Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Politica europeană care a creat 40.000 de locuri de muncă în România împlinește 30 de ani de la înființare. Prin investițiile din politica de coeziune, PIB-ul României va crește cu 2.1% până în 2023

Published

on

2018 este anul în care politica de coeziune a Uniunii Europene, cel mai important instrument de reducere a decalajelor între cele 300 de regiuni europene și care pentru România echivalează cu crearea a peste 40.000 de locuri de muncă şi finanțarea a 560 de proiecte de cercetare şi inovare, celebrează 30 de ani de la înființare, într-o perioadă în care viitorul său este pus sub semnul întrebării de eventuale tăieri bugetare sau condiționarea acordării finanțărilor de criterii ale statului de drept în noul cadru financiar multianual.

Politica de coeziune a însoțit evoluțiile Uniunii Europene din ultimele trei decenii, de la crearea pieței unice la necesitatea de a încuraja convergența pentru a sprijini Uniunea economică și monetară sau de la valurile succesive de extindere la necesitatea de a răspunde crizei migrației.

Mai mult, în ultimii 7 ani au fost investiți 370 de miliarde euro prin politica de coeziune, ceea ce însumează aproximativ 35% din totalul bugetului european. Cu toate acestea, Comisia Europeană a propus recent trei scenarii pentru viitorul politicii de coeziune, unele dintre acestea proiectând inclusiv tăieri bugetare cu până la 124 de miliarde de euro.

România, a doua țară beneficiară netă a bugetului european. 70% din investițiile publice, realizate cu fonduri europene

Pentru România, politica de coeziune păstrează o importanță strategico-economică la nivel european ce decurge din câteva date concrete: 70% din investițiile publice în țara noastră sunt realizate cu fonduri europenecel mai recent raport al UE privind coeziunea economică arată că datorită investițiilor politicii de coeziune PIB-ul României va crește cu 2.1% până în anul 2023, iar un simplu calcul al balanței financiare dintre contribuția a României la bugetul Uniunii și beneficiile primite de la bugetul UE, inclusiv prin intermediul politicii de coeziune, din 2007 și până în prezent arată o balanță financiară netă ”pe plus” pentru țara noastră cu peste 28 miliarde de euro (datele aici).

Mai mult, balanța anului de referință 2016 indică faptul că România a fost a doua țară beneficiară net de la bugetul Uniunii Europene, după PoloniaÎn 2016, România a primit 6 miliarde de euro de la bugetul UE, în timp ce Polonia a obținut 7 miliarde de euro. Pe locul al treilea s-a aflat Grecia, cu puțin peste 4 miliarde.

Beneficiari vs. contributori: 18 țări primesc mai mulți bani decât alocă

Aniversarea celor trei decenii de la înființarea politicii regionale a Uniunii Europene coincide însă și cu perioada în care Comisia Europeană și țările membre ale Uniunii Europene, influențate deopotrivă de negocierile pentru ieșirea Marii Britanii din UE, dar și de alegerile europene ce vor avea loc în mai 2019, au demarat negocierile pentru viitorul buget european, tratative și ce scenarii în care politica de coeziune este privită divergent de statele beneficiare nete și cele contributoare nete.

Tot în anul de referință 2016, 18 țări membre ale Uniunii Europene au primit mai mulți bani decât au alocat la bugetul UE: Polonia, România, Grecia, Ungaria, Cehia, Spania, Slovacia, Bulgaria, Portugalia, Lituania, Croația, Letonia, Estonia, Irlanda, Slovenia, Malta, Cipru și Luxemburg.

La polul opus, statele care au alocat mai mulți bani decât au primit de la bugetul Uniunii sunt: Germania, Franța, Marea Britanie, Italia, Olanda, Suedia, Belgia, Austria, Danemarca și Finlanda. Germania a contribuit cu 13 miliarde de euro la bugetul UE, Franța cu 8 miliarde, iar Marea Britanie cu peste 5 miliarde de euro.

În timp ce țările din estul UE, inclusiv România, sunt susținătoare ferme ale menținerii unei finanțări adecvate a coeziunii, țările contributoare nete au o viziune diferită.

