Connect with us

COMISIA EUROPEANA

SPECIAL ANALIZĂ de ZIUA FEMEII Cum au performat femeile-comisar într-un an de mandat sub conducerea lui Jean-Claude Juncker

Published

on

de Teodora Ion

Ziua Femeii celebrează, la nivel internațional, rolul femeii în societate. CaleaEuropeana.ro a realizat, cu acest prilej, o analiză a rolului pe care femeile îl joacă la nivelul Comisiei Europene.

Comisia Europeană, organismul executiv al Uniunii Europene responsabil cu gestionarea bugetului UE, vegherea la realizarea interesului general al spațiului Europei Unite și inițierea legislației europene îl are în fruntea sa pe Jean-Claude Juncker ca șef al executivului european.

juncker commissionComisia care și-a început mandatul la 1 noiembrie 2014 s-a confruntat cu numeroase probleme, unele dintre ele având încă un caracter prezent: crearea locurilor de muncă și creșterea nivelului de trai, stimularea economiei europene și plasarea pe un ritm de creștere sustenabilă și nu de depășire a austerității, simplificarea legislației și evitarea supra-reglementărilor, transparentizarea activității comisarilor, negocierea celui mai important acord economic din istoria milenară a comerțului – TTIP, adaptarea și ajustarea preocupărilor sale în concordanță cu criza de securitate de la estul Uniunii Europene, crearea pieței unice digitale, catalizarea Uniunii economice și monetare și a celei energetice și, bineînțeles, provocările de parcurs (criza din Grecia, criza migrației și a refugiaților).

Însărcinat încă din iulie 2014 să își formeze Comisia cu care dorea să lucreze, fostul premier luxemburghez, Jean-Claude Juncker, a ținut cont de problemele și prioritățile majorității statelor membre în distribuția portofoliilor și alegerea persoanelor cu care a ales să lucreze, ca urmare a propunerilor venite din partea guvernelor naționale. Structura Comisiei cuprinde un președinte, un prim vicepreședinte, 5 vicepreședinți și 20 de comisari.

Din acest număr de comisari care ocupă diferite portofolii, 9 sunt femei, reprezentând 32% din totalul membrilor prezenți în Comisia Europeană. De la criza refugiaților la Parteneriatul Transatlantic ( TTIP), femeile-comisar au gestionat principalele aspecte ce implicau un caracter urgent pentru dezvoltarea și buna funcționare a blocului comunitar. 

Profilând o abordare retrospectivă, CaleaEuropeană.ro vă propune o analiză a principalelor activități desfășurate de femeile-comisar din cadrul executivului european. 

mogheriniFederica Mogherini. Deteriorarea situației din statele aflate în zona Orientului Mijlociu, precum Siria sau Irak s-a constituit în rezultată a realității din interiorul blocului comunitar, caracterizat de o atmosferă tensionată ca urmare a profilării și acutizării unor provocări cărora liderii europeni s-au văzut nevoiți să le găsească soluții. Tensionarea relațiilor dintre Uniunea Europeană și Rusia pe fondul situației existente în spațiul est-ucrainian și criza refugiaților au reprezentat principalele subiecte ale agendei noului Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate. Succesul negocierilor cu Iranul privind programul nuclear, proces demarat de predecesoarea sa, Catherie Ashton, a deschis calea către normalizarea relațiilor diplomatice și economice cu statul în cauză. De altfel, Mogherini a afirmat că apelul la diplomație poate să reprezinte cea mai înțeleaptă metodă de „a rezolva cele mai dificile probleme.”

Primul an al lui Mogherini a fost dominat și de discuțiile purtate cu statele din Africa privind migrația, dar și cooperare cu zona în cauză în vederea dezvoltării.Am discutat cu partenerii noștri din Africa despre cum îi putem ajuta să se descurce cu refugiații, cu persoanele strămutate și cu fluxurile migratorii, recunoscând că aceste aspecte sunt punctele convergente dintre Uniunea Africană și Uniunea Europeană.”

De asemenea, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Federica Mogherini a efectuat o vizită istorică în Cuba în luna martie a anului 2015, unde a semnat alături de ministrul Comerțului, Malmiera un tratat bilateral pentru consolidarea cooperării cu  statul cubanez. Cu un an în urmă, UE a adoptat directiva de negociere a unui acord de cooperare și dialog politic bilateral UE-Cuba pentru a consolida relațiile bilaterale existente în aria comercială.

Participantă la Grupul Internațional pentru Sprijinirea Siriei, Uniunea Europeană a fost reprezentată de Federica Mogherini în cadrul discuțiilor care au avut loc în decembrie, anul trecut. „Am agreat demararea unui dialog între guvern și opoziție începând cu luna ianuarie. În paralel vom continua să lucrăm pentru încetarea focului, ceea ce ne-ar permite să ne concentrăm forțele pe lupta împotriva Daesh și să garantăm accesul sprijinului umanitar în toata țara. Deși vorbim în termeni geopolitici, prioritatea noastră este să salvăm sute și mii de vieți.”

Citiți și Analiză Egalitatea de gen la vârful Uniunii Europene. Cum sunt reprezentate femeile în procesul decizional european

Armistițiul referitor la încetarea focului și a oricăror forme ostile în Siria a fost aprobat pe data de 26 februarie 2016, după ce Rusia și Statele Unite au ajuns la un acord împreună cu părțile implicate în Grupul Internațional pentru Susținerea Siriei. Astfel, la scurt timp, reprezentanții Națiunilor Unite au menționat că Executivul sirian a acceptat ajutor umanitar pentru 7 zone afectate de război.

