Miniștrii de externe din G7 și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate Josep Borrell ”condamnă în cei mai puternici termeni atacul direct și fără precedent al Iranului asupra Israelului”, din 13-14 aprilie, și anunță că sunt pregătiți ”să adopte noi sancțiuni sau să adopte alte măsuri” contra Teheranului, ca răspuns la inițiativele curente sau viitoare ale acestuia de stabilizare a regiunii.

”Israelul și poporul său au toată solidaritate și sprijinul nostru și ne reafirmăm angajamentul față de securitatea Israelului. Acțiunile Iranului marchează un pas fără precedent către destabilizarea regiunii și viitoare escaladare, care trebuie evitate”, este precizat în comunicat G7 dat publicității la finalul reuniunii miniștrilor de externe, desfășurate în insula italiană Capri.

Ca urmare a atacurilor din 19 aprilie, aceștia solicită ”tuturor părților să lucreze pentru a preveni o nouă escaladare”, lansând un apel la adresa celor din regiune și dincolo de ea de a-și aduce contribuția pozitivă la acest efort colectiv.

”Solicităm Iranului să se abțină de la acordarea de sprijin pentru Hamas și de la alte acțiuni care destabilizează Orientul Mijlociu, inclusiv de la susținerea Hezbollahului libanez și a altor actori nestatali. Facem apel la toate țările să împiedice furnizarea de componente sau de alte articole pentru programele iraniene de rachete și de vehicule aeriene fără pilot (UAV).  Cerem Iranului și grupurilor afiliate acestuia să înceteze atacurile. Vom trage la răspundere guvernul iranian pentru acțiunile sale malițioase și destabilizatoare și suntem pregătiți să adoptăm sancțiuni suplimentare sau să luăm alte măsuri, acum și ca răspuns la alte inițiative destabilizatoare”, este avertismentul transmis de șefii diplomațiilor țărilor din G7 la adresa Teheranului.

Ei și-au exprimat îngrijorarea față de informațiile conform cărora Iranul ia în calcul să transfere rachete balistice și tehnologice conexă către Rusia, cerând Teheranului să nu facă acest lucru deoarece ar ”reprezenta o escaladare substanțială a sprijinului material pentru războiul Rusiei în Ucraina”.

Miniștrii amenință că, în cazul în care Iranul va sfida acest avertisment, vor fi pregătiți să răspundă într-o ”manieră coordonată și rapidă”, inclusiv prin ”noi și consistente măsuri”.

Făcând referire la situația din Gaza, aceștia au făcut apel la o ”acțiune urgentă” pentru a răspuns ”crizei umanitare devastatoare și în creștere” din Fâșie, reiterând opoziția lor față de ”o operațiune militară pe scară largă în Rafah care ar avea consecințe catastrofice asupra populației civile”, care trebuie protejată.

În egală măsură, ei cer Israelului să respecte dreptul internațional și să trateze ”oamenii cu umanitate și demnitate”.

De altfel, miniștrii de externe din G7 au subliniat că este nevoie ”urgent” de ”pași specifici, concreți” pentru a spori semnificativ fluxul de ajutor umanitar în Gaza, în lumina ”riscului de foamete”.

Poziția șefilor diplomațiilor țărilor membre G7 este în armonie cu cea exprimată de liderii ale căror state fac parte din acest format, reuniți în sesiune de urgență prin videoconferință, în cadrul căreia au condamnat ”fără echivoc”, ”în cei mai fermi termeni”, atacul ”direct și fără precedent al Iranului asupra Israelului”.

Între timp, liderii UE, care s-au întâlnit la Bruxelles, au decis să impună sancțiuni contra Iranului, fiind urmați de SUA și Marea Britanie, care au adoptat măsuri similare, conform Politico Europe. 

Tensiunile în Orientul Mijlociu par să crească după ce Iranul a atacat direct Israelul cu drone și rachete la mijlocul acestei luni, ca formă de retorsiune față de bombardamentele asupra unui consultat iranian din Damasc, deși Israelul a negat orice formă de implicare în această acțiune. 

Conform AFP, citat de Agerpres, vineri dimineața, Iranul a raportat ”explozii puternice” în provincia Isfahan (centru) și trei explozii în apropierea unei baze militare şi doborârea unor drone, deși domnește confuzia în jurul autorului.

Trei aeronave F-16 Fighting Falcon achiziționate de România de la Regatul Norvegiei au aterizat vineri, 19 aprilie, în Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu”, de la Câmpia Turzii, în vederea dotării Escadrilei 48 Vânătoare, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Achiziția noului lot de avioane F-16 Fighting Falcon și a pachetului de bunuri și servicii aferent va asigura creșterea securității României prin executarea apărării spațiului aerian național/NATO, pe timp de pace și în situații de criză, prin Serviciul de Luptă Permanent – Poliție Aeriană (SLP-PA), sub comandă NATO.

“Prin sosirea graduală, pe parcursul acestui an și a celui viitor, a celor 32 de aeronave multirol F-16 Fighting Falcon, care vor înzestra încă două escadrile ale Forțelor Aeriene, România își consolidează capabilitățile de apărare aeriană la un nivel adaptat provocărilor de securitate din regiune. Aceste aeronave vor avea un rol important în menținerea unei posturi aliate credibile de apărare și descurajare a oricărei agresiuni pe flancul estic și, la fel de important, vor asigura tranziția pentru forțele noastre aeriene către era generației a V-a – înzestrarea cu aeronavele F-35”, a declarat ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr.

© MApN

Aceasta este a doua serie de trei aeronave F-16 achiziționate de România de la Regatul Norvegiei și a pachetului de bunuri și servicii aferent, prima fiind recepționată la finalul lunii noiembrie 2023, în Baza 86 Aeriană „Locotenent aviator Gheorghe Mociorniță” de la Borcea.

Conform Concepției de realizare graduală a capabilității de apărare aeriană, în cadrul programului „Avion multirol al Forțelor Aeriene”, Guvernul României a atribuit Guvernului Regatului Norvegiei contractul de achiziție a 32 de aeronave F-16, cu suport logistic inițial și a unui a pachet de bunuri şi servicii complementar (de la Guvernul Statelor Unite ale Americii). Avioanele vor fi livrate în stare operațională, resursa disponibilă a acestora asigurând operarea lor pentru o perioadă de tranziție, de minimum 10 ani, către avioanele de generația a V-a, ceea ce face ca achiziția avioanelor de luptă norvegiene să reprezinte, în fapt, un transfer de capabilitate între două țări NATO aliate.

Aeronavele vor asigura îndeplinirea noilor cerințe existente la nivelul NATO, ulterior urmând a fi introduse în programul de modernizare la aceeași configurație (M6.X) cu avioanele F-16 din prima escadrilă, intrată deja în dotarea Forțelor Aeriene Române. Această soluţie asigură implicarea industriei naţionale de apărare pentru efectuarea lucrărilor de mentenanță şi modernizare a avioanelor F-16, prin compania Aerostar Bacău.

În prezent, Forțele Aeriene Române au în dotare 20 aeronave F-16 achiziționate în baza prevederilor Concepţiei de realizare graduală a capabilităţii de apărare aeriană în cadrul programului „Avion multirol al Forţelor Aeriene”.

Miniștrii de externe din țările G7, reuniți în Italia, s-au angajat să ajute Ucraina să își consolideze apărarea aeriană și să încerce să folosească activele rusești înghețate pentru a sprijini Kievul.

Întruniți pe insula italiană Capri, în Marea Mediterană, pe fondul îngrijorărilor legate de un conflict regional mai amplu în Orientul Mijlociu și în timp ce războiul din Ucraina se prelungește, șefii diplomațiilor celor mai puternice democrații occidentale au promis să “consolideze capacitățile de apărare aeriană ale Ucrainei”.

