Connect with us

NATO

Premieră de la aderarea la NATO: România este statul membru care a investit cei mai mulți bani pentru dezvoltarea capabilităților militare în anul 2017 (Raport oficial)

Published

on

Corespondență de la NATO – Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

România este statul membru NATO care a investit cea mai mare parte din bugetul său militar în anul 2017 pentru dezvoltarea capabilităților sale militare, cu 13 procente peste ținta de 20% stabilită la nivelul Alianței Nord-Atlantice, conform raportului anual al organizației prezentat de secretarul general Jens Stoltenberg.

FOTO: Administrația Prezidențială

Astfel, țara noastră a investit 33% din bugetul destinat Apărării pentru anul 2017, primul an în care România a alocat 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare, celălalt criteriu important ce vizează partajarea echitabilă a responsabilităților (burden sharing), un angajament asumat de țările aliate la summitul din Țara Galilor din 2014 și reluat intensiv anul trecut la nivel de discurs politic al administrației americane conduse de Donald Trump.

De altfel, eforturile și angajamentele României în materie de securitate euro-atlantică au fost apreciate și de secretarul general al NATO.

“Vreau să apreciez România, deoarece investește masiv în noi capabilități pentru apărare. România a anunțat că va atinge ținta NATO de 2% pentru cheltuieli militare în 2018, ceea ce reflectă faptul că între aliații europeni România face un pas în față. (…) În 2018, dar și în 2017, România a investit masiv și a crescut considerabil cheltuielile pentru apărare. România face pași majori către consolidarea forțelor sale armate. Mă bucură asta, iar investițiile au efect pe termen lung”, a declarat, într-un interviu acordat în exclusivitate CaleaEuropeana.ro, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, după publicarea raportului anual al organizației. (Urmăriți aici interviul)

Premieră: România, pe primul loc în NATO la cheltuieli militare destinate dezvoltării capabilităților

Potrivit datelor furnizate de raportul anual al NATO, România conduce topul țărilor membre care au investit peste 20% din bugetul lor național alocat apărării către achiziționarea de echipamente și dezvoltarea capabilităților.

Cu cei 33% din buget alocați dezvoltării militare, România este la egalitate cu Luxemburg (33%), devansând Lutiania (31%), Turcia (30.5%), Bulgaria (29.5%) și SUA (28%). Printre țările NATO care mai respectă acest criteriu se numără Norvegia, Franța, Polonia, Marea Britanie, Italia și Cehia.

Evoluția României este cu atât mai semnificativă cu cât în anul 2014, la capitolul cheltuieli destinate echipamentelor militare, România se afla la jumătatea clasamentului (14 din 28) cu un procent de 14% dintr-o orientare NATO de minim 20%.

România, pe locul 6 în rândul țărilor NATO care au alocat cei mai mulți bani pentru Apărare

Pe de altă parte, deși a alocat un procent de 2% din PIB pentru bugetul apărării, România nu figurează printre statele membre care au cheltuit acest procent ca parte din produsul intern brut pentru anul 2017. Cu toate acestea, procentul estimativ de 1.8% din PIB cuprins în raportul secretarului general al NATO pentru anul 2017 relevă trendul ascendent în comparație cu anii anteriori.

În rapoartele NATO pentru anii 2014 și 2015, România figura cu acordarea a 1.4% din PIB pentru apărare, iar în 2016 cu depășirea procentului de 1.4%. 

Potențialul de creștere este evidențiat și de evoluția României în raport cu criteriul de 2%. Astfel, dacă în anul 2016 România s-a aflat pe locul 11 în topul cheltuielilor pentru Apărare, raportul pentru 2017 plasează țara noastră pe locul 6 la egalitate cu Franța.

Topul este condus de SUA (3.5%), Grecia (2.3%), Marea Britanie (2.15%), Estonia (2.1%) și Polonia (2%).

Pe de altă parte, o parte semnificativă a programelor de înzestrare ale forțelor militare românești au fost aprobate în debutul acestui an, cele privind înzestrarea cu rachete HIMARS, transportoare blindate sau programul corvetelor multifuncționale. Achiziția de referință strategică pentru capabilitățile militare ale României din anul 2017 se reflectă prin semnarea contractului de cumpărare a primului sistem de apărare antiaeriană Patriot, țara noastră urmând să devină a 6-a țară NATO înzestrată cu această capabilitate.

Raportul integral poate fi consultat aici.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Guvernul finlandez a înaintat Parlamentului propunerea oficială privind aderarea Finlandei la NATO

Published

on

© European Union, 2019

Guvernul finlandez a înaintat luni, 5 decembrie, Parlamentului propunerea oficială privind aderarea Finlandei la NATO, informează un comunicat al Ministerului de Externe.

Consultarea privind proiectul de propunere a generat aproximativ 1 600 de răspunsuri, în baza cărora Guvernul a revizuit propunerea și a completat argumentația cu precizări referitoare la cooperarea dintre guvern și președintele Republicii, la rolul Parlamentului în gestionarea chestiunilor NATO și în luarea deciziilor cu privire la acestea, precum și la statutul Insulelor Åland în conformitate cu dreptul internațional.

Guvernul propune Parlamentului să aprobe Tratatul Atlanticului de Nord, care instituie Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) și definește principiile care guvernează activitățile Alianței și obligațiile membrilor săi, precum și Acordul de la Ottawa, ccare definește statutul NATO ca persoană juridică, precum și privilegiile și imunitățile personalului NATO.

Finlanda poate adera la Tratatul Atlanticului de Nord și poate deveni membră a NATO atunci când toate statele membre ale Alianței vor ratifica aderarea Finlandei. Până în prezent, 28 din cele 30 de state membre NATO au ratificat aderarea Finlandei, ratificările din partea Turciei și Ungariei fiind încă în curs.

Potrivit sursei citate, din punct de vedere legal, Parlamentul poate examina propunerea guvernului înainte ca toate statele membre NATO să ratifice Protocolul de aderare a Finlandei. După ce Parlamentul a examinat propunerea, președintele Republicii va decide cu privire la aderarea Finlandei la NATO. Cu toate acestea, instrumentul de aderare a Finlandei poate fi depus la guvernul Statelor Unite, în calitate de depozitar, iar Finlanda poate deveni membră a NATO numai după ce toate statele membre NATO au ratificat Protocolul de aderare a Finlandei și secretarul general al NATO a invitat Finlanda să adere la Alianță.

Propunerea guvernului evaluează principalele efecte ale aderării la NATO

Propunerea Guvernului evaluează principalele efecte ale aderării Finlandei la Tratatul Atlanticului de Nord, care se referă în special la politica externă, politica de securitate și politica de apărare. În calitate de membru al NATO, Finlanda se va angaja să respecte Tratatul Atlanticului de Nord și va participa la toate aspectele NATO, însemnând pregătirea din punct de vedere militar pentru a-și îndeplini obligația de apărare colectivă în temeiul articolului 5, inclusiv prin utilizarea forței armate; integrarea apărării naționale în apărarea colectivă a NATO; participarea la consultările privind politica de securitate a NATO, precum și angajarea politică față de Alianță și participarea la misiunile NATO pe timp de pace.

Aderarea Finlandei la NATO va avea, totodată, efecte economice și efecte în domeniul resurselor umane, care vor fi precizate odată ce Finlanda va deveni membră.

Guvernul apreciază că legislația existentă permite Finlandei să adere la Tratatul Atlanticului de Nord și la Acordul de la Ottawa, iar obligațiile care decurg din acestea nu necesită modificări imediate ale legislației naționale.

Propunerea concluzionează că Tratatul Atlanticului de Nord nu ar reprezenta o problemă pentru suveranitatea și participarea Finlandei la cooperarea internațională și că aderarea Finlandei la acest tratat nu ar constitui un transfer semnificativ de competențe către o organizație internațională. Prin urmare, Parlamentul ar putea lua decizia de a adopta tratatul prin vot cu majoritate simplă.

Continue Reading

NATO

Germania apreciază că e posibil să nu atingă în acest an obiectivul alocării de 2% din PIB pentru apărare: Chiar şi pentru anul viitor chestiunea este deschisă în acest moment

Published

on

© NATO/ Flickr

Germania apreciază că există șansa de a nu atinge în acest on obiectivul de alocare a 2% din PIB pentru apărare, completând că rămâne de văzut dacă acest lucru va fi posibil anul viitor, a declarat t luni un purtător de cuvânt al guvernului german, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

Berlinul doreşte să atingă acest obiectiv în această legislatură, a spus reprezentantul executivului german în conferinţa de presă periodică, adăugând că cancelarul Olaf Scholz încă nu a luat o decizie legată de creşterea ţintei NATO de 2% din PIB pentru apărare.

”Este adevărat că probabil nu vom atinge ţinta de 2% în acest an – există diverse indicii în acest sens; chiar şi pentru anul viitor chestiunea este deschisă în acest moment”, a explicat purtătorul de cuvânt.

Pe de altă parte, cancelarul Olaf Scholz a confirmat luni planurile guvernului său de a cumpăra avioane de vânătoare americane F-35, parte a eforturilor de modernizare masivă a armatei germane.

”Germania va continua să-şi respecte angajamentul faţă de aranjamentele nucleare comune ale NATO, inclusiv prin achiziţionarea de avioane de vânătoare F-35 cu dublă capacitate”, a scris Scholz într-un articol publicat de revista americană Foreign Affairs, făcând referire la faptul că avioanele pot transporta atât rachete nucleare, cât şi rachete convenţionale.

Potrivit raportului anual de activitate al NATO pentru anul 2022, dat publicității la mijlocul lunii martie, Germania a crescut alocarea la 1,56% din PIB, departe de ținta de 2%, pe care Berlinul a asigurat în dese rânduri că o va îndeplini în anul 2030.