La Consiliul European informal din 23 februarie, când liderii europeni au avut o primă discuție asupra viitorului buget european, țări precum Germania și Franța au evidențiat posibilitatea ca următoarea perioadă de programare financiară să permită finanțarea adecvată a noilor priorități europene, între care apărarea, securitatea și migrația.

Pe de altă parte, guvernul olandez a solicitat ca bugetul Uniunii Europene, ce va fi redus după Brexit, să fie completat din diminuarea fondurilor acordate în prezent pentru programe de coeziune şi agricultură.

Separat, România alături de alte șapte state din Europa Centrală și de Est au decis recent să susțină creșterea alocărilor la bugetul UE la un procent orientativ de 1.1-1.2% pentru viitorul cadru financiar multianual al UE, pentru a contribui astfel la acoperirea ”găurii” generate de Brexit în bugetul european.

Scenariile prevăd o tăiere a finanțărilor pentru coeziune cu peste 120 de miliarde de euro

Comisia Europeană, instituția care gestionează politica de coeziune și cea care va prezenta în luna mai propunerea sa pentru viitorul buget european, a propus recent trei scenarii pentru finanțarea politicii de coeziune în următoarea perioadă de programare financiară, președintele Comisiei Europene insistând pentru reducerea finanțărilor în domeniul politicii agricole comune și în domeniul politicii de coeziune pentru a respecta toate prioritățile noi.

Primul scenariu prevede menținerea sprijinului pentru toate statele membre și regiunile din întreaga Europă, astfel încât să fie menținută atenția asupra investițiilor în domenii precum inovare, schimbare climatică, transformare industrială, sporirea abilităților și educație.

Cel de-al doilea scenariu privind Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul Social European prevede sistarea sprijinului pentru cele mai dezvoltate regiuni din anumite state precum Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța continentală, Germania, Irlanda, Suedia, Olanda și anumite regiuni din Italia și Spania.România nu va fi afectată de acest scenariu. Dacă ar urma să fie pus în aplicare, bugetul fondurilor de coeziune s-ar diminua cu 95 de miliarde euro, adică 8,7% din bugetul total al Uniunii.

Limitarea sprijinului financiar este reflectată în cel de-al treilea scenariu propus de Comisia Europeană. Astfel, fondurile de coeziune vor fi acordate cu precădere statelor din Europa de Centrală și de Est, statelor baltice, Greciei și Portugaliei, dar bugetul acestei politici ar fi diminuat 124 de miliarde de euro (11% din total), bani care ar putea fi redirecționați către alte sectoare.

Cu toate acestea, în contextul aniversării a 30 de ani de la lansarea politicii de coeziune, Comisia Europeană promite că aceasta va ”rămâne nucleul dezvoltării Uniunii”. ”Va permite Uniunii Europene să valorifice potențialul globalizării, să susțină economii prospere și să producă o dezvoltare sustenabilă prin inovație”, transmite executivul european.

Politica regională a UE acoperă toate regiunile europene, încadrându-le în diferite categorii, în funcție de situația economică a acestora.

În perioada actuală de finanțare 2014-2020, alocarea de fonduri este diferită între regiunile considerate “mai dezvoltate” (cu PIB pe cap de locuitor peste 90% din media UE), de “tranziție” (între 75% și 90%), și “mai puțin dezvoltate” (mai puțin de 75%).

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană: Aprobarea cererii de plată de 10 mld. euro către Spania trimite „un semnal de încredere” privind implementarea PNRR-ului său ambițios

Published

on

Comisia Europeană a adoptat vineri o evaluare preliminară pozitivă a cererii de plată a Spaniei pentru subvenții în valoare de 10 miliarde de euro în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), instrumentul-cheie care constituie elementul central al NextGenerationEU. Aceasta este prima evaluare preliminară a unei cereri de plată din partea unui stat membru aprobată de Comisie și reprezintă un punct de reper important în punerea în aplicare a Mecanismului.

„Astăzi, atingem o nouă etapă importantă în punerea în aplicare a Planului nostru de redresare NextGenerationEU. În opinia noastră, primul stat membru – și acesta este Spania – este pregătit să primească o plată din partea NextGenerationEU. Așadar, de îndată ce aceasta va fi aprobată și de statele membre, Spania va primi 10 miliarde de euro. Acest lucru se datorează faptului că Spania a făcut progrese bune în implementarea NextGenerationEU. Și vor urma și mai multe. Prin planul nostru de redresare, contribuim la modernizarea economiilor noastre și la crearea de locuri de muncă bune pentru europeni”, a declarat președinta Ursula von der Leyen.

,,Evaluarea preliminară pozitivă de astăzi este o recunoaștere a faptului că Spania a adoptat o gamă foarte largă de reforme: măsuri pentru a îmbunătăți educația și formarea profesională pentru toți spaniolii, pentru a sprijini gospodăriile cele mai vulnerabile, pentru a stimula competențele digitale și competitivitatea IMM-urilor și pentru a trasa calea către o energie electrică bazată în proporție de 100% pe surse regenerabile. În această perioadă de incertitudine, trimitem astăzi un semnal de încredere privind punerea în aplicare a planului ambițios al Spaniei de a obține o o creștere economică mai puternică, mai favorabilă incluziunii și mai durabilă”, a declarat comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.

La 11 noiembrie 2021, Spania a transmis Comisiei o cerere de plată bazată pe realizarea celor 52 de etape selectate în decizia de punere în aplicare a Consiliului privind prima tranșă. Acestea acoperă reformele din domeniile mobilității durabile, eficienței energetice, decarbonizării, conectivității, administrației publice, competențelor, educației și politicii sociale, cercetării și dezvoltării, muncii și politicii fiscale, precum și sistemul de audit și control al Spaniei pentru punerea în aplicare a MRR. Prezentarea primei cereri de plată din partea Spaniei a fost precedată de o perioadă de cooperare strânsă între autoritățile spaniole și Comisie în ceea ce privește pregătirea dovezilor care să demonstreze îndeplinirea satisfăcătoare a etapelor de referință incluse în cererea de plată.

Citiți și Franța se alătură Spaniei și trimite Comisiei Europene o solicitare pentru deblocarea a 7,4 miliarde de euro din PNRR, pe lângă prefinanțarea de 5,1 miliarde de euro

Etapele îndeplinite demonstrează pași importanți în punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență al Spaniei și a programului său amplu de reforme. Printre acestea se numără măsuri importante, cum ar fi Legea privind schimbările climatice și tranziția energetică (care consacră neutralitatea climatică până în 2050), reforma venitului minim de sprijin, măsurile de sprijinire a digitalizării IMM-urilor și de stimulare a competențelor digitale, precum și reformele care consolidează capacitatea de a efectua și de a urmări revizuirea cheltuielilor.

Întrucât majoritatea etapelor legate de această primă cerere de plată fuseseră deja realizate până la sfârșitul celui de-al doilea trimestru al acestui an, Comisia a putut să își încheie evaluarea mai repede decât perioada de două luni prevăzută în Regulamentul privind MRR.

Planul spaniol de redresare și reziliență include o gamă largă de măsuri de investiții și de reformă structurate în treizeci de componente tematice. Acesta are o valoare de 69,5 miliarde EUR sub formă de granturi, din care 13 % (9 miliarde EUR) au fost deja plătite Spaniei sub formă de prefinanțare la 17 august 2021.

Citiți și 

Comisia Europeană a aprobat PNRR-ul Spaniei în valoare de 69,5 mld. de euro. Statul UE cu cea mai grav afectată economie în urma COVID va primi 9 mld. de euro prefinanțare pentru redresare

#NextGenEU Spania și Lituania primesc 9 miliarde, respectiv 289 milioane de euro de la UE pentru implementarea primelor măsuri de redresare

Plățile în cadrul MRR se bazează pe performanță și depind de punerea în aplicare de către statele membre a investițiilor și reformelor descrise în planurile lor respective de redresare și de reziliență.

Comisia a trimis acum evaluarea preliminară pozitivă a îndeplinirii de către Spania a etapelor necesare pentru această plată către Comitetul Economic și Financiar (CEF), solicitând avizul acestuia. Avizul CEF, care urmează să fie emis în termen de maximum patru săptămâni, ar trebui luat în considerare în evaluarea Comisiei. În urma avizului CEF, Comisia va adopta decizia finală privind plata contribuției financiare, în conformitate cu procedura de examinare, prin intermediul unui comitet de comitologie. În urma adoptării deciziei de către Comisie, va avea loc plata către Spania.

Comisia va evalua alte cereri de plată din partea Spaniei pe baza îndeplinirii etapelor și a obiectivelor menționate în decizia de punere în aplicare a Consiliului, reflectând progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a investițiilor și a reformelor. Statele membre pot depune astfel de cereri de două ori pe an.

Sumele plătite statelor membre vor fi publicate în tabloul de bord privind redresarea și reziliența până la sfârșitul anului, care va prezenta în mod transparent progresele înregistrate în punerea în aplicare a planurilor naționale de redresare și reziliență.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Eurobarometru: Cetățenii din zona euro sprijină puternic moneda unică, programul SURE și Mecanismul de Redresare și Reziliență

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Conform celui mai recent sondaj Eurobarometru realizat de Comisia Europeană, sprijinul publicului pentru moneda euro este puternic și stabil. Majoritatea respondenților (78%) din întreaga zonă euro consideră că moneda euro este benefică pentru UE. În plus, 69% dintre aceștia consideră că moneda euro este pozitivă pentru propria lor țară.

De asemenea, 82% dintre respondenți consideră că euro facilitează comparațiile de preț între statele membre, iar 79% sunt de părere că moneda facilitează desfășurarea afacerilor. 

Mai mult, 53% dintre respondenți consideră că euro a facilitat călătoriile și le-a făcut mai puțin costisitoare, iar 44% sunt de părere că a redus taxele bancare în timpul călătoriile. 

Rezultatele arată, de asemenea, un sprijin puternic pentru instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj în caz de urgență (SURE), 82% dintre respondenți fiind de acord cu relevanța acordării de împrumuturi pentru a ajuta statele membre să mențină persoanele pe piața forței de muncă.

De asemenea, sprijinul financiar oferit de Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) a fost perceput pozitiv de 77% dintre respondenți.

În ceea ce privește coordonarea politicilor economice și realizarea de reforme, 64% dintre respondenți sunt de părere că este nevoie de mai multă coordonare, în timp ce 80% dintre aceștia consideră că sunt necesare reforme semnificative pentru îmbunătățirea performanței economice. De asemenea, 53% sunt de părere că reformele de succes din alte țări ale zonei euro au facilitate reforme în propriile lor țări. 

În cele din urmă, 65% dintre respondenți au fost în favoarea eliminării monedelor de un cent și doi cenți prin rotunjirea obligatorie a sumei finale a cumpărăturilor la cei mai apropiați cinci cenți.

Aceste rezultate indică al doilea cel mai mare sprijin pentru euro de la începutul sondajelor anuale, în 2002. Acest sondaj Eurobarometru a fost realizat în rândul a aproximativ 17 600 de respondenți din cele 19 state membre ale zonei euro, în perioada 25 octombrie – 9 noiembrie 2021.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană prelungește programul de monitorizare a dezinformării privind COVID-19 pentru încă șase luni

Published

on

© euvsdisinfo.eu

Comisia Europeană a anunțat vineri prelungirea programului său de monitorizare a dezinformării cu privire la COVID-19 pentru încă șase luni, până în iunie 2022, odată cu publicarea celor mai recente rapoarte ale platformelor online privind acțiunile întreprinse de acestea în perioada septembrie-octombrie, conform unui comunicat de presă. 

„Pandemia nu s-a încheiat încă, iar de aceea dorim ca platformele să își intensifice eforturile pentru a aborda dezinformarea privind COVID-19, inclusiv cu privire la vaccinuri. Ne așteptăm, de asemenea, ca platformele să transpună lecțiile învățate din programul de monitorizare într-un cadru mai puternic pentru noul Cod de combatere a dezinformării”, a transmis Věra Jourová, vicepreședintele pentru valori și transparență.

Cele mai recente rapoarte arată că YouTube și-a extins politica de dezinformare medicală pentru a include afirmații despre vaccinuri care contrazic consensul autorităților locale de sănătate sau al OMS. TikTok a mărit numărul de cuvinte-cheie / hashtag-uri care pot declanșa tag-uri și bannere legate de COVID-19 și de vaccinuri.

Twitter și-a actualizat politica privind informațiile înșelătoare despre vaccinuri. Facebook și-a actualizat politicile la nivel mondial privind vaccinarea COVID-19 pentru copii, de exemplu conținutul fals care susține că vaccinurile sunt nesigure și netestate.

Google a anunțat că lucrează cu autoritățile pentru a se asigura că în căutare apar informații suplimentare despre disponibilitatea vaccinului COVID-19 atunci când utilizatorii caută informații legate de vaccinuri. Pe lângă faptul că le oferă utilizatorilor mai multe informații despre disponibilitatea generală a vaccinului, această funcție, disponibilă acum în Franța, permite accesul ușor la rezervarea vaccinării.

Recent, 26 de noi potențiali semnatari s-au alăturat procesului de redactare pentru consolidarea Codului de bune practici privind dezinformarea, care este așteptat până la sfârșitul lunii martie 2022.

„Semnatarii actuali și cei potențiali trebuie să colaboreze eficient și să realizeze un cod solid. Așteptările sunt mari, având în vedere mizele, iar timpul presează. Acest cod va schimba în mod clar regulile jocului pentru a adapta responsabilitatea platformelor online, asigurând măsuri oportune, adecvate și eficiente de combatere a dezinformării în UE. Spațiul informațional nu ar trebui să fie un vest sălbatic care să expună cetățenii la un flux de dezinformare neîmblânzit”, a declarat Thierry Breton, comisarul  european pentru piața internă.

Termenul prelungit va permite semnatarilor să elaboreze un instrument solid, cu angajamente adaptate. Comisia Europeană îndeamnă semnatarii să efectueze rapid revizuirea, respectând orientările acesteia, și să își intensifice eforturile în ceea ce privește programul de monitorizare, ținând seama de recomandările recente ale Grupului european al autorităților de reglementare în domeniul serviciilor media audiovizuale (ERGA).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
GENERAL4 mins ago

Gheorghe Falcă, raportor pe dosarul privind Fondul Social pentru Climă, prezintă rezultatele vizitei la Bruxelles a ministrului Energiei Virgil Popescu

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană: Aprobarea cererii de plată de 10 mld. euro către Spania trimite „un semnal de încredere” privind implementarea PNRR-ului său ambițios

SUA4 hours ago

SUA și UE au decis să lanseze la începutul anului viitor dialogul strategic privind securitatea și apărarea: Statele Unite vor fi implicate în inițiativele de apărare ale UE

Dragoș Tudorache19 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Tudorache a fost numit raportor al Parlamentului European pentru Legea privind Inteligența Artificială

POLITICĂ20 hours ago

PMP solicită Guvernului “reducerea evaziunii și nu creșterea impozitării” după ce România a avut în 2019 cel mai mare deficit de încasare a TVA

ROMÂNIA20 hours ago

Cătălin Predoiu merge săptămâna viitoare la Bruxelles. Ministrul Justiției va avea întâlniri cu Vĕra Jourová și cu Didier Reynders

INTERNAȚIONAL20 hours ago

Emiratele Arabe Unite, „acord istoric” cu Franța pentru achiziția a 80 de avioane de luptă Rafale și 12 elicoptere Caracal în valoare de peste 17 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA21 hours ago

Eurobarometru: Cetățenii din zona euro sprijină puternic moneda unică, programul SURE și Mecanismul de Redresare și Reziliență

COMISIA EUROPEANA21 hours ago

Comisia Europeană prelungește programul de monitorizare a dezinformării privind COVID-19 pentru încă șase luni

MAREA BRITANIE22 hours ago

UE, Regatul Unit, SUA și Canada adoptă noi sancțiuni împotriva regimului Lukașenko, acuzându-l de abuzuri continue la adresa drepturilor omului și instrumentalizarea migranților

ROMÂNIA24 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE3 days ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.5 days ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA6 days ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

Team2Share

Trending