Liderii Germaniei, Franței, Italiei, Regatului Unit și Statelor Unite și-au exprimat luni sprijinul pentru suveranitatea Ucrainei, având în vedere ”tensiunile dintre Rusia și Ucraina”, potrivit unui comunicat al Palatului Elysee și Casei Albe, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Liderii au discutat despre preocuparea lor comună cu privire la consolidarea militară rusă la granițele Ucrainei și despre retorica tot mai dură a Rusiei. Aceștia au făcut apel la Rusia să detensioneze situația și au convenit că diplomația, în special prin intermediul Formatului Normandia, este singura cale de urmat pentru a rezolva conflictul din Donbas prin punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk. Liderii au subliniat sprijinul lor pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Aceștia au convenit că echipele lor vor rămâne în strânsă legătură, inclusiv în consultare cu aliații din NATO și cu partenerii din UE, cu privire la o abordare coordonată și cuprinzătoare”, este menționat în comunicatul Casei Albe.

Coordonarea diplomatică a avut loc în ajunul videoconferinţei dintre preşedinţii Joe Biden şi Vladimir Putin pe această temă şi după avertismentul de luni al Casei Albe care a declarat că este gata să reacţioneze împotriva Moscovei în cazul unei agresiuni a Rusiei împotriva Ucrainei. 

Asigurări în acest sens a oferit și Uniunea Europeană prin vocea Înaltului Reprezent pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, care a declarat că depune eforturi pentru ”a evita o criză”, dar că ”va susține ferm Ucraina” în cazul unui atac din partea Rusiei. 

Pe lângă ameninţarea cu impunerea de sancţiuni economice, SUA sunt pregătite şi să îşi sporească prezenţa militară în Europa de Est în cazul în care Rusia atacă Ucraina. 

Conform mass media americane, serviciile de infomații ale SUA consideră că Rusia are în vedere să-și mărească prezența militară la granția cu Ucraina până la 175.000 de soldați, având drept obiectiv potențial invadarea acestei țări, anul viitor.

Astfel de semnale de alarmă au fost trase și de ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, care a declarat vineri în parlamentul de la Kiev că nu exclude posibilitatea unui atac din partea Federaţiei Ruse la sfârşitul lunii ianuarie, indicând că numărul efectivelor comasate de Rusia în apropierea frontierelor cu Ucraina este de 94.000 de persoane.

Moscova a negat în repetate rânduri orice intenţie belicoasă şi a acuzat ţările occidentale că înmulţesc provocările.

Ministrul lituanian de externe a solicitat Uniunii Europene ajutorul în disputa diplomatică pe care țara sa o are cu China, declanșată de acceptarea Lituaniei ca Taiwanul, teritoriu asupra căruia Beijingul consideră că este suveran, să îți deschidă un birou de reprezentare diplomatică la Vilnius.

Într-o scrisoare adresată vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, responsabil pentru o economie în serviciul cetățenilor, și Înaltului Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, Gabrielius Landsbergis a a atras atenția asupra presiunii economice ”inacceptabile”, exercitate de China, care a ajuns la un nivel ”fără precedent”.

Acesta a confirmat într-o scrisoare consultată de Politico că exportatorii lituaniei nu mai pot intra pe piața chineză, numele țării fiind șters de pe lista de control vamal a Chinei.

”Este greu să nu vedem că aceste măsuri recente Chinei sunt o continuare a coerciției economice motivate politic cu care Lituania se confruntă din august 2021. Aceste activități ale autorităților chineze împotriva unui stat membru al UE au un impact direct asupra întregii UE și asupra politicii noastre comerciale comune. V-aș ruga să interveniți pe lângă autoritățile chineze în numele Lituaniei cu scopul de a rezolva situația actuală”, a fost apelul lansat de Landsbergis.

Semnalând importanța ”unității și solidarității UE”, acesta a completat că este nevoie de o ”reacție puternică la nivel european pentru a transmite un semnal Chinei că presiunea economică motivată politic este inacceptabilă și nu va fi tolerată”.

Uniunea Europeană a fost târâtă într-o situație tensionată cu Beijingul din cauza Lituaniei.

Lituania a anunţat din iulie deschiderea unei reprezentanţe la Vilnius sub numele de ”birou de reprezentare al Taiwanului”, ducând la o campanie de presiune din partea Chinei vizând izolarea Taiwanului pe scena internaţională. Beijingul şi-a rechemat ambasadorul din Lituania şi a cerut în august ca statul baltic să-şi recheme ambasadorul de la Beijing, ceea ce Lituania a şi făcut. Acest lucru s-a soldat cu reducerea relațiilor diplomatice dintre cele două țări la nivelul de ”însărcinat cu afaceri”. 

În același timp, statul baltic s-a retras din Platforma 17+1, formată din China şi ţări din Europa Centrală şi de Est, prin care Beijingul urmărește să-și sporească influența în această parte a Europei.

Comisia Europeană a luat apărarea Lituaniei, și a subliniat că deschiderea unui reprezentare a Taiwanului în această țară nu este o încălcare a politicii Uniunii Europene privind ”o singură Chină”.

Separate politic începând din 1949, Taiwanul şi China continentală sunt rivale în a obţine cât mai mulţi aliaţi diplomatici. Regimul comunist se află însă într-un avantaj net, doar 15 state din lume recunoscând statul taiwanez.

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat duminică seară că “există elemente care ne fac să credem că este ceva serios” cu referire la mobilizarea de forțe militare ruse la granița cu Ucraina.

“Am mai avut în luna iunie, anul acesta, o mobilizare poate similară ca număr de trupe.Dar avem elemente pe care nu le pot comunica public, pentru că sunt mai sensibile, care ne fac să credem că de această dată este vorba de ceva poate și mai serios. Spun poate pentru că nu există astăzi niciun indiciu clar despre intenția reală pe care Federația Rusă, președintele Putin, care ia decizia în ultimă instanță, le-ar avea în vedere. Este posibil să fie o variantă de a pune o presiune masivă asupra Ucrainei și indirect asupra Occidentului, poate să fie o formulă hibridă, poate să fie ceea ce am văzut în 2014, o incursiune militară de o anvergură mai mică sau mai mare pe teritoriul suveran al unui stat. Mesajul NATO pentru Federația Rusă este dezescaladare, transparență și revenire la dialog”, a afirmat Mircea Geoană, la Antena 3, în cadrul emisiunii “Punctul de întâlnire”.

El a precizat că Rusia refuză dialogul, oferind exemplul celor patru invitații pe care el le-a formulat și care nu au fost acceptate de partea rusă pentru a organiza un Consiliu NATO – Rusia.

Secretarul general adjunct al NATO a amintit de discuția telefonică pe care președintele american Joe Bien o va avea marți cu președintele rus Vladimir Putin, cu privire la activitățile militare ruse la granița cu Ucraina. Alte subiecte sunt stabilitatea strategică, problemele cibernetice și regionale. În spațiul cibernetic are loc, spune Geoană, o confruntare permanentă, atacuri dintre care unele sunt girate de unele state, altele sunt efectuate de grupuri tolerate în Rusia.

În context, Mircea Geoană a precizat că scutul aerian de la Deveselu este o structură pur defensivă, și că Rusia, care se declară amenințată de rachetele din România, a desfășurat de la Marea Barents la Marea Neagră sisteme de rachete de ultimă generație.