În vederea asigurării capacităţii Alianţei de a răspunde în mod eficient provocărilor generate de noul mediu strategic de securitate, la nivelul NATO, cu ocazia Summit-ului din Ţara Galilor a fost agreat The Wales Summit Pledge on Defence Investment (DIP), care  vizează angajamentul statelor membre de a atinge obiectivul de 2% din PIB alocat cheltuielilor pentru apărare în decursul a 10 ani (până în 2024), cu diferenţele specifice fiecărui grup de aliaţi (cei care au deja acest nivel de finanţare îl vor menţine, ceilalţi vor stopa declinul bugetelor de apărare şi vor creşte gradual cheltuielile pentru apărare).

În plus, angajamentul indică alocarea a cel puțin 20% din bugetul apărării pentru achiziţia de echipamente majore şi activităţi de cercetare-dezvoltare, precum şi îmbunătăţirea rezultatelor individuale privind nivelul de dislocabilitate şi sustenabilitate a forțelor în teatrele de operații.

În luna februarie, cancelarul Olaf Scholz a anunţat o creştere masivă a cheltuielilor pentru apărare, precizând că acestea vor depăşi pragul de 2% din PIB stabilit ca angajament de statele membre NATO, în contextul în care conflictul din Ucraina a forţat Berlinul să regândească politica sa externă şi de securitate.

Continue Reading

NATO

Estonia cumpără rachete HIMARS de la SUA, cea mai importantă achiziție militară din istoria acestui stat baltic

Published

on

© US Department of Defense

Estonia a semnat un contract pentru achiziţionarea de sisteme de lansatoare de rachete americane HIMARS, pentru suma de 200 de milioane de dolari, a anunţat sâmbătă Centrul estonian pentru investiţii în apărare (ECDI), relatează AFP.

Directorul executiv al ECDI, Magnus-Valdemar Saar, a încheiat acordul vineri cu Agenţia americană de cooperare pentru apărare şi securitate (DSCA), o agenţie a Departamentului Apărării din SUA, pentru a îmbunătăţi “capacitatea de tir indirect” (adică asupra ţintelor care nu sunt vizibile pentru operatorul bateriei) a forţelor estoniene, potrivit unui comunicat, informează Agerpres.

Acest tip de lansator de rachete a fost furnizat Ucrainei de către Statele Unite, sporindu-i capacitatea de apărare în faţa invaziei ruse, lansate pe 24 februarie.

Estonia, vecină cu Rusia, şi-a crescut de atunci cheltuielile pentru apărare, la fel şi statele vecine baltice, Lituania şi Letonia, precum şi Polonia.

Aceasta este cea mai importantă achiziţie de arme realizată vreodată de Estonia.

Rachetele comandate de Tallinn – al căror număr exact nu a fost precizat – sunt de diferite tipuri, raza lor de acţiune variind de la 70 la 300 de km. Ele vor fi livrate din 2024.

În noiembrie, Lituania şi-a anunţat intenţia de a cumpăra opt sisteme de lansatoare de rachete HIMARS, pentru suma de 495 de milioane de dolari. 

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL EUROPEAN8 hours ago

Șeful Consiliului European era “mai optimist” acum câteva luni privind intrarea României, Bulgariei și Croației în Schengen: Acum, atmosfera este diferită

CONSILIUL UE12 hours ago

Președintele interimar al Senatului i-a prezentat președintelui Consiliului Federal al Austriei argumentele pentru care România merită în Schengen: Trebuie explicate până în ultima secundă

CONSILIUL UE13 hours ago

Consiliul UE se va pronunța joi asupra aderării României la Schengen; Agenda mai poate suferi modificări doar miercuri, în urma reuniunii ambasadorilor UE

NATO13 hours ago

Guvernul finlandez a înaintat Parlamentului propunerea oficială privind aderarea Finlandei la NATO

ROMÂNIA13 hours ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

UE investește 1,2 miliarde de euro în 61 de proiecte de cooperare industrială în domeniul apărării

ROMÂNIA14 hours ago

Guvernul salută planul UE privind migrația ilegală prin Balcanii de Vest, document care ar putea atenua îngrijorările Austriei și debloca aderarea României la Schengen

NATO14 hours ago

Germania apreciază că e posibil să nu atingă în acest an obiectivul alocării de 2% din PIB pentru apărare: Chiar şi pentru anul viitor chestiunea este deschisă în acest moment

SCHENGEN16 hours ago

Romanian Business Leaders, apel către Austria privind aderarea la Schengen: Nu putem deconta problemele politice interne ale unor state şi nici politicile UE privind migrația ilegală

ROMÂNIA16 hours ago

Schengen: Comisia Europeană așteaptă un vot în Consiliu „pe măsura” rapoartelor sale privind pregătirea integrală a României și Bulgariei pentru aderare

ROMÂNIA13 hours ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO4 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO5 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO6 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO6 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO6 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO6 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL6 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO7 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

Team2Share

Trending