Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Parlamentul European se alătură Comisiei Europene: Bulgaria și România trebuie să fie acceptate în spațiul Schengen cât mai curând posibil

Published

on

Președintele Parlamentului European se alătură președintelui Comisiei Europene și solicită aderarea Bulgariei și a României la spațiul liberă circulație Schengen, după ce plenul reunit al eurodeputaților a votat în favoarea unei rezoluții privind punerea în aplicare a anumitor dispoziții ale acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de informații privind vizele în Republica Bulgaria și în România.

Într-un mesaj publicat pe Twitter, Antonio Tajani precizează că ”Bulgaria și România trebuie să alăture Schengen cât mai curând posibil. Votul de astăzi privind sistemul de informații pentru vize este un pas înainte în consolidarea controlului la granițele externe”. 

Rezoluția redactată de către eurodeputatul spaniol Agustín Díaz de Mera García Consuegra (PPE) a fost adoptată în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg cu 610 voturi pentru, 50 împotrivă și 33 de abțineri.

Rezoluția prevede că Parlamentul European aprobă proiectul de text al Consiliului fără amendamente, pentru a încuraja statele membre să procedeze fără întârziere la adoptarea deciziei.

Practic, Parlamentul a votat miercuri propunerea Consiliului de a acorda Bulgariei și României acces la Sistemul de informații privind vizele (Visa Information System).

Decizia Consiliului va permite Bulgariei și României să consulte și să verifice datele, dar fără dreptul de a intra în sistem, de a le modifica sau de a le șterge.

Propunerea de decizie a Consiliului are ca obiectiv să acorde Bulgariei și României un acces pasiv la Sistemul de Informații privind Vizele (VIS) și, în conformitate cu acordul la care au ajuns colegiuitorii cu privire la un proiect de regulament de instituire a sistemului de intrare/ieșire (EES), constituie o condiție prealabilă pentru aplicarea EES în statele membre respective.

FOTO: Frontex

Rezoluția adoptată de legislativul european survine după ce Comisia Europeană a adoptat pachetul pentru un spațiu Schengen mai puternic, în care Comisia invită Consiliul (statele membre) să ia decizia politică necesară pentru a ridica controalele de frontieră dintre România și Bulgaria și restul Uniunii Europene.

Citiți și Liderul S&D din Parlamentul European, Gianni Pittella, solicită aderarea urgentă a Bulgariei și României la Schengen

Această decizie a urmat discursului președintelui Comisiei Europene, privind Starea Uniunii Europene, în care a făcut un apel pentru aderarea României și a Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen.

”Cine nu este dispus să facă compromisuri, nu este dispus să accepte democrația. Trebuie să deschidem ușa spațiului Schengen pentru români și pentru bulgari”, a spus liderul Comisiei Europene în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg.

Citiți și Premierul Mihai Tudose alături de omologul bulgar: Am convingerea că în maximum un an și România și Bulgaria sunt în Spațiul Schengen

Finalizarea procesului de aderare la Spațiul Schengen este supusă deciziei unanime a statelor membre, la nivelul Consiliului Uniunii Europene, amintește MAE pe site-ul său, care notează că în prezent România aplică majoritatea dispozițiilor acquisului Schengen și acționează, astfel, ca un membru de facto cu o contribuție semnificativă la însăși securitatea Spațiului Schengen, gestionând peste 2000 de km de frontieră externă a Uniunii Europene.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează prima academie care contribuie la obiectivul privind o industrie cu zero emisii nete. Vor fi pregătiți 100.000 de lucrători din lanțul valoric al energiei solare fotovoltaice din UE

Published

on

© European Union, 2010/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a lansat Academia solară europeană, prima dintr-o serie de academii ale UE care urmează să fie înființate în temeiul Legii privind industria cu zero emisii nete (Net-Zero Industry Act – NZIA) pentru a asigura competențele necesare de-a lungul lanțului valoric al tehnologiilor cu emisii nete zero.

Conform unui comunicat, rolul academiilor NZIA este de a dezvolta conținuturi și programe de învățare împreună cu industria, pentru a se asigura că există suficiente competențe și forță de muncă în lanțul valoric.