Kristalina_Georgieva_(1)Kristalina Georgieva. În calitate de vicepreședinte pentru Buget și Resurse Umane, în atribuțiile Kristalinei Georgieva intră raportarea modalității în care bugetul blocului comunitar este cheltuit de către Parlamentul European, Consiliu, dar și de către Curtea Europeană de Conturi.

Confruntându-se cu intenția Marii Britanii de a ieși din blocul comunitar, dacă nu îi sunt îndeplinite condițiile impuse, în luna iunie a anului trecut Georgieva a făcut publică numirea lui Jonathan Faull la conducerea comisiei care se ocupă cu analizarea reformelor solicitate de către prim-ministrul David Cameron.

Un alt punct al portofoliului său este acela de a întări investigațiile împotriva corupției prin susținerea activității Oficiului European Antifraudă (OLAF). În consecință, în luna octombrie, 2015 Georgieva a făcut publice intențiile Comisiei Europene de a demara investigații la oficiul în cauză, după ce anumite informații privind corespondența internă au ieșit la iveală. În spatele reformării acestuia se afla intenția de a îmbunătăți eficiența, eficacitatea și responsabilitarea OLAF , menținându-i independența de investigare. 

În lumina atacurilor de la Paris, un acord extraordinar a fost atins la mijlocul lunii noiembrie privind bugetul pentru anul 2016. Acțiunea în cauză venea și pe fondul acutizării crizei refugiaților, reprezentând un răspuns valid la noul context. Aceasta urmărea să sporească investițiile și competitivitatea, locurile de muncă, susținând în același timp o revenire a economiei europene. Georgieva a afirmat într-un comunicat de presă: „Am reușit să obținem un acord privind bugetul Uniunii Europene, în lumina tragediei care a lovit Franța. În aceste momente de solidaritate, trebuie să prioritizăm resursele de care dispunem. Astfel, creșterea investițiilor constituie o soluție viabilă pentru sporirea locurilor de muncă. Depunem eforturi considerabile pentru a obține cele mai bune rezultate pentru contribuabilii europeni.”

În primul an al mandatului său, în colaborare cu Înaltul Comisariat pentru Refugiați al Națiunilor Unite (UNHCR) Comisia Europeană, prin vice-președintele pentru Buget și Resurse Umane, Kristalina Georgieva, a lansat un program pentru suplimentarea locurilor în care refugiații sunt înregistrați.

Cecilia Malmstršm statement on Trafficking in Human BeingsCecilia Malmström. În calitate de comisar al Comerțului, Malmstrom a respins cererile Rusiei de a modifica acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană și Ucraina. Putin a invocat atunci motivele economice, precizând că acesta va aduce un prejudiciu notabil asupra propriei economii, amenințând că va interzice accesul Kiev-ului pe piața rusă, dacă Ucraina va implementa acordul. „Nu voi permite și nici Comisia nu va permite ca Rusia să amendeze acest acord. Doar UE sau Ucraina pot face acest lucru.”

În mai 2015, comisarul pentru Comerț și ministrul Economiei statului turc au anunțat că urmăresc realizarea cadrului necesar pentru extinderea uniunii vamale dintre Comunitatea Europeană și Turcia. „Este necesară o modernizare a Uniunii Vamale cu Turcia. Această inițiativă va contribui la sporirea relațiilor comerciale dintre cei doi actori implicați.” Reducerea uniunii vamale dintre UE și Turcia la un simplu acord de liber schimb nu ar fi putut diminua pierderile pe care Turcia le suferă ca urmare a acordurilor încheiate între comunitatea europeană și Statele Unite. Astfel, uniunea vamală reprezintă singura modalitate de a combate dezavantajele pe care le ridică potențiale viitoare acroduri negociate de Uniunea Europeană cu alte state.

De asemenea, sub conducerea sa, Uniunea Europeană a reușit să încheie un acord de liber schimb cu Vietnam în august 2015. Acordul, care caută să încurajeze comerțul cu bunuri, de la produse farmaceutice, la vin sau mașini, este primul de asemenea factură încheiat de blocul comunitar. Acesta urmează să intre în vigoare, cel mai probabil la finele anului 2017.

 În scrisoare de învestire în funcție, un alt obiectiv stabilit de Comisia Europeană a fost profilat de Acordul dintre Statele Unite și Uniunea Europeană. Evoluțiile au fost pe alocuri sinuoase, cauzate de diferența de viziune asupra reglementării activității companiilor pe cele două piețe, protecției datelor, siguranței alimentare sau politica de mediu. După ce la reuniunea din iulie 2015 de la Bruxelles nu s-au înregistrat progrese majore, în luna octombrie a aceluiași an UE și SUA au căzut d acord asupra a 97% din liniile de tarife alocate bunurilor comercializate.

Prin capitolul propus privind dezvoltarea durabilă în comerț și investiții, Parteneriatul Transatlantic (TTIP) oferă dispozițiile cele mai ambițioase puse vreodată pe aceste chestiuni de oricare dintre partenerii comerciali. Această abordare urmează noua strategie comercială a UE, “Comerț pentru toți”, care are ca scop realizarea unor politici comerciale mai responsabile atât acasă, cât și la nivel global. „Problemele cu care se confruntă Europa astăzi sunt unele ce nu pot fi neglijate iar Acordul de Liber Schimb reprezintă un răspuns solid pentru întrebările pe care acestea le ridică”, a menționat Malmstroem în fața unei dezbateri parlamentare.

marianne thyssenMarianne Thyssen. Criza economică a avut un impact notabil asupra societății. Rata șomajului a atins cote alarmante în multe sfere ale societăților europene, cu precădere în rândul tinerilor. Sărăcia și excluziunea socială au căpătat și ele forme îngrijorătoare. Ca urmare a portofoliului pe care îl deține, și anume cel al Angajărilor, afacerilor sociale, pregătire profesională și mobilitatea forței de muncă, Marianne Thyssen s-a confruntat cu profilarea acestui tip de realitate căruia a trebuit să îi găsească soluții concrete.

