin operațională este anul 2020, conform secretarului general al NATO.

Intensificarea nivelului de disponibilitate al trupelor aliate nu va presupune desfășurarea unor noi forțe pe teritoriul euro-atlantic, ci utilizarea celor deja existente, a dat asigurări NATO. De asemenea, planul presupune ca toate țările membre ale NATO să contribuie la această inițiativă, dar acestea vor fi diferite în funcție de capabilitățile de care fiecare stat dispune.

”Planul este ca toți aliații să contribuie la această inițiativă de pregătire. Dar, desigur, aliații au capacități diferite, astfel încât contribuțiile vor varia. Este vorba despre stabilirea unei culturi a pregătirii. Și avem nevoie de asta pentru că avem un mediu de securitate mai imprevizibil. Trebuie să fim pregătiți pentru situațiile neprevăzute și trebuie să fim capabili să desfășurăm rapid forțe pentru a face față multor provocări și potențiale crize. Dar trebuie să înțelegem, de asemenea, că acest lucru face parte dintr-un efort care se desfășoară de ceva timp (…) Toate acestea sporesc disponibilitatea forțelor noastre, dar trebuie să avem forțe suplimentare, forțe de urmărire și prin urmare, este important să identificăm forțele, forțele naționale care pot fi mobilizate, gata de a fi utilizate rapid și exact ceea ce vom face prin această inițiativă. Iar planul este ca acesta să aibă loc până în 2020 și ca toți aliații să participe într-un fel sau altul”, a mai spus Jens Stoltenberg.

O astfel de măsură vine ca urmare a deciziilor adoptate și implementate la summit-urile NATO din Țara Galilor și din Polonia pe această linie. În 2014, aliații au anunțat măsuri de adaptare și asigurare prin intermediul unui Plan de Acțiune Rapidă care s-a concretizat prin triplarea forțelor aliate sub egida Forței de Răspuns a NATO (NATO Response Force) de la 13.000 de militari la 40.000, prin activarea unei Very High Readiness Joint Task Force compusă din 20.000 de militari. În aceeași logică de măsuri s-au înscris și structurile aliate înființate în țările NATO din Est (Unități de Integrare a Forțelor) și comandamente multinaționale în România și în Polonia.

FOTO: Administrația Prezidențială

Ulterior, în 2016, la summitul de la Varșovia a fost oficializată prezența NATO pe flancul estic cu cele patru batalioane în Polonia și țările baltice (prezența înaintată avansată) și prin brigada multinațională din România și prezența aliată la Marea Neagră (prezența înaintată adaptată).

Citiți și Miniștrii Apărării din țările NATO se reunesc la Bruxelles pentru a pregăti decizii importante privind securitatea aliată și a României

În acest context, noua inițiativă NATO ce va fi adoptată de miniștrii Apărării și, ulterior, se va decide asupra ei la summitul de la Bruxelles din 11-12 iulie, va beneficia și de transformarea structurii de comandă aliată prin care vor fi stabilite un comandament atlantic pentru protejarea liniilor de comunicații nord-atlantice, la Norfolk în SUA, și un comandament logistic și pentru mobilitate militară la Ulm, în Germania.

Ambele comandamente au un amplasament strategic important pentru NATO. La Norfolk își are sediul și Comandamentul Aliat pentru Transformare, unul dintre cele două comandamente strategice actuale ale NATO (celălalt fiind Comandamentul Aliat pentru Operațiuni din Belgia). În privința comandamentului ce va fi localizat la Ulm, acesta se va afla la aproximativ 70 km de cartierul general EUCOM, cel al forțelor armate americane în Europa.

Citiți și Secretarul general al NATO anunță că România va fi un beneficiar major al deciziilor Alianței pentru flancul estic, inclusiv prin inițiativa de desfășurare a 30 de batalioane, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave în caz de alertă

România va fi un beneficiar major al deciziilor pe care NATO le pregătește la reuniunea miniștrilor Apărării de joi și vineri și care vor fi adoptate la masa summitului celor 29 de lideri euro-atlantici din 11-12 iulie de la Bruxelles, a precizat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, într-o declarație pentru CaleaEuropeana.ro care prefațează ministeriala Apărării, ultima reuniune aliată înainte de summitul de luna viitoare.

Citiți și Infrastructura de transport a României devine ”temă-zero” pentru securitatea și mobilitatea militară în Europa – Analiză & hartă interactivă

Referitor la modul cum transformarea structurii de comandă a NATO va asigura un lanț de comandă eficient și coerent pe flancul estic, Jens Stoltenberg a făcut trei referiri explicite la România și cum va beneficia țara noastră de deciziile care vizează înființarea a două noi structuri de comandă, cea pentru comandă maritimă care va avea sediul în SUA (Norfolk, Virginia) și cea logistică și pentru mobilitate militară din Germania (Ulm), dar și de planul ”celor patru 30”. 