”Stimularea producției de energie solară fotovoltaică în Europa este vitală pentru securitatea, competitivitatea și rezistența noastră energetică. Lansarea de astăzi a Academiei solare dovedește că Comisia este hotărâtă să reducă emisiile, creând în același timp locuri de muncă de calitate în UE. Lansarea Academiei chiar înainte de intrarea în vigoare a Legii privind industria netă zero va contribui la remedierea deficitului urgent de competențe din sectorul fotovoltaic solar din Europa – aproximativ 66 000 de lucrători numai pentru producție – și la formarea unei noi generații de lucrători pentru industria noastră solară, în conformitate cu obiectivul nostru de a produce până în 2030 cel puțin 40 % din necesarul nostru de tehnologie netă zero”, a declarat Thierry Breton, comisarul pentru piața internă.

La rândul său, comisarul european pentru energie, Kadri Simson, a amintit că ”energia solară se află în centrul tranziției noastre energetice în Europa, având potențialul de a crea mii de locuri de muncă pe întreg continentul nostru, în toate etapele lanțului de aprovizionare industrială, de la proiectare până la producție, instalare și întreținere”.

”Academia pentru industria cu zero emisii nete creată de Comisie îi va ajuta pe lucrătorii noștri europeni să profite de această oportunitate interesantă și le va oferi un sprijin suplimentar pentru a ne atinge obiectivele ambițioase ale REPowerEU”, a mai spus aceasta.

Se estimează că numai în sectorul de producție a energiei solare fotovoltaice (PV) vor fi necesari aproximativ 66 000 de lucrători calificați până în 2030 pentru ca UE să își atingă obiectivele ambițioase în materie de energie regenerabilă, asigurând în același timp competitivitatea industrială.

Academia solară își propune să formeze 100 000 de lucrători în lanțul valoric al energiei solare fotovoltaice în următorii trei ani pentru a remedia deficitul actual de forță de muncă și de competențe din acest sector.

Urmând modelul de succes al Academiei Europene a Bateriilor, lansată în 2022 pentru lanțul valoric al bateriilor, Academia Solară va concepe conținutul de învățare, împreună cu industria și părțile relevante din lanțul valoric al energiei solare fotovoltaice. 

De asemenea, Academia Solară va dezvolta acreditări de învățare, care vor certifica competențele pe care oamenii le-au dobândit în cadrul cursurilor sale de formare, stimulând astfel și mobilitatea forței de muncă pe piața unică.

Implementarea programelor se face prin intermediul partenerilor locali. Aceștia pot fi furnizori de formare profesională și educațională (VET), întreprinderi, universități sau alți furnizori de educație și formare cu care Academia semnează un contract pentru a livra programele sale.

Comisia sprijină lansarea Academiei solare europene cu 9 milioane de euro din cadrul Programului privind piața unică. Proiectul va fi pus în aplicare de Institutul European pentru Inovare și Tehnologie (EIT) prin intermediul comunității sale de cunoaștere și inovare, EIT Innoenergy.

Această academie este cea mai recentă inițiativă a Comisiei care sprijină eforturile UE de a-și atinge obiectivele ambițioase în Pactului verde european și al planului REPowerEU, asigurând în același timp rezistența și competitivitatea industriei pe plan mondial.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

CE propune un buget al UE de 199,7 mld. de euro în 2025. Puțin peste jumătate din sumă este alocată pentru agricultură și coeziune

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a propus miercuri, 19 iunie, un buget anual al UE de 199,7 miliarde de euro pentru 2025. Bugetul va fi completat de plăți estimate la 72 miliarde de euro în cadrul NextGenerationEU. Acest pachet financiar substanțial va sprijini UE în îndeplinirea priorităților sale politice, integrând în același timp modificările convenite în cadrul revizuirii intermediare a cadrului financiar multianual (CFM) în februarie 2024.

Proiectul de buget pentru 2025 direcționează fondurile acolo unde pot face cea mai mare diferență, în cooperare și în conformitate cu nevoile statelor membre ale UE și ale partenerilor săi din întreaga lume, pentru a face Europa mai rezilientă și mai pregătită pentru viitor, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor din UE. Acest lucru se va realiza prin încurajarea tranziției ecologice și digitale, prin crearea de locuri de muncă, consolidând în același timp autonomia strategică și rolul global al Europei. Aceasta va permite acordarea de sprijin pentru tehnologiile critice esențiale prin intermediul Platformei tehnologiilor strategice pentru Europa (STEP).

Proiectul de buget pentru 2025 va prevedea, de asemenea, – în conformitate cu revizuirea intermediară a CFM – un sprijin continuu pentru refugiații sirieni din Turcia și din regiunea extinsă, pentru vecinătatea sudică, inclusiv pentru dimensiunea externă a migrației, precum și pentru Balcanii de Vest. În mod esențial, va oferi un sprijin stabil și previzibil Ucrainei.

