Aderarea Suediei şi Finlandei la NATO ar spori securitatea regiunii baltice, consideră ministrul de externe al Estoniei, Eva-Maria Liimets, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

„Când vedem că în vecinătatea noastră noi ţări democratice aderă la NATO, ştim că acest lucru va însemna exerciţii comune mai ample şi o mai mare cooperare în domeniul apărării, a afirmat şefa diplomaţiei estoniene pentru Reuters, la Berlin, unde a participat sâmbătă la o reuniune cu omologii săi din Alianţa Nord-Atlantică.

Eva-Maria Liimets şi-a mai exprimat speranţa că Suedia, Finlanda şi Turcia vor depăşi diferenţele în legătură cu aderarea primelor două la NATO, adăugând că atmosfera de la reuniunea de la Berlin a fost foarte încurajatoare.

„Am observat unele diferenţe, dar am văzut şi disponibilitatea acestor ţări de a depăşi diferenţele dintre ele”, a adăugat ea

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan și-a exprimat vinerea trecută ostilitatea față de aderarea celor două țări, acuzându-le că servesc drept „adăpost pentru teroriștii PKK” (Partidul Muncitorilor din Kurdistan), considerat organizație teroristă de către Turcia, Uniunea Europeană și de Statele Unite.

Erdogan a reiterat acest aspect duminică, spunând că Turcia a susținut întotdeauna ideea extinderii NATO, dar este îngrijorată de dorința Finlandei și Suediei de a se alătura Alianței, având în vedere relațiile lor cu grupările teroriste.

Reamintim că premierul suedez Magdalena Andersson va încerca, luni, să obțină un sprijin larg din partea Parlamentului (Riksdag) pentru o cerere de aderare la NATO, a anunțat aceasta duminică, după ce partidul său, aflat la guvernare, a renunțat la opoziția de lungă durată față de aderare în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

De asemenea, președintele Finlandei, Sauli Niinisto, a confirmat duminică că țara sa va solicita aderarea la alianța militară NATO, într-o schimbare politică istorică provocată de invazia Rusiei în Ucraina și întărind astfel declarația politică semnată joi împreună cu premierul Sanna Marin, alături de care a afirmat că țara sa trebuie să depună „fără întârziere cererea de aderare” la Alianța Nord-Atlantică.

NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia.

Finlanda și Suedia sunt state partenere ale NATO și participă cu regularitate la reuniunile Alianței Nord-Atlantice la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și la summit-urile șefilor de stat și de guvern.

Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări nordice ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.

Noul Concept Strategic al NATO, pe care liderii aliați îl vor aproba la summitul de la Madrid din 28-30 iunie, reprezintă proiectul Alianței pentru “o eră a competiției strategice” și va reflecta “noua realitate de securitate din Europa”, au consemnat, sâmbătă și duminică, miniștrii de externe ai celor 30 de țări aliate, în cadrul primei lor reuniuni cu caracter informal, care s-a desfășurat la Berlin. Documentul va fi centrat pe noțiunea de “apărare și descurajare” a Rusiei, nu de “îngrădire” a Moscovei, după cum a menționat șeful diplomației americane Antony Blinken, în timp ce România, prin vocea ministrului de externe Bogdan Aurescu, a insistat ca documentul să trateze Rusia drept principala amenințare la adresa NATO și să prevadă întărirea prezenței aliate pe flancul estic și la Marea Neagră.

Prin Conceptul Strategic ce va fi adoptat luna viitoare “vom lua decizii importante, pentru a consolida disuasiunea și apărarea NATO”, a spus, la finalul reuniunii cu pricina, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care s-a alăturat lucrărilor întrunirii aliate prin videoconferință, de la Bruxelles, din cauza diagnosticării sale cu COVID-19.

Sesiunile de discuții, conduse de secretarul general adjunct Mircea Geoană, au vizat negocierea Noului Concept Strategic al Alianței. Noul document, pe care liderii NATO îl vor aproba la summitul de la Madrid din iunie 2022, va stabili modul în care NATO va face față unei lumi mai imprevizibile și mai competitive. Decizia aprobării unui nou Concept Strategic a fost luată la summitul aliat de la Bruxelles din 14 iunie 2021.

In our second session of the day, we discussed preparations to release @NATO’s next Strategic Concept this Summer – the public blueprint for how the Alliance will continue to safeguard transatlantic security in a rapidly changing landscape. pic.twitter.com/RXq7BcXQLl

— Secretary Antony Blinken (@SecBlinken) May 15, 2022

La finalul reuniunii, șeful diplomației SUA, Antony Blinken, a insistat că acest document strategic va stabili modul în care Alianța va susține și consolida securitatea transatlantică în fața agresiunii președintelui Putin, precum și a altor amenințări emergente.

Conceptul strategic va viza și “eforturile noastre continue de a ne fortifica poziția de forță pe flancul estic al NATO și de a ne consolida parteneriatele de apărare dincolo de regiune – de exemplu, cu Australia, Japonia, Coreea de Sud, Noua Zeelandă, toate acestea urmând să fie reprezentate la Madrid”, a anunțat Blinken.

Secretarul de stat american a subliniat că împreună cu omologii aliați au fost discutate “contribuții foarte pozitive și substanțiale” la acest proces de redactare al următorului Concept Strategic. 

Întrebat dacă politica față de Rusia inserată în Concept va viza “îngrădirea” Moscovei, înaltul diplomat american a nuanțat că nucleul acestui document va fi dat de “noțiunea de apărare și descurajare”.

