Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

PE a votat noi reguli pentru circulația rutieră: vieți salvate, economii de miliarde de euro

Published

on

Săptămâna aceasta, Parlamentul European a votat cu o majoritate covârșitoare o serie de amendamente la directiva europeană referitoare la dimensiunile și greutatea vehiculelor rutiere care circulă pe șoselele Uniunii Europene, anunta Ramona Manescu, pe blogul personal.

Camioanele_viitorului_740x4001-1740x840“Noul design al camioanelor va însemna sfârșitul formei pătrățoase de azi și introducerea uneia mai rotunjită și aerodinamică ce va crește vizibilitatea pentru șofer și va reduce numărul deceselor din accidentele rutiere în care sunt implicați pietoni și bicicliști. Dacă numărul accidentelor mortale se reduce cu doar 10%, ca efect al acestei modificări legislative, aceasta va însemna că peste 400 de vieți vor fi salvate anual raportat la cei 4250 de oameni care mor annual, pe teritoriul Uniunii Europene, în accidente care implică camioane (conform unui studiu din 2011).

Forma mai aerodinamică aduce și avantajul unui consum mai mic de combustibil și emisii de CO2. Astfel, economiile la consumul de combustibil preconizate pot ajunge la 8 miliarde de litri, din cei 80 de miliarde de litri cît consumă anual camioanele pe teritoriul Uniunii, adică peste 11 miliarde de euro. De asemenea, schimbările legislative vor conduce la reducerea emisiilor de CO2, același transport fiind responsabil de 6% din emisiile de CO2 ale UE.

În același timp, europarlamentarii au respins propunerea de a permite accesul autotrenurilor de mari dimensiuni pe întreg teritoriul Uniunii, lăsând decizia la nivelul statelor membre. Acest lucru este de interes pentru România, având în vedere particulariltățile sistemului nostru rutier, unde majoritatea șoselelor trec prin localități și au lățimi mult sub cele din Statele Unite, de unde multe dintre aceste camioane își au originea.

Textul votat de Parlament aduce și îmbunătățirea transportului multimodal. Prin noile dimensiuni permise camioanelor, ce aduc un plus de 15 centimetri, acestea vor putea transporta și containerele 45 de picioare (13,72 m) ce devin din ce în ce mai populare în comerțul internațional, Europa folosind predominant până acum standardul de 44,6 picioare (13,6 m).

Următoarea etapă a procesului este cea de transfer în legislația internă de către statele membre a textului aprobat de către Parlamentul Uniunii Europene și nu văd decât avantaje pentru România în a face acest lucru cât mai repede.

Siim Kalas, Comisarul european pentru transport, a declarat cu ocazia votului în Parlamentul European că: “Sunt încântat de rezultatul votului care sprijină scopul Comisiei, de a face transportul rutier mai curat și mai sigur, permițând introducerea unui design inovativ pentru camioanele ecologice ale viitorului”.”

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European se reunește într-o nouă sesiune plenară centrată pe combaterea violenței împotriva femeilor, revizuirea politicii agricole a UE și combaterea spălării banilor

Published

on

© European Parliament

Parlamentul European se reunește în perioada 22-25 aprilie într-o nouă sesiune plenară la Strasbourg, cu o agendă axată, printre altele, pe combaterea violenței împotriva femeilor, revizuirea politicii agricole a UE și combaterea spălării banilor.

Sesiunea plenară de săptămâna viitoare este ultima din actuala legislatură a Parlamentului European înainte de alegerile europene din 9 iunie.

Mai jos, sunt detaliate principalele puncte de pe agenda sesiunii plenare.

Consolidarea dreptului consumatorilor la reparare 

Parlamentul urmează să aprobe noi norme care promovează repararea bunurilor, care vor duce la un consum sustenabil și la reducerea costurilor generate de noi achiziții.

Normele revizuite pentru reducerea, reutilizarea și reciclarea ambalajelor vor fi adoptate miercuri de către eurodeputați.

Legislația, asupra căreia s-a convenit provizoriu cu Consiliul, urmărește să îmbunătățească siguranța și sustenabilitatea ambalajelor utilizate în UE. Normele impun ca toate ambalajele să fie reciclabile, să fie redusă la minimum prezența substanțelor nocive, să fie reduse ambalajele inutile, să fie stimulată utilizarea conținutului reciclat și să fie îmbunătățite colectarea și reciclarea ambalajelor.

Noile norme vizează prevenirea violului și sensibilizarea cu privire la consimțământ, iar mutilarea genitală a femeilor și căsătoriile forțate vor deveni infracțiuni în legislația UE.