În noiembrie 2015, Comisia Europeană a lansat Pactul European pentru tineri, un acord mutual între oamenii de afaceri și Uniunea Europeană pentru implementarea educației antreprenoriale astfel încât tinerii să aibă mai multe șanse a a-și găsi un loc de muncă. Pactul face apel la oamenii de afaceri partenerii sociali, dar și la specialiștii din domeniul educației pentru a dezvolta și consolida parteneriate astfel încât să faciliteze incluziunea tinerilor în câmpul muncii. Marianne Thyssen a susținut cu această ocazie că „prioritatea primordială a fost aceea de a stimula crearea locurilor de muncă de calitate. Salut acest parteneriat are asigură mai mult de 100.000 de noi opotunități pentru tineri. Aștept ca tot mai multe asociații și companii de afaceri să se alăture acestui pact pentru a crește numărul opțiunilot pentru populația tânără din Europa.”

La începutul anului 2016 aceasta avea să afirme că „lupta împotriva ratei crescute a șomajului în rândul tinerilor începe să capete contur”. De altfel,  Thyssen a susținut că CU a încercat să soluționeze problema șomajului existent în rândul tinerilor prin instituirea Inițiativei pentru Angajarea Tinerilor care sprijină tinerii ce trăiesc în zone unde rata șomajului este mai mare de 25%.

Anul acesta Comisia va propune o Nouă Agendă Europeană privind Competența pentru a reduce diferențele la nivelul capacităților, dar și pentru a crea mai multe locuri de muncă pentru cetățenii europeni.

violeta bulcVioleta Bulc. La 15 octombrie 2014, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker i-a încredințat Violetei Bulc portofoliul Transporturilor. În decembrie 2015, aceasta a făcut publică noua strategie europeană aviatică prin care se urmărește stimularea industriei aviatice din Europa, metoda folosită fiind încheierea acordurile cu guvernele din întreaga lume. „Viziunea mea nu se rezumă doar la piața europeană, ci se referă la cea globală.” Nucleul strategiei Comisiei este acela de a exporta criteriile folosite pentru piața aviatică europeană prin intermediul unor serii bilaterale de acorduri.

În colaborare cu omologul său pentru Politică Regională, comisarul pentru Transporturi a participat pe data de 25 ianuarie 2016 la Conferința de lansare a Strategiei UE pentru Regiunea Alpilor. „Cu patru dintre cele 9 coridoare europene d transport care trec prin Apli, regiunea este o zonă fragilă. În vreme ce Europa depinde de conectivitatea cu regiunea alpină, reprezintă o măsură stringentă de a asigura cel mai ridicat nivel de sutenabilitate în această zonă.”

elzbieta bienkowskaElzbieta Bienkowska are în responsabilitate portofoliul pentru Piaţă internă, Industrie, Antreprenoriat şi IMM-uri. Principalele obiective pe care le cuprinde mandatul în cauză sunt determinate de libera circulație a indivizilor, serviciilor, capitalului, dar și a produselor. Acesta a devenit mult mai complex odată cu dezvoltarea pieței unice. Pentru fructificarea potențialului acesteia, în octombrie a fost prezentată o foaie de parcurs, ca formă de afirmare a angajamentului politic al Comisiei Europene de a elibera întreg potențialul pieței unice. Bienkowska a afirmat cu această ocazie că „în parteneriat cu Parlamentul European și statele membre, trebuie să ne asigurăm că aceste acțiuni concrete sunt puse acum în aplicare la viteza maximă. Europa nu are timp de pierdut pentru a răspunde provocărilor de competitivitate”. S-a urmărit astfel crearea unei culturi veritabile pentru respectarea normelor privind piața unică și construirea cadrului necesar pentru companiile care urmăresc să se extindă dincolo de granițele interne.

vera jourovaVera Jourova. Deținând mandatul de comisar care se ocupă cu Justiția, Consumatorii și Egalitatea de gen, una dintre principalele atribuții ale Verei Jourova este promovarea egalității de gen și combaterea discriminării, inclusiv verificarea modalității în care se poate debloca procesul de negociere privind propunerea ce face trimitere la Directiva Antidiscriminare. Aceasta reprezintă un punct esențial care trebuie atins, indispensabil pentru asigurarea unui tratament egal pentru toate persoanele, indiferent de religie, vârstă, orientare sexuală în statele membre. Opoziția manifestată de unele țări care fac parte din blocul comunitar a tergiversat procesul de a ajunge la un consens în prima etapă a mandatului său. Un raport realizat în luna decembrie a anului trecut de către Agenția pentru Drepturile Fundamentale a UE reliefa ierarhia „fundamentelor curente” din legislația antidiscriminare a Uniunii, scoțând la iveală o zonă cu handicap a legislației, și anume că în 15 state membre nu există un cadru care să protejeze persoanele încadrate în câmpul muncii care au o orientare sexuală diferită, de unde rezultă și caracterul imperios al adoptării unei astfel de directive.

