Eurodeputatul Iuliu Winkler (UDMR, PPE) subliniază că succesul programului InvestEU în România depinde de implicarea băncilor și a instituțiilor financiare.

În cadrul unei declarații de vot la acordată la adoptarea în parlamentul European a raportului referitor la noul program al UE amintit mai sus, europarlamentarul a puncat că ”este important ca, în următorii ani băncile comerciale și instituțiile financiare din România să folosească în mod activ noile posibilități create de InvestEU pentru a sprijini mediul de afaceri, în mod special IMM-urile și start-up-urile”.

”Realizarea de sinergii între aceste finanțări este un atu ce trebuie valorificat în România în cadrul unor proiecte menite să impulsioneze creșterea economică durabilă și redresarea din criza provocată de pandemie. De asemenea, România trebuie să folosească întregul suport tehnic de care poate beneficia din partea instituțiilor europene pentru fructificarea acestui instrument financiar. Îmi exprim speranța că băncile comerciale și instituțiile financiare din România vor folosi în mod activ aceste noi posibilități create de InvestEU pentru a veni in sprijinul mediului de afaceri din țară, în special pentru IMM-uri și start-up-uri”, a precizat Winkler în explicația sa de vot.

Europarlamentarul a mai arătat că InvestEU stabilește o garanție de 26 de miliarde de euro prin care acordă partenerilor săi de investiții posibilitatea de a sprijini proiecte cu grad de risc mai ridicat. InvestEU ar urma să atragă investiții de 373 de miliarde euro, contribuind astfel la redresarea din criza provocată de pandemie și la atingerea priorităților pe termen lung ale UE.

În acest context, Iuliu Winkler și-a exprimat regretul că țara noastră a avut o performanță modestă în folosirea oportunităților asigurate de Planul Juncker în perioada 2014-2020, România atrăgând sub 800 de milioane de euro care se așteaptă să genereze investiții de peste 3 miliarde de euro.

”Este foarte puțin. Ne situăm pe locul 21 în UE după ponderea în PIB a investițiilor atrase prin Planul Juncker. Sper să fi învățat ceva din experiența avută cu obținerea de finanțări prin Fondul European pentru Investiții Strategice. Din păcate, conform datelor Comisiei Europene, România se situează după state din regiune cum ar fi Bulgaria, Grecia sau Ungaria”, a precizat Winkler.

”Implicarea băncilor și a instituțiilor financiare din România este crucială pentru facilitarea accesului IMM-urilor la investiții noi. Principalul capitol la care Parlamentul European a fortificat instrumentul InvestEU este acela al accesului IMM-urilor la finanțare”, a atras atenția deputatul european.

Uniunea Democrată a Maghiarilor din România salută votul pozitiv al Parlamentului European pentru rezoluția care vine în sprijinul Inițiativei Minority SafePack.

Astfel, MSPI a devenit prima inițiativă cetățenească europeană care a avut parte de o dezbatere și de o rezoluție adoptată de Parlamentul European. ”Prin votul de astăzi, care a fost precedat de o audiere publică în octombrie și o dezbatere plenară ce a avut loc luni, Parlamentul European a dat cel mai puternic semnal posibil Comisiei Europene pentru a iniția procesul legislativ pe baza propunerilor Inițiativei Minority SafePack. Aceasta este o mare victorie! ” – a declarat europarlamentarul Loránt Vincze, președintele FUEN.

Rezoluția a fost votată cu 524 de voturi pentru, 67 împotrivă și 103 abțineri, se arată în comunicatul oficial al Legislativului.

Propunerea de rezoluție a fost redactată de cinci grupuri politice europene și a fost prezentată de Esteban González Pons și Loránt Vincze în numele Grupului PPE, Juan Fernando López Aguilar și Hannes Heide în numele Grupului S&D, Malik Azmani în numele Grupului Renew Group, Rasmus Andresen, François Alfonsi, Gwendoline Delbos Corfield și Bronis Ropė în numele Grupului Verzilor / ALE și Clare Daly în numele Grupului GUE / NGL. 

Conform rezoluției, Parlamentul European „își exprimă sprijinul pentru inițiativa cetățenească europeană „Minority SafePack – un milion de semnături pentru diversitate în Europa”; invită Comisia să îi dea curs și să propună acte juridice pe baza tratatelor și a Regulamentului privind ICE și în conformitate cu principiile subsidiarității și proporționalității.

Deși recunoaște că protecția minorităților naționale și lingvistice este responsabilitatea principală a statelor membre, rezoluția Parlamentului European subliniază că „Uniunea are un rol puternic în sprijinirea autorităților statelor membre în acest demers”.

