Europa trebuie să-și consolideze rapid capacitățile de apărare în următorii trei până la cinci ani pentru a descuraja o Rusie „foarte agresivă”, care ar putea ataca un stat al Uniunii Europene, a declarat marți premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, într-un interviu pentru Politico.

„Sunt complet în favoarea reînarmării Europei și vreau să stabilim un obiectiv foarte ambițios, afirmând că, în trei până la cinci ani, trebuie să fim complet capabili să ne apărăm singuri în Europa”, a declarat Frederiksen. Ea a subliniat că amenințarea persistentă din partea Rusiei face ca această consolidare a apărării să fie „cea mai importantă provocare” pentru blocul european, avertizând că Moscova ar putea încerca să atace „într-o perspectivă foarte scurtă” dacă statele europene nu acționează pentru a o descuraja.

Frederiksen a evidențiat o serie de tactici utilizate de Rusia pentru a destabiliza Europa, inclusiv acte de sabotaj, atacuri hibride, folosirea migranților și răspândirea dezinformării. „Disponibilitatea Rusiei de a intra într-un conflict cu Europa este destul de mare”, a spus ea. „Nu sunt sigură că acest lucru se va schimba, din păcate.”

Declarațiile premierului danez vin în contextul în care președintele american Donald Trump și omologul său rus Vladimir Putin au discutat telefonic marți despre o posibilă încetare a focului în Ucraina. Deși nu s-a ajuns la un acord, cei doi lideri au afirmat că intenționează să continue negocierile. Frederiksen și-a exprimat însă scepticismul cu privire la dorința reală a Rusiei de a pune capăt războiului.

„Nu sunt foarte optimistă în privința Rusiei pentru că, atunci când mă uit la comportamentul lor, este atât de îndreptat împotriva umanității și împotriva Europei și a tot ceea ce credem noi, încât trebuie să ne demonstreze că vor să ducă o viață normală de vecinătate cu noi în Europa”, a spus ea.

Întrebată despre amenințările lui Trump privind anexarea Groenlandei, un teritoriu autonom aflat sub coroana daneză, Frederiksen a avut o reacție fermă: „Groenlanda face parte din teritoriul Regatului Danemarcei, punct”, a spus ea. „Mă aștept ca toată lumea să respecte suveranitatea, integritatea teritorială și granițele noastre. Nu este de vânzare.”

Comentariile sale au fost făcute la scurt timp după ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut – în cadrul unei vizite la Copenhaga – ca statele membre ale UE să își coordoneze achizițiile de armament până în 2030. Aceasta a subliniat că „dacă Europa vrea să evite războiul, Europa trebuie să se pregătească pentru război” deoarece „Rusia se află pe o cale ireversibilă către crearea unei economii de război”.

Uniunea Europeană intenționează să lanseze un plan de 800 de miliarde de euro pentru a consolida industria de apărare a blocului. Danemarca, unul dintre cei mai fermi susținători ai Ucrainei, sprijină ideea de a achiziționa mai multe arme din statele membre ale UE, dar dorește să mențină și parteneriate cu alte țări, precum Norvegia și Regatul Unit. Frederiksen a atras însă atenția asupra ritmului lent al procesului de reînarmare.

„Potenițialul în Europa este foarte mare, dar unele bariere trebuie eliminate pentru că, în prezent, nu producem suficient. Încă avem această mentalitate de pace… și nu cred că mai avem câteva luni pentru a lua decizii.”

Europarlamentarul Dan Motreanu a solicitat Comisiei Europene explicații în legătură cu adoptarea unei strategii a UE pentru fuziunea nucleară, printr-o întrebare semnată alături de mai mulți deputați europeni.

„Fuziunea nucleară reprezintă o oportunitate deosebit de importantă pentru Europa de a-și consolida independența energetică și de a asigura aprovizionarea sigură cu energie pentru generațiile viitoare”, a scris eurodeputatul, pe Facebook.

Potrivit acestuia, Comisia Europeană se angajează, în cadrul actualului mandat, să prezinte o strategie a UE privind fuziunea, potrivit răspunsului primit de la Dan Jørgensen, Comisarul european pentru Energie și Locuințe.