În cadrul scrisorii de învestire, Juncker a menționat că „o politică solidă privind protecția comnsumatorilor poate fi o punte de legătură între sistemele naționale, constituind o forță motrice pentru valorificarea beneficiilor pe care le prezintă piața unică, contribuind astfel la diminuarea dezavantajelor pe care le ridică birocrația.”

Portofoliul comisarului Vera Jourova include o mai bună funcționare a sferei online pentru asigurarea unui grad de protecție ridicat atunci când consumatorii efectuează cumpărături online, dar și protejarea datelor cetățenilor Uniunii Europene. De altfel, demersuri privind modernizarea acestui sector au fost întreprinse, Comisia propunând la finele anului 2015 modificarea regulilor pentru a simplifica vânzările. „Astăzi, propunerile profilate de noi vor oferi consumatorilor mai multă încredere în acest sector și vor simplifica cadrul pentru mediul antreprenorial, astfel încât companiile să își vândă produsele online. Consumatorii se vor bucura de reguli moderne și simplificate, în vreme ce companiile vor avea parte de un cadrul legislativ mult mai solid, dar și de o modalitate mai ieftină și rapidă de a-și promova activitățile.

corina cretu 3Corina Crețu. Numită în funcția de comisar pentru Politică Regională, activitatea acesteia a fost una prolifică. De la progresele semnificative privind utilizarea fondurilor din perioada de programare 2007-2013, la adoptarea tuturor Programelor Operaționale pentru cadrul temporal 2014-2020, comisarul Politicii Regionale a avut în vedere adaptarea la transformările pe care le-a întâmpinat blocul comunitar. Astfel, pentru soluționarea problemelor întâlnite de către o parte dintre statele care s-au confruntat cu dificultăți privind utilizarea fondurilor din perioada 2007-2013, au fost adoptate măsuri, ca formă de acțiune concretă. „Constituirea Grupului de Lucru pentru o mai bună implementare în țările care au întâmpinat dificultăți de absorbție în perioada 2007-2013 a fost printre primele mele inițiative în calitate de comisar european. Am vizitat toate aceste state în ultimul an, iar experții DG Regio au avut peste 70 de reuniuni tehnice cu autoritățile acestor state membre, în urma cărora au fost întocmite planuri de acțiune bazate pe necesitățile și specificul fiecărei țări și a fiecărei regiuni.”

Un proces de simplificare în ceea ce privește politica de coeziune a fost demarat. În consecință, vizite în 24 de state membre, printre care se numără Italia și Grecia au fost efectuate, acestea confruntându-se cu cele mai multe probleme de utilizare a fondurilor din cauza complexității procedurilor.

În ceea ce privește perioada 2014-2020, 454 de miliarde de euro din bugetul UE (637 de miliarde de euro în total cu cofinanțarea națională) vor fi investite în orașele și regiunile Europei în perioada 2014-2020, prin intermediul a mai mult de 500 de programe finanțate din fondurile ESI. Acestea reprezintă o componentă importantă a investițiilor publice din UE pentru perioada 2014-2016, în medie de aproximativ 14 % din valoarea investițiilor publice totale, dar pot avea o pondere și de 70 % în cazul unor state membre.

magrethe vestagerMargrethe Vestager. De la preluarea portofoliului de comisar al Concurenței, Vestager a depus eforturi notabile pentru conturarea propriei moșteniri. Aceasta a fixat prioritățile pentru următorii ani ai mandatului. Vestager a demarat un amplu proces împotriva grupului tehnologic american Google, în vreme ce compania de gaz Gazprom a fost acuzată că profită de poziția privilegiată pe care o are pe piața de gaz europeană, afirmații ce au venit după ce au fost impuse bariere în calea comerțului cu opt state europene. În mai 2015, aceasta a demarat o anchetă împotriva comerțului online, comisarul Concurenței susținând că cetățenii Uniunii întâmpină mult prea multe bariere în calea accesului la bunurile și serviciile promovate în mediul virtual. „Cetățenii europeni se confruntă cu prea multe bariere pentru a avea acces la bunurile și serviciile comercializate în mediul online. Unele dintre acestea sunt fixate de companii. Scopul acestea anchete este acela de a determina cât de răspândite sunt aceste bariere și ce efecte au asupra consumatorilor și competiției. Nu vom ezita să acționăm în consecință, dacă se dovedește că acestea afectează competitivitatea.”

Activitatea întreprinsă în cadrul unui an furnizează nu doar elemente importante, atât de factură simbolică, cât și de natură politică, dar reprezintă și un punct de referință pentru buna funcționare instituțională a organismelor Uniunii Europene. În genere, relevanța și consistența activității acestora succede cadrul temporal și conjunctural, posteritatea fiind de cele mai multe ori avocatul apărării sau acuzării.

.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Al 9-lea raport privind coeziunea relevă că șase din cele opt regiuni de dezvoltare ale României se confruntă cu o diminuare a populației apte de muncă, fapt ce le plasează sau potențează riscul de a fi într-o ”capcană a dezvoltării”

Published

on

© European Commission/ X

Comisia Europeană a publicat miercuri cel de-al 9-lea raport privind coeziunea, care arată că politica de coeziune își îndeplinește misiunea de a reduce disparitățile economice, sociale și teritoriale din întreaga UE.

