Renate Weber: Din 2014 nu mai acceptăm ca vreun stat membru să inventeze motive sau statistici pentru a îngrădi drepturile cetăţenilor români şi bulgari la libera circulaţie

renate weber„Din 2014 nu mai acceptăm ca vreun stat membru să inventeze motive sau statistici pentru a îngrădi drepturile cetăţenilor români şi bulgari la libera circulaţie şi la muncă pe teritoriul Uniunii,” a afirmat europarlamentarul Renate Weber în cadrul dezbaterii „Şase ani de restricţii pentru români pe piaţa muncii din Uniunea Europeană”.

În contextul recentelor campanii negative de presă din Marea Britanie referitoare la potenţialul influx de români şi de bulgari care ar „invada” Regatul anul viitor, Sean Bamford, expert în migraţie al confederaţiei sindicale engleze, Trades Union Congress (TUC), a afirmat: „Nu există dovezi că muncitorii români şi bulgari au pus în pericol locurile de muncă pentru cetăţenii britanici. Măsurile tranzitorii i-au făcut pe români şi pe bulgari vulnerabili la forme extreme de exploatare.”

La dezbaterea organizată în cadrul programului „Bursa pentru Excelenţă în Jurnalism” au mai participat Luminiţa Odobescu, Consilier de Stat la Cancelaria Primului Ministru, Vasile Puşcaş, negociatorul-şef al României la Uniunea Europeană în perioada 2000 – 2004, sociologul Dumitru Sandu, reprezentanţi ai Ministerului Muncii şi ai ambasadelor.

De la 1 ianuarie 2014, românii ar trebui să poată lucra liber în toate statele membre ale Uniunii Europene, odată cu expirarea termenului maxim de şapte ani în care acestea puteau menţine restricţiile de muncă.

Conform Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană semnat de România, ţările UE aveau dreptul de a institui restricţiile drept măsuri tranzitorii de protecţie a pieţei de muncă interne iniţial pentru doi ani, după care, cu notificarea în prealabil a Comisiei Europene, le puteau prelungi după trei şi, respectiv, doi ani, până în 2014.

„Şapte ani nu mai înseamnă restricţionare, nu mai înseamnă diferenţiere, acum înseamnă discriminare”, a afirmat Vasile Puşcaş, negociatorul-şef al României la Uniunea Europeană în perioada 2000 – 2004.

„Noi am acceptat, la momentul aderării, această lungă perioadă de restricţii, în speranţa că ea va înceta mult înainte de termen, cum ar fi fost logic după studiile Comisiei, care arătau beneficiile forţei de muncă din România şi Bulgaria,” a mai spus Weber.  „În realitate, diverse partide şi guverne din diferite state membre au folosit-o, de multe ori, ca armă electorală în bătăliile lor interne,” este de părere europarlamentarul român.

„Statele primitoare au fost nete câştigătoare de pe urma existenţei restricţiilor de muncă. Statele care au furnizat forţă de muncă, precum România, sunt perdante,” a mai spus  Vasile Puşcaş.

După liberalizarea accesului de către Italia şi Irlanda în 2012, mai sunt nouă ţări unde românii trebuie să obţină un permis de muncă înainte de a se angaja: Austria, Germania, Olanda, Belgia, Luxemburg, Spania, Franţa, Malta şi Marea Britanie. Niciun stat membru nu solicită însă permis de muncă pentru desfăşurarea de activităţi independente – echivalentul PFA-ului din România.

„Suntem convinşi că de la 1 ianuarie Tratatul de Aderare va fi respectat de către toţi partenerii europeni. Autorităţile române urmăresc cu maximă atenţie toate declaraţiile şi evoluţiile din anumite state membre pe acest subiect,” a afirmat Luminiţa Odobescu, Consilier de Stat în cadrul Cancelariei Primului Ministru.

Sociologul Dumitru Sandu a arătat că în perioada următoare Germania, şi nu Marea Britanie, va fi de departe principala ţară de destinaţie a românilor care vor să emigreze.

Investigaţia realizată de jurnalista Sorana Stănescu în cadrul programului „Bursa pentru Excelenţă în Jurnalism”, care a stat la baza conferinţei, a demonstrat că din cauza restricţiilor, constructorii români din Marea Britanie sunt mai vulnerabili la abuz şi exploatare din partea angajatorilor şi că menţinerea restricţiilor a dăunat muncitorilor britanici prin impunerea unor salarii mai mici în piaţă, dar şi economiei în ansamblu, prin taxe şi impozite reduse plătite de angajatori.

Efectele au fost, aşadar, contrare scopului pentru care limitarea accesului la piaţa de muncă fusese instituit.

Expertul confederaţiei sindicale TUC, care cuprinde şi sectorul construcţiilor, a mai spus: „TUC se opune exploatării muncitorilor şi cere ridicarea măsurilor tranzitorii. Problemele pe care le întâmpină muncitorii în Marea Britanie nu li se datorează lor, polonezilor sau românilor. Se datorează capitalismului de tip „casino” şi eşecului guvernanţilor de a-l ţine sub control.”

Dumitru Costin, liderul Blocului Naţional Sindical, a spus: „Cei care au câştigat de pe urma acestor restricţii sunt: un număr limitat de angajatori; de agenţii de muncă, care au speculat nişte nişe; avocaţi; companii de asigurare care au încasat sub diverse forme prime de asigurare şi, nu în ultimul rând, cei care au de câştigat sunt politicienii, care nu au soluţii şi sunt lipsiţi de viziune”.

Din 2014, nicio ţară membră a Uniuniii Europene nu poate prelungi în mod unilateral restricţiile de muncă pentru cetăţenii romani şi bulgari, au confirmat cei prezenţi la conferinţă. Speculaţia conform căreia ar exista  posibilitatea încheierii unor addendum-uri la Tratatul de Aderare, care să permită acest lucru, este falsă.

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *