Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă și Securitate Comună au dezvăluit cele mai importante schimbări care vin odată cu revizuirea Politicii Europene de Vecinătate (PEV), vorbind despre o nouă abordare în ceea ce privește vecinii estici și sudici. Revizuirea este o consecință a modificărilor semnificative care au survenit atât în vecinătatea sudică cât și în cea estică de la momentul lansării PEV, în 2004. Ea reflectă concluziile consultărilor cu statele membre, statele partenere, organizațiile internaționale, partenerii sociali, societatea civilă și academică, informează Comisia Europeană într-un comunicat.

„Un parteneriat mai strâns cu vecinii noștri reprezintă scopul Uniunii Europene, în timp ce ne confruntăm cu multe provocări în cadrul granițelor noastre și în afara lor. Atacurile teroriste de vineri, dar și cele recente din Liban, Egipt, Turcia și Irak, demonstrează încă o dată că ne confruntăm cu amenințări globale și care trebuiesc abordate de către o comunitate internațională unită. Trebuie să construim un mediu mai sigur, să încercăm să rezolvăm numeroasele crize din zona apropiată și să ajutăm dezvoltarea celor mai sărace areale pentru a putea rezolva cauzele migrației. În general, acesta este scopul recentei revizuiri a PEV prin care vor fi promovate valorile noastre comune și interesele, angajându-ne, totodată partenerii în creșterea cooperării în materie de securitate. Măsurile luate astăzi doresc să găsească modalități pentru a crește rezistența partenerilor noștri și a societăților acestora, dar și abilitatea de a lucra împreună,” a declarat Înaltul Reprezentant al UE și vicepreședintele Comisiei, Federica Mogherini.

„Cea mai mare provocare este stabilitatea vecinătății. Conflictele, terorismul și radicalizarea ne amenință pe toți. Dar și sărăcia, corupția și slaba guvernare sunt surse de insecuritate. De aceea, cu toții ne vom axa asupra relațiilor cu partenerii noștri acolo unde este necesar, asupra intereselor comune. În mod particular, dezvoltarea economică, cu mare concentrare asupra dezvoltării tinerilor, reprezintă soluția,” a adăugat comisarul pentru Politica de Vecinătate și Negocieri pentru Extindere, Johannes Hahn.

Europarlamentarul Ramona Mănescu (PNL, PPE) apreciază importanța acordată educației, în revizuirea PEV, ca instrument în prevenirea radicalizării teroriste și extremiste. 

”Educația și valorile universale sunt pilonii pe care s-a construit civilizația modernă, iar acolo unde acestea lipsesc, extremismul, intoleranța și terorismul le iau locul.

În stabilizarea zonelor de conflict, în combaterea terorismului și a radicalizării, politicile de securitate trebuie să fie sprijinite și completate de cele care contribuie la dezvoltarea economică și la educație. Educația este ușa pe care pot intra mult mai ușor valori precum respectul pentru drepturile omului, toleranța și libertatea”, a precizat europarlamentarul PPE pentru caleaeuropeana.ro.

”Evenimentele din ultimii ani au demonstrat necesitatea unei noi abordări, a redefinirii priorităților și a introducerii unor noi metode de lucru. Politica măsurii unice nu a dus întotdeauna la rezultatele așteptate. În mod greșit și uneori arogant, democrațiile vestului au crezut că pot importa propriile valori și principii de funcționare, în țări care nu au fost și nu sunt nici în ziua de azi pregătite să accepte astfel de schimbări. Exemple ale eșecului unei astfel de abordări, le găsim în statele din nordul Africii unde efectul a fost devastator dar și în vecinătatea estică, în relația dintre Uniunea Europeană și Azerbaidjan unde presiunea excesivă rezultată din adoptarea în Parlamentul European a unui număr record de rezoluții extrem de critice la adresa statului caucazian a dus la o răcire puternică a relațiilor cu acesta.

O astfel de politică este total contraproductivă, inclusiv din perspectiva măsurilor de sprijinire a drepturilor omului. Mult mai eficient este să abordăm relația cu fiecare partener pe baza intereselor comune, ținând cont în același timp și de ceea ce ne diferențiază. Grupul PPE sprijină propunerea Comisiei și solicită răspunsuri adecvate și adaptate la situația din diferitele regiuni, astfel încât să poată fi asigurate securitatea și stabilitatea nu doar a Uniunii Europene, ci și a vecinătăților sale, atât cea estică, cât și cea sudică.”, a susținut eurodeputatul.

”România se află într-o poziție foarte bună din perspectiva noilor direcții ale PEV, acestea punând un accent mult mai mare pe implicarea individuală a Statelor Membre în implementare. Țara noastră, ținând cont și de resursele și instrumentele oferite prin PEV, poate să capitalizeze relația cu țările din jur și să fie liderul politicilor de construcție a unei arii de stabilitate și prosperitate în jurul bazinului Mării Negre, de care să profite atât Uniunea Europeană cât și vecinătatea estică a acesteia. O mai mare flexibilitate, adaptarea la particularitățile fiecărei relații bilaterale și concentrarea pe interesele comune sunt elementele cheie pe care diplomația economică și politică a României le pot folosi.” a adăugat Ramona Mănescu.

Stabilizare, diferențiere și responsabilitate

În cursul prezentului mandat, principala prioritate politică a PEV va fi stabilizarea, notează Comisia Europeană. Alte elemente-cheie ale noii politici europene de vecinătate vor fi diferențierea și o mai mare responsabilitate și implicare reciprocă, admițându-se faptul că nu toți partenerii aspiră să respecte normele și standardele UE și reflectând dorințele fiecărei țări în ceea ce privește natura parteneriatului său cu UE și domeniile acoperite de acesta. UE va susține și va continua să promoveze valorile universale prin PEV, căutând modalități mai eficace de a promova democrația, drepturile omului, libertățile fundamentale și statul de drept.

Sectoare-cheie

Noua PEV va mobiliza eforturile pentru a sprijini dezvoltarea economică și socială favorabilă incluziunii; crearea unor oportunități de angajare pentru tineret va fi una dintre principalele măsuri pentru stabilizarea economică. Se va pune un nou accent pe intensificarea cooperării cu țările partenere în sectorul securității, în special în domeniul politicilor de prevenire a conflictelor, de luptă împotriva terorismului și de combatere a radicalizării. Alte priorități vor fi mobilitatea legală și sigură, pe de o parte, și combaterea migrației neregulamentare, a traficului de persoane și a introducerii ilegale de migranți, pe de altă parte. Ca ultim punct, se va acorda mai multă atenție colaborării cu partenerii în ceea ce privește securitatea energetică și combaterea schimbărilor climatice.

Mai multă flexibilitate și eficacitate și o nouă abordare în materie de parteneriat

UE propune reorientarea relațiilor cu vecinii săi pentru a aborda prioritățile politice pe care ambele părți le consideră drept bază a parteneriatului. Această opțiune va fi discutată cu partenerii și este foarte importantă pentru întărirea sentimentului de implicare și responsabilitate a acestora. Se urmărește, de asemenea, implicarea mai strânsă a statelor membre în definirea și punerea în aplicare a politicii în țările vizate de politica de vecinătate.

Noua PEV va introduce o serie de noi metode de lucru, inclusiv abolirea tradiționalului pachet anual de rapoarte pentru fiecare țară. Raportarea va fi mai bine adaptată naturii și calendarului de lucru proprii fiecărei relații.

Noua PEV va încerca să utilizeze resursele financiare disponibile într-un mod mai flexibil, astfel încât UE să poată reacționa mai rapid la noile provocări apărute în zona de vecinătate. Se prevede o implicare mai puternică a societății civile, a partenerilor sociali și a tineretului.

La nivel regional, Parteneriatul estic va fi în continuare consolidat în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul summitului de la Riga din 2015. Uniunea pentru Mediterana poate juca un rol mai important în sprijinirea cooperării între țările din vecinătatea sudică. Noua PEV va încerca totodată să implice, după caz, alți actori regionali, din afara zonei de vecinătate, pentru a găsi soluții la provocările regionale.

Următoarele etape

În lunile următoare, propunerile prezentate astăzi în comunicarea comună vor fi discutate cu statele membre și cu țările partenere, cu scopul de a defini împreună noile priorități și forma pe care o vor lua relațiile viitoare.

.

.