Instituția constată că s-au înregistrat progrese importante în reducerea decalajelor existente între statele membre și între regiuni, consolidând piața unică a UE și garantând că Uniunea Europeană continuă să investească în capitalul uman și în dezvoltarea durabilă. Exploatarea întregului potențial al fiecărei regiuni consolidează competitivitatea și reziliența Uniunii în ansamblu.

Stimularea creșterii economice și a ocupării forței de muncă

Politica de coeziune este un motor important al dezvoltării durabile și al creșterii economice. Pe termen lung, se preconizează că fiecare euro investit prin politica de coeziune se va tripla, până în 2043, fapt ce echivalează cu o rată anuală de rentabilitate de aproximativ 4%. Datorită politicii, se estimează că până în 2027 vor fi create 1,3 milioane de locuri de muncă suplimentare în UE, cu o pondere mare în sectoarele legate de tranziția verde și digitală. Politica de coeziune asigură, de asemenea, că dezvoltarea economică a regiunilor are un efect pozitiv asupra pieței unice a UE, datorită legăturilor comerciale și de investiții.

Până la sfârșitul anului 2022, finanțarea politicii de coeziune prin cadrul financiar multianual 2014-2020 a sprijinit peste 4,4 milioane de întreprinderi, a creat 370.000 de locuri de muncă în aceste firme și a reprezentat aproximativ 13% din totalul investițiilor publice din UE, ajungând la 51% pentru statele membre mai puțin dezvoltate.

Anul 2024 marchează 20 de ani de când UE a primit noile state membre în cea mai mare etapă de extindere de până acum. În această perioadă, PIB-ul mediu pe cap de locuitor al statelor membre care au aderat de atunci a crescut de la 52% la aproape 80% din media UE. Decalajul față de restul UE s-a redus la jumătate. Rata șomajului în aceste state membre a scăzut de la o medie de 13% la 4%.

Investind pentru a implementa tranziția verde pe teren

Cu un buget de 392 de miliarde EUR, programele de finanțare a politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027 vor continua să investească în competitivitatea Europei, în tranzițiile verzi și digitale, în capitalul uman și incluziunea socială și în conectivitatea fizică și digitală, consolidând în același timp implicarea cetățenilor. În contextul penuriei persistente de forță de muncă, politica de coeziune va continua să abordeze probleme precum șomajul în rândul tinerilor și învățarea pe tot parcursul vieții.

Peste 100 de miliarde EUR sunt programate pentru a sprijini acțiunile ecologice prin proiecte axate pe infrastructura de energie regenerabilă, eficiență energetică, rețele de transport durabile și inițiative de conservare a naturii. Politica va acorda, de asemenea, prioritate cercetării și inovației, permițând regiunilor să dezvolte tehnologii verzi.

Politica de coeziune a avut deja un impact semnificativ asupra realizării tranziției ecologice, alocând 69 de miliarde EUR între 2014 și 2020. Datorită acestor investiții, 550.000 de gospodării au beneficiat de o performanță energetică sporită a clădirilor, reducându-și astfel facturile la energie. A fost creată o capacitate de energie regenerabilă de 6.000 de megawați (înseamnă că acum sunt acoperite nevoile anuale de energie electrică a aproximativ 4 milioane de gospodării din UE), au fost instituite măsuri de protecție împotriva inundațiilor pentru 17 milioane de oameni; au fost implementate măsuri de conservare a habitatului pentru 3,4 milioane de hectare; și 6,9 milioane de oameni au avut acces la o aprovizionare îmbunătățită cu apă.

Raportul de astăzi subliniază că schimbările climatice exacerba inegalitățile regionale, având un impact mai puternic asupra regiunilor de coastă, mediteraneene și de sud-est ale UE.

Aici, costurile schimbărilor climatice se pot ridica la peste 1% din PIB anual. Tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic trebuie realizată într-un mod just și echitabil, deoarece regiunile au capacități diferite de a culege beneficiile pe care le aduce. Acesta este motivul pentru care politica de coeziune investește pentru a crea locuri de muncă și oportunități în regiuni și pentru a crește rezistența la schimbările climatice și pentru a atenua riscurile.

Tranziția digitală pretutindeni

Digitalizarea va aduce o productivitate sporită, inovare și un acces mai bun la servicii. Cu toate acestea, regiunile UE au o capacitate inegală de a utiliza noile tehnologii. Politica de coeziune a investit 14 miliarde EUR între 2014 și 2020 pentru a depăși decalajul digital, atât social, cât și geografic, de exemplu, prin îmbunătățirea accesului la servicii de e-guvernare și e-sănătate și prin promovarea lansării benzii largă în regiunile îndepărtate și rurale. . Performanța rețelelor fixe s-a îmbunătățit în toate statele membre, iar 7,8 milioane de gospodării au beneficiat de o conexiune îmbunătățită în bandă largă.

Perioada de programare 2021-2027 investește semnificativ în digitalizare: aproximativ 40 de miliarde EUR sunt alocate acestui scop, inclusiv dezvoltarea competențelor digitale, tehnologiilor digitale și accesul la o conexiune mai rapidă la internet în toate regiunile UE.

În același timp, Politica va sprijini, de asemenea, oamenii să dobândească abilitățile potrivite pentru a îmbrățișa schimbările aduse de tranzițiile ecologice și digitale, datorită celor 45 de miliarde EUR alocate educației și formării.

O politică de coeziune flexibilă care dă rezultate în perioade de criză

Politica de coeziune oferă o sursă stabilă de investiții publice în perioade de constrângeri bugetare. Deși își atingă obiectivele pe termen lung de a investi în măsuri structurale, de stimulare a creșterii, care sprijină dezvoltarea, locurile de muncă și ajută regiunile în contextul schimbărilor demografice și al tranzițiilor verzi și digitale, politica de coeziune s-a dovedit, de asemenea, a fi un instrument flexibil de sprijinire. Statele membre și regiunile în perioade de criză.