Comisia propune alocarea următoarelor sume pentru diferitele priorități ale UE (în angajamente):

  • 53,8 miliarde de euro pentru politica agricolă comună și 0,9 miliarde de euro pentru Fondul European pentru Pescuit, Afaceri Maritime și Acvacultură, pentru fermierii și pescarii europeni, dar și pentru a consolida reziliența sectoarelor agroalimentar și al pescuitului și pentru a asigura marja de manevră necesară pentru gestionarea crizelor.
  • 49,2 miliarde de euro pentru dezvoltare regională și coeziune, pentru a sprijini coeziunea economică, socială și teritorială, precum și infrastructura care sprijină tranziția ecologică și proiectele prioritare ale Uniunii.
  • 16,3 miliarde de euro pentru a sprijini partenerii și interesele noastre în lume, din care, printre altele, 10,9 miliarde de euro în cadrul Instrumentului de vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională – Europa Globală (NDICI – Europa Globală), 2,2 miliarde de euro pentru Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA III) și 0,5 miliarde de euro pentru Facilitatea de creștere pentru Balcanii de Vest, precum și 1,9 miliarde de euro pentru ajutor umanitar (HUMA).
  • Alte 4,3 miliarde de euro vor fi disponibile sub formă de granturi în cadrul Mecanismului pentru Ucraina, completate de împrumuturi în valoare de 10,9 miliarde de euro.
  • 13,5 miliarde de euro pentru cercetare și inovare, din care 12,7 miliarde de euro în principal pentru Orizont Europa, programul emblematic de cercetare al Uniunii. Proiectul de buget include, de asemenea, finanțarea Legii europene privind cipurile în cadrul programului Orizont Europa și prin redistribuirea de la alte programe.
  • 4,6 miliarde de euro pentru investiții strategice europene, din care, de exemplu, 2,8 miliarde de euro pentru Mecanismul pentru Interconectarea Europei, destinat îmbunătățirii infrastructurii transfrontaliere, 1,1 miliarde de euro pentru Programul Europa Digitală, care vizează configurarea viitorului digital al Uniunii, și 378 de milioane de euro pentru InvestEU pentru prioritățile-cheie (cercetare și inovare, tranziție dublă, ecologică și digitală, sectorul sănătății și tehnologii strategice).
  • 2,1 miliarde de euro pentru cheltuielile dedicate spațiului, în principal pentru Programul spațial european, care va reuni acțiunile Uniunii în acest domeniu strategic.
  • 11,8 miliarde de euro pentru reziliență și valori, din care, printre altele, 5,2 miliarde de euro pentru costurile de împrumut în creștere pentru NGEU, 4 miliarde de euro pentru Erasmus+ pentru a crea oportunități de educație și mobilitate pentru oameni, 352 de milioane de euro pentru a sprijini artiștii și creatorii din întreaga Europă și 235 de milioane de euro pentru promovarea justiției, a drepturilor și a valorilor.
  • 2,4 miliarde de euro pentru mediu și acțiuni privind clima, din care în principal 771 milioane de euro pentru programul LIFE, pentru a sprijini atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, și 1,5 miliarde de euro pentru Fondul pentru o tranziție echitabilă, pentru a se asigura că tranziția ecologică funcționează pentru toți.
  • 2,7 miliarde de euro pentru protejarea frontierelor noastre, din care 1,4 miliarde de euro în principal pentru Fondul pentru gestionarea integrată a frontierelor (IBMF) și 997 milioane de euro (contribuția totală a UE) pentru Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex).
  • 2,1 miliarde de euro pentru cheltuieli legate de migrație în cadrul UE, din care în principal 1,9 miliarde de euro pentru sprijinirea migranților și a solicitanților de azil, în conformitate cu valorile și prioritățile noastre.
  • 1,8 miliarde de euro pentru a face față provocărilor din domeniul apărării, din care, în principal, 1,4 miliarde de euro pentru a sprijini dezvoltarea capacităților și cercetarea în cadrul Fondului european de apărare (FED) și 244,5 milioane de euro pentru a sprijini mobilitatea militară.
  • 977 milioane de euro pentru a asigura funcționarea pieței unice, inclusiv 613 milioane de euro pentru Programul privind piața unică și 205 milioane de euro pentru activități în domeniul antifraudă, fiscalitate și vamă.
  • 583 milioane EUR pentru EU4Health, pentru a asigura un răspuns cuprinzător în domeniul sănătății la nevoile populației, precum și 203 milioane de euro pentru Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii (rescEU), pentru a putea desfășura rapid asistență operațională în caz de criză.
  • 784 milioane de euro pentru securitate, din care, în special, 334 milioane de euro pentru Fondul de securitate internă (FSI), care va combate terorismul, radicalizarea, criminalitatea organizată și criminalitatea informatică.
  • 196 milioane de euro pentru conexiuni securizate prin satelit în cadrul noului program al Uniunii pentru Conectivitate Sigură.