Miniștrii Apărării din cele 29 de țări membre ale NATO se întrunesc joi și vineri la Bruxelles pentru ultima reuniune la nivel ministerial înaintea summitului aliat din 11-12 iulie, o întrevedere ce urmează să se concentreze pe prioritățile enunțate recent de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, precum descurajarea și apărarea în raport cu Rusia, cooperarea cu Uniunea Europeană, mobilitatea militară și împărțirea echitabilă a responsabilităților.

Mai mult, reuniunea miniștrilor Apărării va avea loc simultan cu lucrările summitului șefilor de stat din Formatul București 9 (țările de pe flancul estic al NATO), ce are loc vineri la Varșovia și va fi co-prezidat de inițiatorii acestuia, președinții Klaus Iohannis și Andrzej Duda.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Premierul desemnat și ministrul apărării Nicolae Ciucă, de Ziua Armatei României: Vom continua să întărim rolul României de pol de stabilitate în regiunea Mării Negre

Published

on

© Nicolae Ciucă/ Facebook

Ziua Armatei României nu este doar o sărbătoare a militarilor, ci şi a tuturor românilor care-şi iubesc ţara, a declarat ministrul interimar al Apărării, premierul desemnat Nicolae Ciucă.

“Ziua Armatei României este în fiecare an momentul în care onorăm cu mândrie şi respect faptele de arme ale înaintaşilor noştri, sacrificiul lor pentru independenţa şi suveranitatea României. De fiecare dată când ţara în cumpănă, militarii români au luptat cu vitejie pentru păstrarea fiinţei naţionale şi pentru a proteja fiecare palmă de pământ românesc. Ziua de 25 octombrie 1944 a devenit o dată simbol a eliberării de sub ocupaţie străină a oraşului Carei, a Ardealului şi a întregii Românii. Ne plecăm frunţile cu respect în memoria celor care s-au sacrificat pentru a duce la îndeplinire această misiune de onoare pentru a atingerea idealului de libertate a românilor”, a afirmat Nicolae Ciucă, luni, la ceremonia organizată cu prilejul Zilei Armatei României la Monumentul “Mormântul Ostaşului Necunoscut”din Parcul Carol I.

 

Potrivit Agerpres, acesta a transmis şi un mesaj de recunoştinţă veteranilor de război, urându-le acestora multă sănătate: “Fără sacrificiul lor, fără curajul de care au dat dovadă în cele mai grele momente ale vieţii lor pe câmpurile de bătălie a celei mai mari conflagraţii cunoscute de omenire, istoria noastră ar fi fost cu siguranţă diferită”.

El a făcut şi un scurt bilanţ al activităţii desfăşurate în ultimul an la nivelul MApN.

“Astfel, am continuat demersurile pentru înzestrarea militarilor cu echipamente şi tehnică de înaltă tehnologie cu implicarea industriei de apărare autohtone, îmbunătăţirea procesului educativ din instituţiile militare de învăţământ, creşterea gradului de instruire a militarilor prin intensificarea pregătirii şi participarea la exerciţii naţionale şi multinaţionale. Am pus un accent deosebit pe dezvoltarea unei culturi instituţionale centrată pe cunoaştere şi inovaţie”, a declarat Ciucă.

El a menţionat şi finalizarea proiectului de restaurare, reabilitare şi conservare a monumentului dedicat eroilor români din Primul Război Mondial, “Crucea comemorativă” de pe Vârful Caraiman.

 

Ministrul a punctat şi realizările în plan internaţional ale militarilor români.

“În plan internaţional am continuat să acţionăm pentru întărirea organismelor de apărare colectivă din care facem parte la graniţa de est a ţării noastre în toate cele trei dimensiuni ale sale – terestră, aeriană şi maritimă. Este o parte importantă a flancului estic al NATO şi graniţă a Uniunii Europene. Vom continua, în plan militar, să acţionăm în mod responsabil, predictibil şi coordonat cu aliaţii şi partenerii noştri pentru întărirea rolului României de pol de stabilitate în regiunea Mării Negre”, a declarat Ciucă.

El a reamintit şi faptul că anul acesta s-a încheiat şi participarea Armatei României la misiunea din Afganistan.

