Operaţiunile de spionaj împotriva României s-au înmulţit în ultimul an

Directorul Serviciului Român de Informaţii (SRI) spune într-un interviu pentru România liberă că în  ultimul an interesul agenţilor străini pentru ce se întâmplă în spaţiul autohton s-a mărit şi vorbeşte despre „creşteri calitative” ale operaţiunilor de spionaj din România, mai cu seamă după ce s-a semnat Acordul româno-american privind instalarea scutului antirachetă. George Maior nu vede la orizont nici un „război clasic” în care să fie angrenată ţara, dar admite că pot apărea agresiuni de alt fel. Astfel, de pildă,  nu demult a fost lansat un atac cibernetic asupra sistemului energetic naţional şi un altul chiar asupra Serviciului Român de Informaţii, ambele contracarate de SRI.

– Dacă ar fi să faceţi un clasament, care ar fi principalele trei ameninţări la adresa României?

G.M.: Este vorba mai degrabă despre un set de ameninţări, vulnerabilităţi şi riscuri, care sunt interdependente. Vulnerabilităţile se referă la situaţii interne legate de corupţie, crimă organizată transfrontalieră, în vreme ce riscurile sunt generate de situarea geografică a României la interferenţa mai multor lumi – spaţiul ex-sovietic, Turcia, arealul Mării Negre -, la frontiera NATO şi a UE şi este vorba despre o dimensiune geopolitică complexă, dar şi despre riscuri neconvenţionale – trafic de droguri, trafic de arme, trafic depersoane. Terorismul, pe de altă parte, nu este o ameninţare pentru România, deşi va creşte ca risc, dar este pentru mulţi dintre aliaţii noştri şi lucrăm împreună pentru combaterea ei.

Deci ceea ce se întâmplă în jurul ţării, în această regiune, ar putea deveni ameninţări la adresa României?

G.M.: Eu le consider mai degrabă preocupări, care pot fi în acelaşi timp oportunităţi de ordin economic şi strategic.

– În jurul României, principalii riverani la Marea Neagră, dar nu numai, îşi cumpără echipamente militare tot mai sofisticate, Turcia a făcut un contract pentru şase submarine germane U-214, în valoare de două miliarde de euro, în vreme ce Rusia a demarat cel mai costisitor program de înzestrare militară de după căderea URSS, în valoare de circa 600 miliarde euro, care cuprinde inclusiv achiziţionarea submarinelor Mistral, cu propulsie nucleară, utilate cu rachete balistice. De ce se înarmează vecinii României?

G.M.: Deţinerea de echipamente militare sofisticate este un element ajutător şi pentru politica strategică şi externă a unui stat. Nu înseamnă neapărat că este vorba de intenţii militare, în sens clasic. Ca să fiu şi mai explicit, România nu este ameninţată militar de aceste evoluţii, fiindcă, pe de o parte, NATO are propriile evaluări strategice în legătură cu ameninţarea teritoriului Alianţei prin mijloace militare clasice, iar pe de altă parte România are, la rândul ei, propriile evaluări. Totuşi, este un motiv de preocupare având în vedere complexitatea acestui spaţiu geostrategic.

– Cum se schimbă echilibrul regiunii după achiziţionarea de către Rusia a navelor militare franţuzeşti?

G.M.: Este clar că e vorba de Marea Neagră şi că echilibrele de ordin militar, dar nu numai, sunt în flux datorită acestor evoluţii militare. Nu este vorba însă doar de putere militară, ci şi de diplomaţie, de putere economică şi, în general, de capacitatea unui stat de a-şi proiecta interesele.

– Înarmarea Rusiei are legătură şi cu faptul că în România va fi amplasat scutul american împotriva rachetelor balistice?

G.M.: Eu nu aş face neapărat legături, dar, evident, fiecare îşi evaluează propriile necesităţi militare şi strategice şi bineînţeles că şi din punct de vedere militar există evoluţii legate de modernizarea tehnologică şi de adaptarea la mediul de securitate. În plus, statele trebuie să fie pregătite nu neapărat pentru conflicte militare de ordin clasic, nu întrevăd aşa ceva nici pe teritoriul NATO în general, nici pe teritoriul României, în particular. Capacitatea unui stat de a se implica cu forţe de stabilizare în zone de conflict sau de a asista reconstrucţia unor state, inclusiv cu capacităţi militare, e un element de forţă, de putere a acelui stat în relaţiile cu ceilalţi, care-i potenţează interesele.

Se poate apăra România?

G.M.: Nici un stat nu se poate apăra singur, dar trebuie să ia singur anumite măsuri.

Câte clanuri de tip mafiot există în România?

G.M.: În fiecare judeţ. Am văzut că unii pun la îndoială faptul că SRI ar fi trimis 1.500 de informări pe acest subiect, dar lucrurile sunt foarte uşor de demonstrat. Am prezentat la Comisia parlamentară pentru fiecare judeţ clanurile care există, cu denumirile lor, cu activităţile lor.

Vladimir Putin a început reforma GRU, serviciul secret al armatei ruse, în aşa fel încât să reflecte noile priorităţi ale Moscovei, iar Europa de Est se află printre obiective. În ce fel ar putea fi afectată România?

G.M.: România are un serviciu puternic de contraspionaj şi un serviciu de contraspionaj militar capabil să facă faţă unei anumite ofensive dintr-un anumit punct de vedere.

Există în România bănci care ar putea fi în pericol să se prăbuşească?

G.M.: Când avem astfel de informaţii colaborăm cu Banca Naţională. Acum nu avem.

Cine sunt principalii agresori cibernetici ai României?

G.M.: E o zonă extrem de complexă. Au existat şi există multe incidente, aşa le definim, cam câteva sute de mii lunar. Au fost agresiuni asupra unor baze de date, chiar asupra sistemului energetic naţional, pe care le-am contracarat. A fost o astfel de agresiune cibernetică şi asupra Serviciului, foarte interesantă, care a fost contracarată. E foarte greu să determini însă spaţiul de provenienţă, dar important e efectul de contracarare.

– Totuşi specialiştii SRI ştiu de către cine a fost atacat Serviciul?

G.M.: Da, ştiu.

– De către cine?

G.M.: Nu comentez.

Pentru interviul complet, putetti accesa articolul pe romanialibera.ro.

Sursa foto: roncea.ro

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *