Parlamentul European a adoptat miercuri poziția sa privind viitorul buget pe termen lung al UE, ”care ar trebui să finanțeze priorități noi și să compenseze orice deficite cauzate de Brexit.”
Parlamentul European a adoptat două rezoluții privind cheltuielile și veniturile viitorului cadru financiar multi-anual (MFF), care se va aplica din 2021.
Parlamentul European cere ca bugetul UE să corespundă priorităților politice și să răspundă unora dintre noile provocări cu care se confruntă toate statele membre – migrația, apărarea, securitatea sau schimbarea climatică. Deputații europeni consideră că limita actuală privind cheltuielile UE ar trebui ridicată de la 1% la 1,3% din PIB-ul UE pentru a putea finanța aceste noi priorități fără să fie sacrificate regiunile cele mai sărace ale UE sau comunitățile agricole.
Printre propunerile-cheie se numără susținerea programelor de cercetare, Erasmus+, Inițiativa pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor și sprijinul pentru IMM-uri, precum și investițiile în infrastructură prin intermediul Connecting Europe Facility (CEF). Deputații avertizează că ”niciun acord privind MFF nu poate fi încheiat fără progres în privința resurselor proprii” – adică veniturile la bugetul UE. Cheltuielile și veniturile trebuie considerate un pachet unic.
Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a prezentat recent planurile executivului european pentru viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM), abordând și problematica finanțării prin intermediul fondurilor de coeziune. Astfel, Comisia Europeană a propus trei scenarii pentru perioada post 2020, incluzând tăieri de până la 124 de miliarde de euro în cadrul politicii de coeziune, respectiv de 120 miliarde de euro în cadrul Politicii Agricole Comune.
Reducerea contribuțiilor directe ale statelor membre
Rezoluția se bazează pe raportul Grupului la nivel înalt privind resursele proprii și cere întărirea resurselor proprii existente şi introducerea progresivă a unor noi resurse proprii. Acestea ar putea proveni din resurse revizuite de TVA, dintr-o parte a taxelor pe profit, dintr-o taxă pe tranzacțiile financiare sau aplicată în sectorul digital sau din taxe pe me diu.
Noile resurse proprii ar trebui:
• să aducă o reducere substanțială (țintită la 40%) a proporției contribuțiilor directe bazate pe VNB (Venitul Naţional Brut), creând economii la bugetele statelor membre și eliminând logica ”rentabilităţii echitabile” și a ”jocurilor de sumă nulă” între plătitorii neți și beneficiari;
• să elimine toate rabaturile și corecțiile de care beneficiază doar unele state membre;
• să acopere pierderile cauzate de Brexit fără să crească povara generală fiscală asupra cotribuabililor UEi
Rezoluția redactată de co-raportorii Jan Olbrycht (PPE, PL) și Isabelle Thomas (S&D, FR) privind bugetul UE pe termen lung după 2020 a fost adoptată cu 458 voturi la 177 și 62 abțineri.
Rezoluția co-raportorilor Gérard Deprez (ALDE, BE) și Janusz Lewandowski (PPE, PL) privind reforma sistemului UE de resurse proprii a fost adoptată cu 442 voturi la 166 și 88 abțineri.
Cele două poziții reprezintă contribuția PE la propunerile legislative ale Comisiei care vor fi prezentate în mai 2018. Adoptarea Regulamentului MFF are nevoie de consimțământul PE.
Rezoluțiile cer ca negocierile între Parlament, Comisie și Consiliu să înceapă imediat pentru a ajunge la un acord înainte de alegerile europene.
.