Aceasta include mobilizarea rapidă a resurselor pentru a răspunde nevoilor pe termen scurt în timpul crizei de sănătate COVID-19.

Cu cele două pachete de sprijin lansate în primăvara anului 2020 (CRII și CRII+), Politica de Coeziune a canalizat 23 de miliarde EUR pentru combaterea pandemiei, sprijinind în special achiziționarea de ventilatoare, vaccinuri și medicamente pentru spitale, angajarea de personal suplimentar din domeniul sănătății și furnizarea de servicii de îngrijire la domiciliu pentru grupurile vulnerabile.

Întrucât criza a avut un impact major asupra IMM-urilor, finanțarea din fondurile de coeziune a oferit un sprijin financiar urgent pentru investițiile în echipamente IT, pentru a se asigura că acestea se pot adapta la „noua normalitate”. Datorită acestui sprijin, toate categoriile de regiuni au revenit la nivelul PIB-ului din 2019 la doar doi ani după criza de sănătate cauzată de COVID-19, spre deosebire de criza financiară din 2008, în care a durat mai mult de 10 ani pentru ca unele regiuni să se redreseze.

Politica de coeziune a pus la dispoziție fonduri și mecanisme de flexibilitate pentru a ajuta regiunile să primească persoane care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Această finanțare a sprijinit măsuri de urgență, cum ar fi construirea de centre de primire și adăposturi și investiții în spitale mobile și în instalații sanitare. De asemenea, s-a acordat sprijin în domeniile ocupării forței de muncă, educației și incluziunii sociale, cum ar fi cursurile de limbă, asistența psihologică și accesul la servicii de îngrijire a copiilor și de asistență medicală.

Desprinderea învățămintelor pentru viitor

Deși convergența are loc, raportul subliniază că există în continuare unele provocări. Printre acestea se numără disparitățile subnaționale dintre zonele metropolitane mari și alte regiuni, precum și regiunile care se află într-o „capcană a dezvoltării” și care au rămas în urmă.

În multe state membre estice (cum ar fi Slovacia, Bulgaria și România), creșterile disparităților au fost determinate de ratele de creștere foarte ridicate din regiunile cele mai dezvoltate (de obicei, regiunea capitalei). În Franța și Grecia, disparitățile interne au crescut deoarece creșterea PIB-ului pe cap de locuitor în regiunile mai sărace a fost deosebit de scăzută. În alte state membre, cum ar fi Portugalia, scăderea disparităților regionale se datorează performanței relativ slabe a unor regiuni dezvoltate, anterior dinamice.

Schimbările demografice au un impact și mai mare asupra acestor provocări, deoarece multe regiuni se confruntă cu o populație în vârstă de muncă în scădere, cu o populație mai tânără în creștere și cu dificultăți în păstrarea talentelor. Acest lucru demonstrează importanța sprijinirii coeziunii regionale și a investițiilor în locuri de muncă și oportunități pentru generația viitoare a Europei.

Și România se confruntă cu o astfel de problemă. În șase din cele 8 regiuni de dezvoltare ale țării (regiunile Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest, Centru) se observă o diminuare a populației apte de muncă și un număr mic și stagnant de oameni cu studii superioare. Populația din aceste regiuni și cea din regiuni din Bulgaria, Ungaria, Croația, sudul Italiei, Portugalia, estul Germaniei și regiunile de nord-est și ultraperiferice ale Franței, zone care trec prin aceleași probleme, reprezintă 16% din populația UE.

La rândul său, regiunea Nord-Vest din România se confruntă cu o migrare a talentelor. 

©Comisia Europeană

Pe baza învățămintelor desprinse din punerea în aplicare a politicii de coeziune, ținând seama, în același timp, de experiența altor instrumente, cum ar fi Mecanismul de redresare și reziliență, Comunicarea privind cel de al 9-lea raport privind coeziunea subliniază necesitatea de a reflecta asupra modalităților de îmbunătățire a conceperii politicii pentru a-și îndeplini mai bine obiectivele tratatului. Printre aspecte se numără abordarea dinamicii economice emergente și a noilor dezechilibre, adaptarea sprijinului la nevoile regionale, accelerarea punerii în aplicare, simplificarea în continuare, o mai bună orientare către performanță și corelarea cu reformele, precum și flexibilitățile integrate pentru a reacționa la evenimente neprevăzute.

O primă discuție a constatărilor celui de-al 9-lea raport privind coeziunea va avea loc în cadrul celui de-al 9-lea Forum privind coeziunea, care va avea loc în perioada 11-12 aprilie 2 024, la Bruxelles. Reprezentanții părților interesate în fața autorităților naționale, regionale și locale vor reflecta asupra modului în care politica de coeziune poate continua să garanteze că nicio regiune nu este lăsată în urmă în cadrul schimbărilor structurale în curs.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană și Republica Moldova au prelungit acordul privind transportul rutier de mărfuri până la 31 decembrie 2025

Published

on

© European Union, 2023 - Source: EP

Uniunea Europeană și Republica Moldova au decis să prelungească valabilitatea actualului lor Acord de transport rutier până la 31 decembrie 2025.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, acordul urmărește să sprijine Republica Moldova în a avea acces la piețele mondiale prin facilitarea tranzitului prin țările UE și, în egală măsură, continuarea dezvoltării legăturilor sale cu piața UE.