Proiectul de buget pentru 2025 face parte din bugetul pe termen lung al Uniunii, astfel cum a fost adoptat la sfârșitul anului 2020 și modificat în februarie 2024, inclusiv ajustările tehnice ulterioare, și urmărește să transforme prioritățile sale în rezultate anuale concrete.

Bugetul anual pentru 2025 va trebui să fie adoptat în mod oficial de către autoritatea bugetară înainte de sfârșitul anului.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează un Centru de expertiză al UE privind prevenirea radicalizării care va ajuta statele membre și partenere să elaboreze și să pună în aplicare strategii bazate pe cunoștințe comune

Published

on

© European Union 2024/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a lansat luni noul Centru de expertiză al UE privind prevenirea radicalizării care se bazează pe succesul Rețelei de conștientizare a radicalizării (RAN), care a contribuit la creșterea gradului de conștientizare și la schimbul de informații între practicieni (din 2011) și factorii de decizie politică (din 2021). 

Potrivit unui comunicat al instituției, Centrul de expertiză va avea acum un domeniu de aplicare mai larg decât simpla sensibilizare.

Acesta va ajuta statele membre și țările partenere să elaboreze și să pună în aplicare politici și strategii bazate pe cunoștințe și expertiză comune.

De exemplu, centrul de expertiză va sprijini organizarea de grupuri tematice pentru a permite experților în domeniul prevenirii să lucreze împreună pe subiecte prioritare; colaborări bazate pe proiecte conduse de statele membre; ateliere de lucru; vizite de studiu; servicii de sprijin personalizate; formare; mentorat și observare la locul de muncă; cercetare; și analize prospective.

Astfel, va permite factorilor de decizie politică, practicienilor și cercetătorilor să colaboreze mai bine la nivelul UE pentru a aborda provocările reprezentate de radicalizare. 

Prevenirea radicalizării este primul pas în prevenirea atacurilor teroriste.

De-a lungul mandatului său, Comisia a încercat să sprijine eforturile statelor membre de a preveni expunerea la conținuturi dăunătoare și teroriste și de a preveni radicalizarea, atât offline, cât și online.

Amintim că executivul european a publicat la finalul anului trecut o comunicare intitulată ”Nu există loc pentru ură: O Europă unită împotriva urii”, prin care cer tuturor europenilor să se pronunțe în favoarea toleranței și a respectului.

Pentru a se proteja împotriva amenințărilor online, Comisia va depune eforturi pentru a finaliza un cod de conduită consolidat privind combaterea discursului ilegal de incitare la ură din mediul online înainte de februarie 2024, pentru a se baza pe noile obligații ce revin platformelor online prevăzute în Legea privind serviciile digitale. De asemenea, Comisia își va consolida cooperarea cu organizațiile societății civile, experții, avertizorii și autoritățile publice pentru a detecta discursul instigator la ură online.

În egală măsură, Comisia va sprijini cursuri de formare pentru jurnaliști cu privire la respectarea standardelor mass-media și la recunoașterea discursului instigator la ură și va continua proiectele care vizează promovarea incluziunii și a diversității în educație, cultură și sport.

De asemenea, Uniunea Europeană va intensifica sprijinul acordat verificatorilor de fapte, atât în cadrul UE, cât și în lumea arabă.

De altfel,crearea unui centru de expertiză al UE privind prevenirea radicalizării a fost menționată în agenda UE 2020 privind combaterea terorismului.