După acordul încheiat între Parlament și Consiliu, eurodeputații vor dezbate marți și vor vota miercuri primele norme ale UE privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Noua directivă va interzice căsătoriile forțate și mutilarea genitală a femeilor și va introduce norme specifice privind infracțiunile cibernetice, cum ar fi exhibiționismul cibernetic (cyber-flashing) și urmărirea cibernetică (cyber-stalking). Victimele vor avea un acces îmbunătățit la justiție și la asistență medicală, inclusiv la servicii sexuale și reproductive, iar legislația va include dispoziții pentru prevenirea violului.

Legea vizează reducerea poluării aerului în UE, pentru ca cetățenii să poată beneficia de un mediu mai curat și mai sănătos, potrivit viziunii UE de a reduce poluarea la zero până în 2050.

PE va evalua planurile de a consolida răspunsul UE la spălarea banilor, finanțarea terorismului și evitarea sancțiunilor și a crea un nou organism de aplicare a normelor comune.

Un nou set de legi oferă acces la informații privind beneficiarii reali și conferă mai multe competențe unităților de informații financiare (FIU) pentru a analiza și detecta cazurile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, precum și pentru a suspenda tranzacțiile suspecte. Eurodeputații s-au asigurat că, începând cu 2029, atunci când cluburile de fotbal profesionist sunt implicate în tranzacții, acestea vor fi obligate să verifice identitatea clienților lor, să monitorizeze tranzacțiile și să raporteze unităților de informații financiare orice tranzacție suspectă. Deputații au reușit să introducă și prevederi pentru a crește vigilența în cazul persoanelor ultra-bogate (persoane cu o avere totală de cel puțin 50 de milioane EUR, excluzând reședința lor principală). Dispozițiile includ o limită de 10 000 EUR la nivelul UE pentru plățile mari în numerar.

O nouă Autoritate pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului (AMLA) va fi înființată la Frankfurt. Ea va fi însărcinată să supravegheze direct entitățile financiare care prezintă cele mai mari riscuri, să intervină în cazul în care constată deficiențe în materie de supraveghere și să să joace un rol central și de mediere pentru autoritățile de supraveghere.

Pachetul privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului (AML/CFT), care urmează să fie discutat și supus la vot miercuri, a fost convenit cu Consiliul în ianuarie. Acesta include cea de-a șasea directivă privind combaterea spălării banilor (AML), regulamentul UE privind „cadrul unic de reglementare” și regulamentul privind Autoritatea pentru combaterea spălării banilor (AMLA).

PE va da undă verde noilor norme UE privind obligațiile de diligență pentru companii 

Parlamentul va vota miercuri acordul provizoriu la care s-a ajuns cu statele membre ce va impune companiilor mari să atenueze impactul negativ pe care în au asupra oamenilor și a planetei.

Conform noii directive, firmele și partenerii lor vor trebui să prevină, să pună capăt sau să atenueze efectele negative pe care le au asupra oamenilor și mediului (aceste efecte includ munca copiilor, sclavia, poluarea și pierderea biodiversității). Directiva se va aplica comaniilor din UE și din afara ei și companiilor-mamă cu peste 1 000 de angajați și cu o cifră de afaceri de peste 450 de milioane EUR. Firmele vor trebui, de asemenea, să pună introducă un plan de tranziție pentru a garanta că modelul lor de afaceri este compatibil cu angajamentul prevăzut de Acordul de la Paris de a limita încălzirea climei la 1,5 °C.

Statele membre vor desemna o autoritate de supraveghere care să investigheze comportamentul companiilor și să impună sancțiuni celor neconforme, inclusiv amenzi de până la 5% din cifra lor de afaceri netă la nivel mondial. Companiile vor fi, de asemenea, răspunzătoare pentru daune și vor trebui să își despăgubească victimele.

Directiva privind lucrul pe platforme: vot final 

Miercuri, eurodeputații urmează să aprobe noi norme pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă ale lucrătorilor pe platforme online.

Noile norme, deja convenite de Parlament și de Consiliu în februarie, urmăresc să garanteze că lucrătorii pe platforme online au un statut profesional corect clasificat și să ia măsuri împotriva activității independente false.

Legea introduce prezumția unui raport de muncă (spre deosebire de activitatea independentă) care este activată atunci când sunt prezente indicii legate de control și conducere asupra desfășurării muncii, în conformitate cu legislația națională și cu contractele colective de muncă și ținând seama de jurisprudența UE.