În urma atacului cu drone și rachete al Iranului asupra Israelului și a exploziilor din Iran din noaptea de vineri spre sâmbătă, dezescaladarea situației în regiune s-a numărat printre celelalte subiecte discutate. Miniștrii de externe au abordat, de asemenea, mișcările tot mai asertive ale Chinei în Oceanul Indian și în regiunea Pacificului.

Țările din Grupul celor Șapte (G7) analizează dacă pot folosi activele rusești înghețate deținute în Occident pentru a ajuta Ucraina, a declarat vineri ministrul italian de externe Antonio Tajani, după reuniunea de la Capri, citat de Deutsche Welle. În comunicatul final al reuniunii, miniștrii de externe au declarat că vor examina utilizarea activelor rusești înghețate pentru a ajuta Ucraina.

Statele Unite și Marea Britanie au declarat că doresc ca cele aproximativ 300 de miliarde de dolari din activele rusești suverane să fie folosite pentru a plăti pentru apărarea Ucrainei, dar statele membre ale UE au pus anterior la îndoială legalitatea unei astfel de acțiuni.

Tajani a declarat că utilizarea dobânzilor din fonduri ar fi posibilă din punct de vedere legal, dar că experții nu au stabilit încă dacă utilizarea capitalului propriu-zis ar putea avea, de asemenea, o bază legală.

În declarația lor finală, miniștrii de externe au promis să “consolideze capacitățile de apărare aeriană ale Ucrainei”, în timp ce la reuniunea din Capri au participat și ministrul de externe ucrainean Dmitri Kuleba și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

“Ne exprimăm în special hotărârea de a consolida capacitățile de apărare aeriană ale Ucrainei pentru a salva vieți și a proteja infrastructura critică. De asemenea, vom colabora cu partenerii în acest scop”, au afirmat miniștrii de externe ai Italiei, Statelor Unite, Marii Britanii, Franței, Canadei și Germaniei și Înaltul Reprezentant al UE în declarația finală.

“Reafirmăm hotărârea noastră de neclintit de a sprijini Ucraina democratică în timp ce își apără libertatea, suveranitatea, independența și integritatea teritorială, în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional. Aducem un omagiu curajului și rezilienței poporului ucrainean, care luptă pentru libertatea și viitorul său democratic”, au mai precizat miniștrii de externe.

Decizia G7 vine după ce și liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au stabilit miercuri, la Bruxelles, în cadrul unui summit extraordinar că este necesar să fie furnizată urgent apărare antiaeriană Ucrainei, muniție de artilerie și rachete.

Decizia a fost precedată de o discuție în regim videoconferință în cadrul summitului între cei 27 de lideri europeni și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a solicitat în partea sa de Europă nivelul de apărare aeriană din Orientul Mijlociu, referindu-se la respingerea de către Israel, cu ajutorul SUA, Marii Britanii și Franței, a rachetelor și dronelor iraniene.

“Cerul nostru ucrainean și cerul vecinilor noștri merită același nivel de securitate“, a subliniat Zelenski.

Înaintea reuniunii de la Bruxelles, președintele Iohannis, candidat la șefia NATO, a avut o convorbire telefonică cu secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, cadru în care înaltul oficial aliat a transmis că îi încurajează pe toți aliații “să sape adânc pentru a furniza mai multă muniție și apărare aeriană”. 

De altfel, premierii a trei țări UE și NATO – Cehia, Danemarca și Olanda – s-au întâlnit miercuri cu secretarul general al NATO pentru a discuta sprijinul european și occidental pentru Ucraina.

În ceea ce privește sprijinul României pentru Ucraina, Klaus Iohannis a avut săptămâna trecută o întrevedere cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Vilnius, cu prilejul summitului Inițiativei celor Trei Mări, cei doi discutând necesitatea de a consolida apărarea aeriană ucraineană și de a crea un scut aerian fiabil.