Pe lângă respectarea statului de drept, Comisia Europeană va condiționa acordarea de bani europeni de Raporturile de Țară. Care sunt vulnerabilitățile României

Pe lângă mecanismul respectării statului de drept, alocarea fondurilor europene de coeziune va fi corelată cu indicatorii economici regăsiți în raportul de țară publicat cu ocazia Semestrului European, mecanismul de coordonare al politicilor economice la nivelul Uniunii Europene.

La nivel european, potrivit unor studii, mai puțin de 20% dintre recomandările Comisiei sunt implementate de statele membre.

Potrivit raportului de țară pentru România, doar 4% dintre recomandările specifice au fost îndeplinite, iar în alte 68% dintre acestea s-au înregistrat ”anumite progrese”. Totodată, Comisia Europeană a identificat o serie de vulnerabilități – printre care incidența muncii nedeclarate, performanța slabă a sistemului educațional, accesul la asistența medicală, o performanță modestă  în domeniul cercetării și inovării. 

Precizările executivului comunitar vin în contextul în care Comisia Europeană a propus miercuri o reducere a fondurilor alocate politicii de coeziune cu aproximativ 7% în viitorul cadru financiar multianual (2021-2027). Cu toate acestea, bugetul total al UE va fi mai mare decât în actualul cadru financiar multianual (CFM), ajungând la 1.297 miliarde de euro, echivalentul a 1,11 % din venitul național brut al UE 27.

„Politica de coeziune va juca un rol tot mai important în susținerea reformelor economice în statele membre. Comisia va propune consolidarea legăturii între bugetul UE și semestrul european de coordonare a politicilor economice, care ia în considerare specificitățile regionale. Comisia va propune o strategie dedicată orientările legate de investiții, alături de recomandările anuale specifice fiecărei țări înainte de procesul de programare și la mijlocul perioadei, pentru a oferi o foaie de parcurs clară pentru investiții în reformele care dețin cheia unui viitor prosper”, se arată în propunerea de buget a Uniunii Europene.

De altfel, Comisia Europeană va adăuga principalului criteriu de acordare a fondurilor de coeziune – PIB pe cap de locuitor – o gamă mai largă de indicatori precum rata şomajului în rândul tinerilor, educaţia, protecţia mediului, migraţia şi inovarea.

„Produsul Intern Brut pe cap de locuitor va rămâne criteriul predominant pentru alocarea de fonduri – ca obiectiv principal al politicii de coeziune care are scopul de a ajuta statele membre și regiunile care înregistrează un deficit economic sau din punct de vedere structural pentru a ajunge din urmă cu restul țărilor și regiunilor din UE – în timp ce alți factori, cum ar fi șomajul (în special șomajul în rândul tinerilor), schimbările climatice și recepția / integrarea de migranți vor fi luați în considerare. De asemenea, Comisia propune majorarea ratele naționale de cofinanțare pentru a reflecta mai bine realitățile economice actuale”, mai arată documentul.

Vulnerabilitățile României, semnalate în Semestrul European 2018 

Comisia Europeană a publicat în luna martie analiza anuală privind situația economică și socială din statele membre, care include evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea recomandărilor specifice fiecărei țări în parte și o evaluare a eventualelor dezechilibre.

Foto: Calea Europeană

Creșterea puternică a economiei bazată pe consum riscă să creeze o ”aterizare dură”. Deficitul public, pe trend ascendent

În absența reformelor structurale și a consolidării fiscale, creșterea economică puternică a României riscă să creeze condițiile unei ”aterizări dure”. Boomul economic actual a fost determinat, în principal, de consum, în timp ce investițiile au rămas scăzute. Creșterea economică puternică reprezintă o oportunitate de a pregăti economia pentru momente mai slabe. Rata inegalității și a sărăciei rămân ridicate în ciuda creșterii economice puternice, precizează CE.

Progresele în lupta împotriva corupției, puse în pericol

Anumite reforme structurale au fost inversate în 2017, în timp ce altele s-au blocat. Progresele înregistrate în lupta împotriva corupției au fost din nou puse în pericol, avertizează Comisia. Asigurarea continuității reformelor anterioare ar sprijini transformarea României într-o economie cu o valoare adăugată mai mare și ar putea îmbunătăți rezistența economiei la o eventuală recesiune, argumentează executivul comunitar.

Din cauza reducerii impozitelor și a creșterii salariilor și pensiilor publice, deficitul public se află pe un trend ascendent. Impozitele indirecte au fost reduse în 2017, în timp ce rata impozitului pe venit a fost redusă din ianuarie 2018. În ceea ce privește cheltuielile, salariile publice și pensiile au crescut semnificativ în 2017 și urmează să avanseze în 2018. În consecință, deficitele bugetare structurale sunt în creștere, determinând România să se abată de la obiectivele din cadrul fiscal național. În 2017, Consiliul a lansat o procedură de abatere semnificativă adresată României, precizează Comisia Europeană.

”Incidența muncii nedeclarate continuă să fie relativ ridicată. Ponderea salariaților care primesc salarii <în plic>, adică cu un salariu sub-evaluat  este estimată la dublul mediei UE”, se mai arată în raport.

Investițiile, în pericol datorită incertitudinii legislative și birocrației

România are una dintre cele mai mari rate de investiții din UE, însă calitatea investițiilor nu se îmbunătățește. Totalul investițiilor a atins nivelul de 22,7% din PIB în 2016, peste media UE (19,8%). Cu toate acestea, calitatea investițiilor publice rămâne constrânsă de deficiențele de gestionare, schimbarea frecventă a priorităților și dificultățile de absorbție a fondurilor UE, în timp ce investițiile private sunt împiedicate de incertitudinea juridică continuă și birocrație. 

Bucureștiul nu a făcut deloc progrese în ceea ce privește modul în care este stabilit salariul minim pe economie și nici în privința egalizării vârstei de pensionare, notează Comisia.”Nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește asigurarea implementării cadrului fiscal național și au fost înregistrate progrese limitate în ceea ce privește consolidarea colectării fiscale. În schimb, s-au înregistrat unele progrese în combaterea muncii nedeclarate”, se arată în raport.

Educația, sănătatea și infrastructura, sub standardele europene

Performanța slabă a sistemului educațional limitează perspectivele de creștere pe termen lung. Nivelurile scăzute ale competențelor de bază și ale competențelor digitale, părăsirea școlară timpurie, disparitățile dintre mediul rural și cel urban au drept rezultat pierderea capitalului uman și a potențialului de creștere. Asigurarea calității și programele inițiale de formare a profesorilor se confruntă cu provocări Învățământul și formarea profesională Rezumatul 3 rămâne oa doua opțiune de alegere și, în majoritatea cazurilor, nu este adaptat nevoilor pieței forței de muncă. Accesul la învățarea în rândul adulților este limitat, în special pentru persoanele slab calificate

Starea de sănătate a populației s-a îmbunătățit, dar rămâne sub standardele UE. Accesul la asistența medicală rămâne o provocare cheie, inclusiv în ceea ce privește egalitatea de șanse, cu repercusiuni negative asupra dezvoltării copilului, a capacității de angajare a forței de muncă și a îmbătrânirii sănătoase. Finanțarea redusă și utilizarea ineficientă a resurselor publice limitează eficacitatea sistemului de sănătate, pe fondul unui deficit considerabil de medici și asistente medicale. Infrastructura de sănătate și prevalența plăților informale rămân surse de îngrijorare.

Cheltuielile publice ridicate nu se reflectă în infrastructura țării. În ciuda ratelor relativ ridicate ale investițiilor publice, infrastructură este limitată, calitatea percepută a infrastructurii fiind una dintre cele mai scăzute din UE.Starea generală și fiabilitatea infrastructurii rutiere și feroviare rămân sărace și reforma sectorului transporturilor progresează foarte lent.

Comisia Europeană punctează și faptul că performanța în domeniul cercetării și inovării rămâne modestă, în ciuda unei infrastructuri IT solide și a dezvoltării rapide a sectorului TIC. 

În ceea ce privește progresele înregistrate în atingerea obiectivelor naționale în cadrul Strategiei Europa 2020, România se descurcă bine în domeniile ratelor de ocupare a forței de muncă, emisiilor de gaze cu efect de seră, energiei regenerabile, eficienței energetice. Obiectivul național de reducere a numărului de persoane expuse riscului sărăciei sau excluziunii sociale a fost deja atins.

Raportul integral pentru România poate fi consultat AICI.

 

 

.

One Response to Pe lângă respectarea statului de drept, Comisia Europeană va condiționa acordarea de bani europeni de Raporturile de Țară. Care sunt vulnerabilitățile României

  1. Roman Liber 02/05/2018 at 22:06

    Bravo! Inca o data bravo! Romania sa nu mai primeasca nimic. Locuiesc in Timisoara. In fiecare luna, 50,000 de semafoare se trec pe rosul. Nu se respecta legea. Toti biciclistii sunt obligati sa se dea jos de pe bicicleta la trecearea de intersectii. Nimeni nu se da jos. Sunt mai mult caini maidanezi in Timisoara decat doctori in spitale. Toate lucrurile bune sunt facute pe donatii. Adica, oamenii de buna credinta dau bani sa acopere jarufile facute de guvern? Deci, daca dau un aparat fain spitalului de copii eu felicit felul in care guvernul a reusit sa fure acel aparat ca sa ma forteze pe mine sa-l cumpar. Nuuuu! Nu se poate asa ceva. Romania nu se califica la Schengen si este departe de MCV. Pana nu moare Dragnea si Tariceanu, tara asta nici nu merita bani de la UE. Pana nu raman 300 oameni buni in parlament, tara asta este doar de doi bani.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.