În acest sens, Parlamentul European își exprimă poziția conform căreia Uniunea ar trebui să încurajeze acțiunile statelor membre pentru a asigura protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților, reiterând apelul său anterior adresat Comisiei de a elabora un cadru comun de Standardele minime ale UE pentru protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților.

De asemenea, solicită statelor membre „să ia toate măsurile necesare și să susțină drepturile persoanelor aparținând minorităților și să se asigure că aceste drepturi sunt pe deplin respectate” precum și să facă schimb de bune practici între ele în această privință. UE însăși este invitată să faciliteze astfel de schimburi.

Dintr-o perspectivă instituțională, Parlamentul European solicită ”o cooperare reciproc avantajoasă între UE și Consiliul Europei în domeniul protecției drepturilor minorităților naționale și lingvistice; subliniază că o astfel de cooperare i-ar da Uniunii Europene posibilitatea să valorifice realizările și experiența Consiliului Europei și i-ar permite Consiliului Europei să eficientizeze implementarea recomandărilor sale în legătură cu Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale și Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare”.

Rezoluția reflectă toate propunerile conținute de MSPI. Printre altele, subliniază că diversitatea lingvistică este o componentă valoroasă a bogăției culturale a Europei, care ar trebui protejată; invită UE și statele sale membre să țină seama de nevoile minorităților naționale și lingvistice atunci când își proiectează programele de finanțare; consideră că protecția multilingvismului și a diversității culturale este un motor pentru dezvoltare regională și inovare și, prin urmare, consideră că fondurile structurale și de investiții europene, precum și fondurile de coeziune ar trebui să țină seama de aceasta; consideră că fiecare cetățean al UE ar trebui să se poată bucura de cultură și divertisment în propria sa limbă.

Cele nouă acte legislative propuse de MSPI conțin măsuri pe care UE le-ar putea lua pentru a proteja persoanele aparținând minorităților naționale și lingvistice din UE și pentru a consolida diversitatea culturală și lingvistică. O recomandare a Consiliului către statele membre, programe de finanțare pentru comunitățile lingvistice mici, crearea unui centru de diversitate lingvistică și libertatea de a furniza conținut audio-vizual în regiunile minoritare sunt câteva dintre propunerile inițiativei de protejare a drepturilor minorităților. Campania europeană pentru adunarea semnăturilor pentru MSPI a fost coordonată cu succes de FUEN – Uniunea Federală a Naționalităților Europene.

„A fost un drum lung și greu pentru Inițiativa Minority SafePack. De la demararea acestei inițiative, în 2013, și până acum am realizat mai mult decât s-ar fi așteptat mulți: am câștigat două dosare la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, am reușit să adunăm 1.123.422 de semnături valide, am trecut pragul în 11 state membre, am reușit să atragem de partea noastră factorii de decizie, parlamente, guverne și, în cele din urmă, reprezentanții cetățenilor europeni, membrii respectați ai Parlamentului European s-au alăturat cauzei noastre. Acum Comisia Europeană trebuie să asculte aceste voci și să facă un pas curajos către o Europă pentru toți cetățenii”- a declarat europarlamentarul Loránt Vincze, președintele FUEN.

Rezoluția Parlamentului European este penultimul pas în drumul MSPI în instituțiile europene: Comisia Europeană își va prezenta comunicarea cu privire la acțiunile pe care își propune să le inițieze înainte de 15 ianuarie 2021.

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate, respectiv 645 de voturi pentru, 22 împotrivă și 18 abțineri, raportul eurodeputatului Iuliu Winkler (UDMR, PPE) despre acordul UE-China prin care sunt protejate 200 de specialități agroalimentare din Europa și China împotriva falsificării.

”Acesta este primul acord economic și comercial semnat vreodată cu China și are o valoare simbolică și de consolidare a încrederii. Acordul promite să stimuleze exporturile de produse agroalimentare din Europa către China, care se ridică deja la 14.5 miliarde de euro în 2019. Este, de asemenea, o măsură adecvată a ambiției Chinei de a proteja cu mai multă fermitate drepturile de proprietate intelectuală”, a declarat Winkler, vicepreședintele Comisiei pentru comerț internațional (INTA) din Parlamentul European și membru al Delegației pentru relațiile cu Republica Populară Chineză (D-CN) din Legislativul european. 

În rezoluția ce însoțește acordul, adoptată cu 633 de voturi pentru, 13 împotrivă și 39 abțineri, Parlamentul a salutat acordul, numindu-l ”un exercițiu important de consolidare a încrederii” în cadrul negocierilor în curs de desfășurare între UE și China cu privire la un acord bilateral de investiții.