”Acest acord rutier reprezintă o colac de salvare pentru Republica Moldova puternic afectată de pierderea rutelor sale comerciale tradiționale și de războiul din Ucraina. Decizia de astăzi oferă predictibilitate operatorilor economici atât din UE, cât și din Republica Moldova și confirmă sprijinul nostru neclintit pentru Republica Moldova. Pentru următoarele 18 luni, schimburile economice rutiere între operatorii UE și cei din Republica Moldova pot decurge nestingherite”, a declarat comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean.

Această înțelegere, semnată la 29 iunie 2022, a crescut substanțial exporturile pe cale rutieră ale Republicii Moldova în UE, în beneficiul ambelor economii.

El a fost pus în aplicare după ce rute importante de transport care trec prin porturile Ucrainei de la Marea Neagră și piețe de export în estul Ucrainei au devenit inaccesibile ca urmare a războiului ilegal și neprovocat declanșat de Rusia în această țară.

Prin liberalizarea parțială a transportului rutier de marfă prin acordarea de drept de tranziț și transport bilateral trasportatorilor moldoveni și din UE, acordul contribuie la o mai bună ancorare a pieței din Republica Moldova în Uniunea Europeană.

Acordul a contribuit, de asemenea, la consolidarea culoarelor de solidaritate UE-Ucraina prin facilitarea transportului rutier între UE și Republica Moldova, care o țară de tranzit importantă pentru exporturile și importurile ucrainene.

Volumul exporturilor pe cale terestră dinspre Republica Moldova spre UE a crescut cu 27%în al treilea trimestru al anului 2022 și cu 35% în cel de-al treilea trimestru al anului trecut, comparativ cu aceeași perioadă a lui 2021.

Și Uniunea Europeană a avut beneficii în urma punerii în aplicare a acestui acord, întrucât valoarea exporturilor UE pe cale terestră către Republica Moldova a crescut cu 30% din al treilea trimestru al lui 2021 până în al treilea trimestru al anului 2022, stabilizându-se la același nivel și în al treilea trimestru al lui 2023.

Decizia de prelungire a acordului a fost luată marți în urma reuniunii comisiei mixte stabilite în baza acestei înțelegeri și nu modifică natura sa.

Scopul prezentului acord este de a facilita, temporar, transportul rutier de marfă între și pe teritoriul Uniunii Europene și Republicii Moldova. Acesta are drept țintă să contracareze perturbările semnificative ale transportului rutier generate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei prin acordarea unor drepturi suplimentare de tranzit și transport de mărfuri între cele două piețe.

Data inițială la care urma să expire actualul acord era 30 iunie 2024.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

În anul alegerilor, Comisia Europeană recomandă marilor platforme online și motoarelor de căutare măsuri pentru combaterea dezinformării înainte, în timpul și după evenimentele electorale

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a publicat marți orientări referitoare la măsurile recomandate platformelor online foarte mari și motoarelor de căutare pentru a atenua riscurile sistemice online care pot afecta integritatea alegerilor, cu orientări specifice pentru viitoarele alegeri pentru Parlamentul European din iunie.

Instituția amintește într-un comunicat că, în conformitate cu Legea privind serviciile digitale (DSA), serviciile desemnate cu peste 45 de milioane de utilizatori activi în UE au obligația de a reduce riscurile legate de procesele electorale, protejând în același timp drepturile fundamentale, inclusiv dreptul la libertatea de exprimare.

”Am adoptat Legea privind serviciile digitale pentru a ne asigura că tehnologiile sunt în slujba oamenilor și a societăților în care trăim. Înainte de alegerile europene cruciale, acest lucru include obligații pentru platformele care trebuie să protejeze utilizatorii de riscurile legate de procesele electorale – cum ar fi manipularea sau dezinformarea. Orientările prezentate astăzi oferă recomandări concrete pentru ca platformele să pună în practică această obligație”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, responsabilă pentru pregătirea Europei pentru era digitală.

Aceste orientări recomandă măsuri de atenuare și bune practici care trebuie întreprinse de platformele online foarte mari și de motoarele de căutare înainte, în timpul și după evenimentele electorale, precum următoarele:

  • să își consolideze procesele interne, inclusiv prin înființarea unor echipe interne cu resurse adecvate, utilizând analizele și informațiile disponibile privind riscurile specifice contextului local și privind utilizarea serviciilor lor de către utilizatori pentru a căuta și a obține informații înainte, în timpul și după alegeri, pentru a-și îmbunătăți măsurile de atenuare.
  • să pună în aplicare măsuri de atenuare a riscurilor specifice alegerilor, adaptate la fiecare perioadă electorală și la fiecare context local. Printre măsurile de atenuare incluse în liniile directoare, platformele online foarte mari și motoarele de căutare ar trebui să promoveze informațiile oficiale privind procesele electorale, să pună în aplicare inițiative de educație mediatică și să își adapteze sistemele de recomandare pentru a responsabiliza utilizatorii și a reduce monetizarea și viralizarea conținutului care amenință integritatea proceselor electorale. În plus, publicitatea politică ar trebui să fie etichetată în mod clar ca atare, în anticiparea noului regulament privind transparența și direcționarea publicității politice.
  • adoptarea unor măsuri specifice de atenuare legate de IA generativă: Platformele online foarte mari și motoarele de căutare ale căror servicii ar putea fi utilizate pentru a crea și/sau a disemina conținut bazat pe IA generativă ar trebui să evalueze și să atenueze riscurile specifice legate de IA, de exemplu prin etichetarea clară a conținutului generat de IA (cum ar fi deepfakes), prin adaptarea în consecință a termenilor și condițiilor lor și prin aplicarea adecvată a acestora.  
  • să coopereze cu autoritățile naționale și la nivelul UE, cu experții independenți și cu organizațiile societății civile pentru a promova un schimb eficient de informații înainte, în timpul și după alegeri și pentru a facilita utilizarea unor măsuri de atenuare adecvate, inclusiv în domeniile manipulării și interferenței informațiilor străine (FIMI), dezinformării și securității cibernetice.
  • să adopte măsuri specifice, inclusiv un mecanism de răspuns la incidente, în timpul unei perioade electorale, pentru a reduce impactul incidentelor care ar putea avea un efect semnificativ asupra rezultatului alegerilor sau asupra participării la vot.
  • să evalueze eficacitatea măsurilor prin intermediul evaluărilor postelectorale. Platformele online foarte mari și motoarele de căutare ar trebui să publice o versiune publică a unor astfel de documente de analiză postelectorală, oferind astfel posibilitatea de a oferi feedback publicului cu privire la măsurile de reducere a riscurilor puse în aplicare.