Directiva reglementează, de asemenea, pentru prima dată în UE, utilizarea algoritmilor la locul de muncă. O persoană care lucrează pe platforme nu poate fi concediată pe baza unei decizii luate de un algoritm sau de un sistem automat de luare a deciziilor: platformele trebuie să asigure supravegherea umană a deciziilor importante care îi afectează în mod direct pe lucrătorii de pe platforme. De asemenea, platformelor li se va interzice prelucrarea anumitor tipuri de date cu caracter personal.

Eurodeputații vor vota marți o revizuire specifică a politicii agricole comune (PAC) a UE pentru a reduce sarcina administrativă și pentru a conferi fermierilor o flexibilitate mai mare.

Pentru a accelera adoptarea măsurilor, Parlamentul a convenit să trateze dosarul în conformitate cu procedura de urgență. Propunerea prezentată de Comisie prevede o revizuire a Regulamentului privind planurile strategice PAC și a Regulamentului orizontal PAC. Eurodeputații vor vota propunerea Comisiei cu modificările tehnice propuse de Consiliu.

Într-un vot separat marți, plenul trebuie să decidă dacă să se opună propunerii Comisiei pentru a permite o mai mare flexibilitate statelor membre atunci când aplică o altă condiție PAC: cerința de a menține proporția dintre pășunile permanente și suprafața agricolă peste 5% în comparație cu 2018 (GAEC 1).

Pentru a preveni condusul periculos în străinătate, PE va extinde lista infracțiunilor pasibile de pedeapsă comise de șoferi nerezidenți și va elimina lacunele pentru găsirea infractorilor.

În condițiile în care aproximativ 40% din infracțiunile rutiere transfrontaliere rămân în prezent nepedepsite, eurodeputații s-au asigurat că țările UE vor coopera mai mult și se vor ajuta reciproc pentru a-i găsi pe cei responsabili pentru o infracțiune rutieră.

Potrivit noilor norme, convenite în mod informal cu Consiliul, lista actuală a infracțiunilor (depășirea vitezei legale, conducerea sub influența alcoolului sau neoprirea la semaforul roșu) va fi completată cu elemente noi (parcarea și depășirea periculoase, trecerea unei linii continue și părăsirea locului unui accident). Acestea vor declanșa cooperarea transfrontalieră și ar putea duce la o amendă pentru conducătorii auto. Țara din UE în care regulile rutiere au fost încălcate va avea la dispoziție 11 luni pentru a emite o notificare privind încălcarea normelor de circulație.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2024

La ultimul summit UE înaintea alegerilor europene, liderii Belgiei și Cehiei cer noi sancțiuni pentru a contracara influența Rusiei în procesele electorale europene

Published

on

© European Union 2024

Prim-miniștrii Belgiei și Cehiei, Alexander de Croo și Petr Fiala, au pledat joi, în cadrul reuniunii Consiliului European, pentru adoptarea de noi sancţiuni pentru a contracara influenţa Rusiei în viitoarele alegeri europene, după ce mai multe ţări au descoperit interferenţe timpurii din partea Moscovei, guvernele de la Bruxelles și de la Praga demascând astfel de operațiuni.

Într-o scrisoare deschisă adresată conducerii UE și semnată de premierul belgian Alexander de Croo și de președintele ceh Peter Fiala, cele două țări solicită președinților Comisiei Europene, Consiliului European și Parlamentului European să stimuleze noi sancțiuni la adresa Moscovei.

Potrivit scrisorii, cei doi lideri afirmă că au fost deja descoperite cazuri de dezinformare și interferență pro-rusească în mai multe state membre. În special, serviciile de securitate belgiene au descoperit o rețea în interiorul Belgiei care implica transferuri de numerar care au avut loc în parte în Republica Cehă.

Rețeaua urmărea să creeze o cooperare între politicienii pro-ruși din Parlamentul European, să ajute la alegerea mai multor candidați pro-ruși și să numească “persoane active în cadrul acestei rețele ca angajați ai eurodeputaților nou aleși”.

“Interferența rusă în procesele electorale din Europa are loc chiar în acest moment. Ei intenționează să ne perturbe democrațiile”, a subliniat Alexander De Croo, premierul Belgiei, țara care deține președinția semestrială a Consiliului UE și care a organizat summitul extraordinar de la Bruxelles.

De altfel, concluziile adoptate de liderii UE debutează cu fraza “în contextul viitoarelor alegeri europene, Consiliul European subliniază hotărârea Uniunii și a statelor sale membre de a monitoriza îndeaproape și de a limita orice riscuri care rezultă din dezinformare, inclusiv prin intermediul inteligenței artificiale, precum și din acțiunile străine de manipulare a informațiilor și ingerințele străine în procesele electorale.