Acest centru va sprijini, de asemenea, punerea în aplicare a Regulamentului privind conținutul online cu caracter terorist, aplicabil din iunie 2022, precum și activitatea Forumului european pentru internet.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
REPUBLICA MOLDOVA6 hours ago

Ziua Suveranității R. Moldova. Președinta Maia Sandu: Poporul este suveran și decide soarta țării. Va decide și la referendumul privind aderarea la UE, din această toamnă

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Eforturi franco-americane pentru situația din Gaza. Ministrul israelian al Apărării este așteptat în SUA de omologul american. Macron îl primește luni pe regele Iordaniei pentru a discuta despre nevoia încetării focului

CONSILIUL UE10 hours ago

Marcel Boloș, prezent la întâlnirea Consiliului Guvernatorilor BEI și ECOFIN pentru a face auzită vocea României: Este esențial să menținem o putere financiară robustă, asigurând astfel stabilitatea financiară a BEI

ROMÂNIA11 hours ago

Accederea României în programul Visa Waiver, printre principalele teme abordate în cea de-a noua reuniune a Dialogului Strategic România-SUA

CONSILIUL UE13 hours ago

Premierul Viktor Orban: Vom face din problema migrației punctul central al viitoarei președinții a Ungariei la Consiliul UE

INTERNAȚIONAL1 day ago

Extremiștii și populiștii târăsc Europa spre ”statul sălbatic”, semnalează secretarul general al Consiliului Europei: Nu fără motiv, după cele două războaie mondiale, decizia a fost de a urma calea multilateralismului

CHINA1 day ago

Sprijinul oferit de China Rusiei în războiul împotriva Ucrainei este principalul motiv al deteriorării relațiilor economice dintre Berlin și Beijing, semnalează vicecancelarul german Robert Habeck într-o vizită în China

MAREA BRITANIE1 day ago

Ministrul Cătălin Predoiu a discutat cu ambasadorul Marii Britanii despre combaterea criminalității organizate transfrontaliere, pledând pentru noi inițiative de cooperare bilaterală

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul Luminița Odobescu: Sprijinirea Ucrainei este o condiție indispensabilă, dar insuficientă. În absența unei abordări regionale, riscăm ca peste câțiva ani să ne confruntăm cu o nouă agresiune la Marea Neagră

GALA PREMIILOR MARII LOJI2 days ago

Gala Premiilor MLNR ediția a XI-a 2024. Șapte români de excepție au fost premiați pentru contribuția la dezvoltarea cunoașterii și progresului social

NATO2 days ago

Antony Blinken: SUA sunt recunoscătoare României și lui Klaus Iohannis pentru donarea unui sistem Patriot Ucrainei și pentru rolul jucat ca NATO să se axeze pe flancul estic

NATO2 days ago

Marea Neagră este un punct de inflexiune geopolitică, afirmă Odobescu la întâlnirea cu Blinken: Contăm pe decizii la summitul NATO pentru întărirea apărării la Marea Neagră

ROMÂNIA4 days ago

Întâlnire Ciolacu-Mattarella: Cooperarea economică, valorile comune și conexiunile între cetățenii noștri fac și mai puternice relațiile româno-italiene

ROMÂNIA5 days ago

Prima ședință comună de guvern România-Bavaria. Ciolacu: Memorandumul de Înțelegere pentru promovarea spiritului antreprenorial și în sprijinul IMM-urilor, menit să aducă și mai mult dinamism cooperării noastre bilaterale

ROMÂNIA6 days ago

În fața ascensiunii extremismului și populismului, Nicolae Ciucă face apel la curaj decizional pentru a asigura ”dezvoltarea regimului democratic”, singura ”garanție reală pentru libertatea noastră ca indivizi”

NATO1 week ago

Nume de cod “NSATU”: NATO va înființa o misiune de coordonare a ajutorului militar pentru Ucraina, cu comandament în Germania și noduri logistice în estul Alianței

G71 week ago

Biden și Zelenski au semnat la summitul G7 un pact bilateral de securitate pe 10 ani, acord precursor al aderării Ucrainei la NATO

CONSILIUL EUROPEAN2 weeks ago

Președintele Consiliului European o citează pe Eleanor Roosevelt într-o pledoarie pentru ”un viitor sigur și pașnic” în Gaza: Să privim dincolo de întuneric, spre o soluționare bazată pe soluția celor două state

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Din Bundestag, Volodimir Zelenski invocă căderea Zidului Berlinului pentru a arăta că nu poate exista pace în Ucraina atât timp cât o parte din țară rămâne ocupată de Rusia

ALEGERI EUROPENE 20242 weeks ago

Prima reacție a lui Klaus Iohannis după alegerile europene: Uniunea merge înainte. Guvernul va stabili și va negocia poziția de comisar european

Trending