“Aceasta este ceea ce a adus – a adus Alianța împreună în primul rând, și asta include și în ceea ce privește descurajarea și apărarea împotriva oricărei agresiuni din partea Rusiei. Pot spune cu încredere că acest lucru va fi pe deplin reflectat în Conceptul strategic”, a conchis el.

Din partea României, ministrul de externe Bogdan Aurescu a specificat că viitorul Concept Strategic, care va fi adoptat de liderii NATO la sfârșitul lunii iunie, va stabili reperele majore de acțiune și profilul Alianței pentru cel puțin următoarea decadă, subliniază MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

El a evidențiat, în context, importanța ca acest document strategic să se raporteze, în mod realist și adecvat, la noul context de securitate cu care se confruntă Alianța, prin evidențierea principalelor amenințări și provocări și asigurarea capacității de răspuns eficient și calibrat la acestea. În acest context, Aurescu a subliniat că noul Concept Strategic este necesar să reflecte faptul că Rusia va rămâne principala amenințare la adresa Alianței. 

De asemenea, șeful diplomației române a reluat teza sa de la ultima reuniune ministerială, și “a subliniat necesitatea ca Noul Concept să evidențieze relevanța acordată de Alianță apărării colective, ca sarcină principală prioritară a NATO, și să abordeze transformarea pe termen lung a posturii Alianței pe Flancul Estic, mai ales la Marea Neagră, care are o importanță deosebită pentru securitatea euroatlantică”.

Secretarul de stat american, Antony Blinken, a discutat cu omologul său francez, Jean-Yves Le Drian, la Paris, despre ”necesitatea urgentă de a face față insecurității alimentare globale, accentuată de invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina”.

”Relația dintre Statele Unite și Uniunea Europeană se bazează pe o fundație a valorilor comune, inclusiv a guvernanței democratice, concurenței loiale bazate pe principiile pieței, statului de drept, respectării drepturilor omului și creșterii favorabile a incluziunii. Consiliul pentru comerț și tehnologie sprijină aceste valori”, a fost mesajul transmis de Blinken într-o postare pe Twitter, înainte de reuniunea consiliului mai sus amintit.

The U.S.-EU relationship stands on a foundation of shared values, including democratic governance, fair competition based on market principles, rule of law, respect for human rights, and inclusive growth. The Trade and Technology Council supports these values. pic.twitter.com/FXttXl2W2c

— Secretary Antony Blinken (@SecBlinken) May 15, 2022

Potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat, întâlnirea dintre acesta și Le Drian a reprezentat prilejul de a aborda și chestiunea eforturilor de ”a obține o revenire la punerea în aplicare a acordului nuclear cu Iranul”.

De altfel, această temă s-a aflat pe agenda dialogului dintre oficialul american cu ministrul german de externe, Annalena Baerbock, cu șefa diplomației britanice, Liz Truss și cu directorul general francez pentru afaceri politice și de securitate, Philippe Errera.

Conform unor oficiali ai Administrației Biden, Statele Unite și Uniunea Europeană urmează să anunțe astăzi o acțiune comună menită să identifice întreruperile în aprovizionarea cu semiconductori, precum și să contracareze dezinformarea rusă.

”Ne veți vedea anunțând abordări comune privind discuțiile tehnice în cadrul organismelor internaționale de stabilire a standardelor, un sistem de avertizare timpurie pentru a prevedea și a aborda mai bine potențialele perturbări ale lanțului de aprovizionare cu semiconductori, o abordare transatlantică a investițiilor în semiconductori, care vizează asigurarea securității aprovizionării prin consolidarea ecosistemelor și a investițiilor.  În timp ce atât Washingtonul, cât și Bruxelles-ul caută să încurajeze investițiile în semiconductori, facem acest lucru într-un mod coordonat și nu încurajăm pur și simplu o cursă a subvențiilor”, a menționat oficialul Casei Albe într-un comunicat al instituției menit să ofere mai multă claritate cu privire la reuniunea Consiliului pentru comerț și tehnologie.

Mai mult, UE și Statele Unite vor anunțat măsuri comune pentru combaterea dezinformării, cu precădere a celei ruse, inclusiv un ghid privind cele mai bune practici de securitate cibernetică pentru întreprinderile mici și mijlocii și un grup de lucru privind furnizorii de tehnologie.

”Vom anunța planurile de realizare a unui ghid SUA-UE privind cele mai bune practici în materie de securitate cibernetică pentru întreprinderile mici și mijlocii ale căror activități sunt afectate în mod disproporționat de amenințările cibernetice.  De asemenea, vom lansa un nou dialog axat pe climă și tehnologii curate privind evaluările gazelor cu efect de seră pe durata ciclului de viață, metodologiile privind achizițiile publice ecologice și vehiculele electrice”, a completat oficialul american.

Anul trecut, Uniunea Europeană și Statele Unite au lansat un dialog comun privind politica de concurență în domeniul concurenței în domeniul tehnologiei (TCPD), care se va concentra pe dezvoltarea unor abordări comune și pe consolidarea cooperării în materie de politică și de aplicare a legislației în domeniul concurenței în sectorul tehnologic.

Consiliul UE-SUA pentru comerț și tehnologie servește drept forum pentru ca Statele Unite și Uniunea Europeană să coordoneze abordările privind principalele aspecte comerciale, economice și tehnologice globale și să aprofundeze relațiile comerciale și economice transatlantice bazate pe valori democratice comune.