“Prezenţa noastră acolo, modul de asumare şi ducere la îndeplinire a misiunilor au contribuit la creşterea prestigiului internaţional şi a credibilităţii României privind capacitatea de a-şi asuma obligaţiile ce-i revin ca stat membru al Alianţei Nord Atlantice. Aducem astăzi un omagiu tuturor militarilor care şi-au jertfit viaţa în teatrele de operaţii şi exprimăm recunoştinţa noastră familiilor acestora”, a afirmat Ciucă.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

ONU a început numărătoarea inversă până la o catastrofă umanitară în Afganistan: Mai mult de 50% din populație, în pragul foametei

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Peste jumătate din populația Afganistanului se va confrunta cu foametea în această iarnă dacă nu se iau măsuri urgente, a avertizat directorul executiv al Programului Alimentar Mondial (PAM), David Beasley, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

Directorul executiv al Programului Alimentar Mondial (PAM), David Beasley, a declarat pentru Reuters că 22,8 milioane de persoane – mai mult de jumătate din populaţia de 39 de milioane de locuitori a Afganistanului – se confruntă cu o nesiguranţă alimentară acută  şi se „îndreaptă către foamete”, comparativ cu 14 milioane cu doar două luni în urmă. De asemenea, 3,2 milioane de copii sub cinci ani ar putea suferi de malnutriție acută.

„Afganistanul se numără acum printre cele mai grave crize umanitare din lume, dacă nu chiar cea mai gravă”, a declarat David Beasley. „Ne aflăm într-o numărătoare inversă spre catastrofă”, a avertizat acesta.

Afganistanul a căzut în mâinile talibanilor în august, după ce SUA și-au retras ultimele trupe rămase, iar militanții au împânzit țara recucerind toate provinciile. Preluarea puterii de către gruparea radicală a slăbit o economie deja fragilă, care depindea în mare măsură de ajutorul extern. Puterile occidentale au suspendat asistența externă, iar Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional au oprit, de asemenea, plățile pentru Afganistan. 

În plus, noua administrație talibană a fost blocată să acceseze activele de peste hotare, în timp ce națiunile evaluează modul în care trebuie să se ocupe de gruparea radicală, ceea ce înseamnă că salariile funcționarilor publici și ale altor lucrători au fost sistate.

O națiune este considerată dependentă de ajutor atunci când 10% sau mai mult din produsul său intern brut provine din ajutorul extern; în cazul Afganistanului, aproximativ 40% din PIB era reprezentat de ajutorul internațional, potrivit Băncii Mondiale.

PAM a avertizat că iarna care se apropie amenință să îi izoleze și mai mult pe afganii care depind de asistența umanitară pentru a supraviețui. Și pentru prima dată în Afganistan, locuitorii din mediul urban suferă de insecuritate alimentară în proporții similare cu cele ale comunităților rurale, a precizat organizația.

„Este urgent să acționăm în mod eficient și eficace pentru a accelera și a extinde livrările noastre în Afganistan înainte ca iarna să blocheze o mare parte a țării, milioane de oameni – inclusiv fermieri, femei, copii mici și bătrâni – să sufere de foame în timpul iernii geroase”, a declarat QU Dongyu, directorul Organizației pentru Alimentație și Agricultură a ONU.

PAM a avertizat în septembrie că doar cinci la sută dintre familiile afgane au suficientă hrană în fiecare zi. Ingredientele de bază, precum uleiul de gătit și grâul, au crescut vertiginos la preț. În octombrie, organizația a avertizat că un milion de copii riscă să moară de malnutriție acută severă în lipsa unui tratament imediat care să le salveze viața.

Tot luna trecută, la o conferință desfășurată la Geneva, comunitatea internațională a promis peste 1 miliard de dolari (720 de milioane de lire sterline) pentru a-i sprijini pe afgani, aproximativ o treime din această sumă fiind destinată PAM.

Însă, potrivit datelor furnizate luni de PAM, programul de asistență umanitară al ONU rămâne finanțat doar în proporție de o treime. Organizația a declarat că ar putea avea nevoie de până la 220 de milioane de dolari (159,6 milioane de lire sterline) pe lună pentru a face față acestei sarcini, calificând angajamentele financiare actuale drept o „picătură în ocean”.

Criza alimentară din Afganistan a fost agravată de penuria de apă și de o secetă severă – a doua din ultimii patru ani în această țară.

 

Continue Reading

POLITICĂ

Președintele PMP, Cristian Diaconescu: Rusia, supărată că Republica Moldova a ales parcursul european, folosește gazul pentru a o șantaja

Published

on

© Partidul Mișcarea Populară/ Facebook

Președintele Partidului Mișcarea Populară, Cristian Diaconescu, subliniază că Rusia folosește gazul pentru a șantaja Republica Moldova, arătându-și nemulțumirea față de faptul că președintele Maia Sandu ”și-a îndreptat țara pe un parcurs european.”