Orientările includ măsuri specifice în vederea viitoarelor alegeri europene. Având în vedere dimensiunea lor transfrontalieră și europeană unică, platformele online foarte mari și motoarele de căutare ar trebui să se asigure că sunt disponibile și distribuite suficiente resurse și măsuri de atenuare a riscurilor în mod proporțional cu evaluările de risc. Orientările încurajează, de asemenea, o strânsă cooperare cu grupul operativ al Observatorului european pentru media digitale (EDMO) privind alegerile europene din 2024.

Orientările iau în considerare contribuțiile primite în urma consultării publice lansate de Comisie la 8 februarie 2024. Comisia a cooperat, de asemenea, cu coordonatorii de servicii digitale în cadrul Consiliului european pentru servicii digitale cu privire la aceste orientări. Orientările încurajează, de asemenea, examinarea și cercetarea de către terți a măsurilor de atenuare pentru a se asigura că măsurile instituite sunt eficace și respectă drepturile fundamentale.

Măsurile specifice de atenuare pe care ar trebui să le ia o platformă online foarte mare sau un motor de căutare depind de particularitățile serviciului lor și de profilul lor de risc. Orientările reprezintă cele mai bune practici pentru atenuarea riscurilor legate de procesele electorale în acest moment. Ca atare, platformele online foarte mari și motoarele de căutare care nu respectă aceste orientări trebuie să demonstreze Comisiei că măsurile luate sunt la fel de eficiente în ceea ce privește atenuarea riscurilor. În cazul în care Comisia primește informații care pun la îndoială caracterul adecvat al acestor măsuri, aceasta poate solicita informații suplimentare sau poate iniția proceduri oficiale în temeiul Legii privind serviciile digitale. 

Pentru a adăuga un element suplimentar de pregătire, Comisia intenționează să organizeze un test de rezistență cu părțile interesate relevante la sfârșitul lunii aprilie, pentru a testa utilizarea cât mai eficientă a instrumentelor și a mecanismelor de cooperare care au fost instituite.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.12 hours ago

Premierul Poloniei a discutat cu omologul din Ucraina despre disputa legată de importurile de produse agricole ucrainene. Donald Tusk: ”Sunt aproape de o soluție”

ROMÂNIA14 hours ago

Ministrul Economiei, Ștefan-Radu Oprea, pregătește lansarea programelor Start-Up Nation, Femeia Antreprenor și româno-elvețian pentru o ”dezvoltare durabilă a României”

NATO15 hours ago

România și SUA au lansat campania “Born in NATO” pentru a marca 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică

Dan Motreanu15 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: Intrarea României în Schengen, rezultatul eforturilor președintelui Iohannis și miniștrilor PNL

EDUCAȚIE15 hours ago

Universitatea din București, singura universitate din România implicată strategic în proiectul Comisiei Europene de instituire a diplomelor europene în învățământul superior

ROMÂNIA15 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

INTERNAȚIONAL17 hours ago

Ultima convorbire telefonică cu Putin a fost în decembrie 2022, spune Olaf Scholz, reiterând mesajul de atunci: Germania va continua să sprijine Ucraina atât timp cât este necesar

RUSIA18 hours ago

Prieten cu Putin, fostul cancelar german Gerhard Schröder se oferă să ajute pentru o “soluție negociată” între Rusia și Ucraina

U.E.18 hours ago

Din Brazilia, Emmanuel Macron cere revizuirea propunerii acordului UE-Mercosur, pe care o consideră ”foarte proastă” pentru ambele părți: A fost negociată în urmă cu 20 de ani. Este învechită

REPUBLICA MOLDOVA19 hours ago

Marcel Boloș a discutat cu ministrul Finanțelor din R. Moldova despre aderarea acestei țări la UE: Vă vom fi alături cu orice aveți nevoie pentru implementarea eficientă a proiectelor finanțate din bani europeni

ROMÂNIA15 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

CONSILIUL UE3 days ago

Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate

REPUBLICA MOLDOVA7 days ago

Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată

INTERNAȚIONAL1 week ago

Volodimir Zelenski cere lumii democratice să redea fiecărei națiuni certitudinea că securitatea sa este de nezdruncinat: Regulile trebuie să funcționeze din nou pentru a proteja ordinea mondială

Trending