“Consiliul European invită instituțiile UE și autoritățile naționale să coopereze cu privire la aceste chestiuni”, au stabilit liderii.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2024

Eurobarometru: 74% dintre români susțin că probabil vor vota la alegerile europene, iar 65% afirmă că au beneficiat de aderarea la UE. Securitatea și apărarea, principala preocupare pentru români și europeni

Published

on

© European Union 2023

Un sondaj Eurobarometru, ultimul realizat la comanda Parlamentului European înainte de alegerile europene din 6-9 iunie, surprinde o creștere până la 60% a interesului în întreaga UE pentru scrutinul europarlamentar, România situându-se în media europeană, cu exact 60% dintre respondenți precizând că sunt interesați. De asemenea, percepția europenilor asupra UE este una pozitivă, iar România, cu 50% dintre respondenți spunând că imaginea UE este pozitivă, se clasează în prima jumătate a mediei europene la acest capitol.

Sondajul conștientizarea și preocuparea cetățenilor față de contextul geopolitic actual, cu alegătorii europeni și români considerând că securitatea a devenit o temă principală.

Sondajul publicat astăzi relevă o tendință pozitivă, ascendentă în ceea ce privește principalii indicatori electorali, cu doar câteva săptămâni înainte de votul din iunie. Interesul pentru alegeri, cunoașterea datei alegerilor, precum și probabilitatea de a vota sunt toate în creștere de la ultimul sondaj din toamna anului 2023. Creșterile sunt semnificative în comparație cu sondajul din primăvara anului 2019 (cu trei luni înainte de alegerile europene anterioare).

60% dintre cetățenii europeni declară că sunt interesați de alegerile din iunie 2024 (+3 puncte procentuale față de toamna anului 2023 și +11 puncte procentuale în comparație cu februarie/martie 2019). 71% spun că este probabil să voteze (7-10 pe o scară de la 1-10), reprezentând +3 puncte procentuale în comparație cu toamna anului 2023 și +10 puncte procentuale în comparație cu februarie/martie 2019. Rezultatele sondajului sugerează că cetățenii UE sunt foarte conștienți de importanța alegerilor în contextul geopolitic actual, opt din zece respondenți (81%) fiind de acord că votul este și mai important acum.

În ceea ce privește respondenții din România, 60% dintre aceștia afirmă că sunt interesați de alegerile din iunie 2024 (la fel ca în toamna anului 2023 și cu 11 puncte procentuale mai mult față de februarie/martie 2019). 74% dintre cetățenii români spun că este probabil să voteze la următoarele alegeri europene (55% dintre români spuneau că este probabil să voteze înainte de alegerile din 2019), iar 68% cred că votul este mai important în actualul context geopolitic.

“Europenii sunt conștienți de faptul că mizele acestui tur de scrutin sunt mari și că votul este și mai important în contextul geopolitic actual. Îi îndemn pe cetățenii noștri să voteze la viitoarele alegeri europene, să consolideze democrația europeană și să modeleze viitorul Europei”, a declarat, în context, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, citată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

La finalul acestei legislaturi, 81% dintre cetățenii UE (80% dintre cetățenii din România) au o imagine pozitivă sau neutră față de Parlamentului European, în timp ce doar 18% au o imagine negativă (19% dintre respondenții români). În plus, majoritatea din UE (56%) ar dori ca PE să joace un rol mai important, în timp ce numai 28% ar dori să vadă contrariul, iar 10% ar păstra rolul Parlamentului European așa cum este în prezent.

Președinta Metsola a adăugat că “Parlamentul și Uniunea Europeană au obținut rezultate fără precedent în ultimii ani. Ne-am confruntat cu circumstanțe și provocări excepționale, dar am devenit și mai puternici și mai uniți. Parlamentul a fost și va continua să fie vocea și avocatul cetățenilor în UE.”

Cetățenii europeni ar dori ca lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale (33%), precum și sprijinirea sănătății publice (32%) să fie principalele chestiuni discutate în timpul campaniei electorale. Sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă, precum și apărarea și securitatea UE se află pe locul al treilea în rândul cetățenilor europeni (la 31%).

Temele indicate de cetățenii români pentru această campanie electorală sunt, în ordine: sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă (42%), sănătatea publică (37%) și lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale (33%).

Importanța pe care cetățenii o acordă apărării și securității UE a crescut pe parcursul legislaturii parlamentare, în special având în vedere războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. În prezent, apărarea și securitatea UE se menționează ca primă prioritate a campaniei electorale în nouă țări, cu cele mai mari rezultate în Danemarca (56%), Finlanda (55%) și Lituania (53%).