”Rusia continuă șantajul  la adresa Republicii Moldova. După ce a eșuat în controlul politic asupra Chișinăului, Moscova folosește o altă armă, de această dată economică,  în războiul pentru menținerea supremației în teritoriul dintre Prut și Nistru. Gazprom a anunțat că va tăia gazul pentru Moldova, dacă nu-și plătește datoriile, în valoare de peste 700 milioane de dolari. Ca un rezultat al intimidării, compania rusească refuză să ofere o sumă pentru un nou contract de livrare de gaze naturale”, a precizat Diaconescu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Președintele PMP a explicat că Rusia profită de faptul că ”are spatele acoperit prin deschiderea gazoductului Nord Stream” pentru a izola economic ”Ucraina și Republica Moldova, prețul fiind monopolul deținut în distribuirea de gaze naturale.”

”Rusia și-a extins frontul manevrelor financiare, de presiune la adresa țărilor europene prin folosirea gazelor naturale,  ca unitate de măsură a amenințărilor, pentru a-și atinge scopurile geopolitice. (…) Nu este întâmplător aleasă de Moscova data limită  pentru obligarea Republicii Moldova să plătească datoriile către Gazprom, 1 Decembrie, Ziua Națională a României, ziua realizării Marii Uniri”, a mai spus Cristian Diaconescu.

Republica Moldova a cerut ajutor ţărilor Uniunii Europene după ce gigantul rus Gazprom şi-a redus livrările către acest stat.

Oficialii de la Chișinău nu sunt dispuşi să accepte noi termeni în contractul cu Gazprom, ce ar include preţuri semnificativ mai mari și doreşte aprovizionarea cu gaze prin România.

Aprovizionarea cu gaz a Moldovei a scăzut cu aproximativ o treime, în timp ce preţurile au crescut de la 550 de dolari la mie de metri cubi luna trecută la 790 de dolari luna aceasta, de aproape cinci ori mai mult decât media plătită de ţară anul trecut.

Acesta este unul dintre motivele pentru care Comisia pentru Situaţii Excepţionale (CSE) din Republica Moldova a decis să declare stare de alertă în sectorul energetic pentru a evita o eventuală criză. 

Președintele Klaus Iohannis a solicitat Uniunii Europene să sprijine Republica Moldova în asigurarea alimentării cu gaze naturale și energie electrică, dublând astfel demersul diplomatic în acest sens.

Anterior, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de externe, Bogdan Aurescu a atras atenția că Republica Moldova se confruntă cu ”un moment critic”, motiv pentru care are nevoie de ”asistență financiară” pentru a depăși această perioadă și pentru a continua procesul ambițios de implementare  a reformelor.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ROMÂNIA4 mins ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

U.E.40 mins ago

Comisia Europeană stabilește portofoliul celor mai promițătoare 10 mijloace terapeutice împotriva COVID-19

U.E.1 hour ago

Premierul Poloniei acuză UE că are ”un pistol îndreptat spre tâmpla” țării sale: Ne vom apăra drepturile cu toate armele de care dispunem

ROMÂNIA2 hours ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO2 hours ago

Premierul desemnat și ministrul apărării Nicolae Ciucă, de Ziua Armatei României: Vom continua să întărim rolul României de pol de stabilitate în regiunea Mării Negre

Marian-Jean Marinescu3 hours ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia de mai multă transparență din partea CE privind vaccinurile: Va creștere încrederea oamenilor că vaccinarea este cea mai sigură măsură de protecție

U.E.3 hours ago

Charles Michel a încurajat din nou comunitatea globală să susțină un tratat internațional privind pandemiile în cadrul Summitului Mondial al Sănătății

Daniel Buda4 hours ago

Comisia de anchetă privind protecția animalelor în timpul transportului din Parlamentul European va dezbate două proiecte al căror raportor este eurodeputatul Daniel Buda

POLITICĂ4 hours ago

Ziua Armatei României. Cristian Diaconescu: România respectată este o țară care elogiază eroii și faptele lor de curaj pentru apărarea țării

U.E.4 hours ago

Viktor Orban acuză UE și SUA de amestec în politica internă a Ungariei pentru ca el să piardă alegerile din 2022: Este timpul să înțeleagă că nici măcar comuniștii nu ne-au putut învinge

ROMÂNIA4 mins ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA2 hours ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO3 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ4 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu4 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi4 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi4 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi5 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO5 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

Team2Share

Trending