În același timp, Parlamentul își exprimă îngrijorarea cu privire la practicile de denaturare a pieței utilizate de întreprinderile de stat chineze, la transferurile forțate de tehnologie și la alte practici comerciale neloiale.

Parlamentul este, de asemenea, profund îngrijorat de relatările privind exploatarea și detenția uigurilor în fabricile din China.

Amintim că acest acord, încheiat pentru prima dată în luna noiembrie a anului trecut, a fost semnat de Uniunea Europeană și China la 14 septembrie și implică introducerea unor beneficii comerciale reciproce, dar și produse de calitate pe piețele ambelor părți.

Lista UE a indicațiilor geografice care urmează să fie protejate în China include produse IG renumite precum Cava, Champagne, Feta, Irish Whiskey, Münchener Bier, Ouzo, Polska Wódka, Porto, Prosciutto di Parma și Queso Manchego. În ceea ce privește produsele chinezești, lista include, de exemplu, Pixian Dou Ban (pastă de fasole Pixian), Anji Bai Cha (ceai alb Anji), Panjin Da Mi (orez Panjin) și Anqiu Da Jiang (ghimbir Anqiu).

La patru ani de la intrarea sa în vigoare, anticipându-se că acest lucru se va întâmpla la începutul anului 2021, sfera acordului se va extinde pentru a include încă 175 de denumiri de IG din ambele părți. Aceste denumiri vor trebui să urmeze aceleași proceduri de aprobare ca cele 100 de denumiri care fac deja obiectul acordului (de exemplu, evaluarea și publicarea pentru comentarii).

Acord reflectă așadar angajamentul UE și al Chinei de a-și îndeplini angajamentul asumat în cadrul summiturilor anterioare UE-China și de a adera la normele internaționale ca bază pentru relațiile comerciale.

Să nu uităm că în 2019, China a fost a treia destinație ca mărime pentru exporturile UE de produse cu indicație geografică protejată, inclusiv vinuri, băuturi spirtoase și produse agroalimentare.

Cu toate acestea, în 2018 și 2019, 80% din confiscările europene de mărfuri contrafăcute și piratate provin din China, cauzând pierderi de 60 miliarde de euro furnizorilor din UE, afirmă proiectul de rezoluție.

Amintim că în cadrul precedentului summit dintre Uniunea Europeană și China, care a avut loc la mijlocul lunii septembrie, liderii de la Bruxelles și Beijing au discutat despre comerț și investiții, schimbări climatice și biodiversitate, precum și despre răspunsul la pandemia de coroanvirus.

Într-o reacție care a succedat această întrevedere, desfășurată în format de videoconferință, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a atras atenția că există două aspecte importante față de care China ar trebui să manifeste mai mult avânt și entuziasm, și anume accesul pe piață și dezvoltarea durabilă.

Afirmațiile sale au fost completate la acel moment de cancelarul german, Angela Merkel, a cărei țară deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, informând că ”a exercitat presiune pentru a avansa în privința acordului de investiții”.

UE este cel mai mare partener comercial al Chinei, iar China este al doilea partener comercial ca mărime al UE.

Potrivit datelor publicate de Eurostat în luna august, UE a exportat către China în perioada ianuarie-iunie 2020 bunuri în valoare de 93.8 miliarde de euro, în scădere cu 3% comparativ cu primele șase luni ale anului trecut, de la 96.7 miliarde de euro.

Cât privește importul, Uniunea Europeană a importat în prima jumătate a acestui an bunuri în valoare de 181.7 miliarde de euro, cu 5.1% mai mult în comparație cu lunile ianuarie-iunie 2019, când bunurile importate se ridicau la valoare de 172.9 miliarde de euro.

În plus, Uniunea Europeană se angajează să asigure reciprocitate în relațiile comerciale cu China și condiții de concurență echitabile.

China este însă o piață mai puțin deschisă decât UE în ceea ce privește investițiile străine. Există, de asemenea, preocupări că investițiile sponsorizate de statul chinez în statele membre ar putea denatura concurența pe piața internă a UE.

Acest aspect a fost semnalat și de oficialii europeni în cadrul celui de-al 8-lea Dialog economic și comercial la nivel înalt cu reprezentanți ai statului chinez, desfășurat la finalul lunii iulie.

Astfel, comisarul european pentru Comerț de la acel moment, Phil Hogan, a transmis vicepremierului chinez Liu He și celorlalți oficiali din cadrul Guvernului de la Beijing că ”relațiile bilaterale și comerciale UE-China trebuie să se bazeze pe ”principiile-cheie ale reciprocității și concurenței echitabile, fundamentate pe norme predictibile și clare”.