De asemenea, privind spre viitor, cetățenii UE indică apărarea și securitatea (37%) ca priorități principale în consolidarea poziției UE la nivel mondial, urmate de aspectele energetice și securitatea alimentară/agricultura (ambele cu 30 %).

Pentru cetățenii români, UE ar trebui să se concentreze pe apărare și securitate (33%), pe securitatea alimentară/agricultură (31%) și pe competitivitate, economie și industrie (29%) pentru a își întări poziția în plan global.

În timp ce patru din zece cetățeni europeni spun că rolul UE a devenit mai important în ultimii ani, 35% cred că a rămas același, iar 22% spun că s-a diminuat. La nivel național, majoritatea cetățenilor din 15 țări consideră că rolul UE în lume a devenit mai important de-a lungul anilor, proporțiile ajungând la 67 % în Suedia, 63% în Portugalia și 60% în Danemarca. Între timp, cetățenii sloveni și cehi sunt cei mai susceptibili să spună că rolul UE a devenit mai puțin important (32% și, respectiv, 30%).

În cazul României, 35% dintre respondenți cred că rolul UE în lume a devenit mai important în ultimii ani, 35% cred că a rămas la fel, în timp ce 27% spun că rolul UE s-a diminuat.

Aproape trei sferturi dintre cetățeni europeni (73%, + 3 puncte procentuale în comparație cu toamna anului 2023) afirmă că acțiunile UE au un impact asupra vieții lor de zi cu zi, incluzând o cincime (20%) pentru care au un impact „foarte mare”. 65% dintre cetățenii din România au răspuns că acțiunile UE au un impact asupra vieții lor. În plus, marea majoritate a europenilor afirmă că țara lor beneficiază de apartenența la UE (71%). 65% dintre cetățenii din România afirmă că țara a beneficiat de apartenența la UE.

Rezultatele complete pot fi găsite aici.

Context

Sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din primăvara anului 2024 a fost realizat de agenția de cercetare Verian (anterior Kantar) între 7 februarie și 3 martie 2024 în toate cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat față în față, cu interviuri video (CAVI) utilizate suplimentar în Cehia, Danemarca, Finlanda și Malta. În total, au fost efectuate 26,411 de interviuri. Rezultatele UE au fost ponderate în funcție de dimensiunea populației din fiecare țară.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
INTERNAȚIONAL19 mins ago

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg: Nimeni nu are de câștigat de pe urma unui alt război în Orientul Mijlociu. Facem apel la toate părțile să dea dovadă de reținere

PARLAMENTUL EUROPEAN32 mins ago

Parlamentul European se reunește într-o nouă sesiune plenară centrată pe combaterea violenței împotriva femeilor, revizuirea politicii agricole a UE și combaterea spălării banilor

NATO11 hours ago

Candidatura lui Iohannis la NATO, pe agenda convorbirii cu Erdogan. Liderul turc susține că următorul secretar general trebuie să consolideze unitatea și solidaritatea Alianței

NATO12 hours ago

Klaus Iohannis a discutat la telefon cu Recep Tayyip Erdogan despre rolul NATO în regiune și contribuția României și a Turciei la unitatea transatlantică

U.E.18 hours ago

Viktor Orban: Nu vom interveni de nicio parte a războiului ruso-ucrainean

G718 hours ago

Miniștrii de externe din G7 reafirmă ”angajamentul față de securitatea Israelului” și avertizează că sunt gata ”să adopte noi sancțiuni” contra Iranului, cerând părților să evite o escaladare

CONSILIUL EUROPEAN19 hours ago

Charles Michel răspunde la atacurile lui Trump cu cifre: Sprijinul UE pentru Ucraina, 150 de miliarde de dolari. Nu vă lăsați intimidat de Putin, că noi nu suntem

NATO19 hours ago

MApN: Încă trei avioane de luptă F-16 achiziționate de la Norvegia au aterizat în România la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii

G719 hours ago

Țările G7 se angajează să consolideze apărarea aeriană a Ucrainei și vor analiza folosirea activelor rusești înghețate în sprijinirea Kievului

ROMÂNIA19 hours ago

Sebastian Burduja: Hidroelectrica și compania emiratează Masdar încheie un parteneriat de investiții verzi de 1,5 mld. de euro în România

ROMÂNIA2 days ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

ROMÂNIA3 days ago

Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați

ROMÂNIA3 days ago

Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze

ROMÂNIA3 days ago

Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta

REPUBLICA MOLDOVA4 days ago

Gala AOR. Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din R. Moldova din cadrul CALM: Ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure

ROMÂNIA DIGITALĂ4 days ago

Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată

ROMÂNIA DIGITALĂ4 days ago

Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

NATO1 week ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

Trending