„În 2024, Comisia a înființat un grup de experți dedicat, format din reprezentanți ai statelor membre interesate. Acest grup de experți are rolul de a oferi consiliere cu privire la măsurile care trebuie luate în vederea dezvoltării unui cadru de reglementare specific. De asemenea, consilierea vizează opțiunile de stimulare a inovării industriale prin cercetarea și dezvoltarea în domeniul fuziunii”, a adăugat Dan Motreanu.

De asemenea, Dan Motreanu a subliniat că Executivul european colaborează cu industria fuziunii și organizațiile de cercetare pentru a identifica modalități de implicare a sectorului privat și pentru a dezvolta o platformă europeană dedicată tehnologiei și inovației.

„Comisia colaborează cu industria europeană a fuziunii și cu organizațiile de cercetare pentru a explora modalități de implicare a industriei private, precum și de a crea o platformă europeană pentru tehnologie și inovare”, a mai spus europarlamentarul.

În cadrul unei vizite efectuate marți la Berlin, președintele francez Emmanuel Macron a salutat pachetul “istoric” de cheltuieli al Germaniei pentru apărare și infrastructură, calificându-l drept “o veste bună pentru Europa”, relatează AFP, potrivit The Guardian.

La capătul unei întâlniri cu cancelarul german în exercițiu Olaf Scholz, Macron l-a felicitat pe acesta într-o conferință de presă “pentru votul istoric al Bundestagului, care este o veste bună pentru Germania și o veste bună pentru Europa”.

La Berlin, Macron s-a întâlnit și cu liderul conservator Friedrich Merz, viitorul cancelar al țării și artizanul acestui acord.

Heute Abend in Berlin.

Deutschland und Frankreich gehen gemeinsam voran – heute und für morgen. Für Europa. pic.twitter.com/l7T78pJnl3

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) March 18, 2025

Bundestagul, camera inferioară a Parlamentului german, a adoptat marți mai multe amendamente la Constituția țării care ar permite viitoarelor guverne federale și de stat să își asume mai multe datorii în domeniul apărării, deblocând astfel așa numita “frână constituțională a datoriei”, Votul pentru această reformă istorică a reprezentat ultimul punct de pe agenda celui de-al 20-lea Bundestag înainte de a-și încheia mandatul. Cel de-al 21-lea Parlament al Germaniei, ales în urma alegerilor din 23 februarie, își va începe mandatul la 25 martie. Votul în favoarea modificărilor îi oferă viitorului cancelar Friedrich Merz mână liberă și un “cec în alb” când vine vorba de cheltuielile pentru apărare, acesta invocând acordul drept un pas major către o nouă comunitate europeană de apărare. Planul de reformă a datoriei, prezentat în comun de conservatori și social-democrați, ar excepta cheltuielile de apărare de la rigorile frânei constituționale a datoriilor țării (de la o,35% din PIB la 1%) și va crea un fond special extra-bugetar de 500 de miliarde de euro pentru finanțarea proiectelor de infrastructură.

Ziua de marți în care întreaga atenție internațională a fost îndreptată spre convorbirea telefonică dintre președinții Statelor Unite și Rusiei, Donald Trump și Vladimir Putin, privind un posibil acord de pace, a fost martora unor evenimente politice majore pe continentul european, votul din Bundestag fiind precedat de un discurs al președintelui francez Emmanuel Macron privind înarmarea Franței și continuat de un discurs similar al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Academia Militară Regală Daneză.

Emmanuel Macron a declarat marți, într-un discurs la baza aeriană Luxeuil-Saint-Sauveur din estul țării, că această bază din apropiere de Germania și care a găzduit soldați americani în Primul Război Mondial va fi dotată, până în 2035, cu avioane de luptă Rafale care vor transporta rachetele de croazieră hipersonice cu armament nuclear ASN4G de nouă generație ale Franței, întărind postura nucleară a principalei puteri militare din UE.

Tot marți, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a schițat cele patru priorități pentru reînarmarea Europei sub denumirea “Readiness 2030“. Într-un discurs susținut la Academia Militară Regală a Danemarcei cu o zi înainte să publice Carta Albă a Apărării, șefa executivului european a afirmat că “până în anul 2030 Europa trebuie să aibă o postură de apărare europeană puternică”. 

Carta Albă a Apărării va reprezenta o bază de discuție la summitul Consiliului European din 20-21 martie, axat pe competitivitate economică, o uniune a investițiilor și economiilor, apărare, sprijinul pentru Ucraina și o primă discuție privind viitorul buget pe termen lung 2028-2034.