SUA
Președintele Comisiei Europene, discurs în SUA despre provocările transatlantice: Războaiele tarifare nu au câștigători, ci lasă doar cicatrici
Published
6 years agoon
By
Violeta DanPreședintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a susținut ieri un discurs la a Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) din Washington după ce a avut o întrevedere cu președintele SUA în cadrul căreia s-a convenit ca UE și SUA să nu își impună bariere tarifare sau non-tarifare.
Acesta a vorbit despre provocările transatlantice și a evocat relațiile dintre cele două maluri ale Atlanticului de-a lungul timpului.
“Economiile noastre sunt mai strânse decât în orice moment al istoriei. Provocările cu care ne confruntăm sunt de natură globală, de la presiunile schimbărilor climatice la migrație, la pace și securitate în întreaga lume. Acum este momentul pentru o conducere globală responsabilă. Este timpul să ne reînnoim parteneriatul”, a spus președintele executivului european în fața audienței.
El a precizat că afacerile americane beneficiază foarte mult de sprijinul european: “Adevărul este că Europa este benefică pentru afacerile americane. Companiile din SUA câștigă de două ori mai mult exportând bunuri în Uniunea Europeană decât în China. Mai mult de 70% dintre investițiile directe in SUA sunt din UE. Și da, exportăm mai multe bunuri în Statele Unite decât importăm. Dar când vine vorba de servicii, SUA au un surplus de 45 de miliarde de euro.”
El a vorbit și despre eventualele costuri ale unui război comercial cu SUA: “Așa cum am spus de mai multe ori, războaiele comerciale nu au câștigători – ele doar lasă cicatrici. Tarifele nu vor proteja securitatea națională – doar vor submina securitatea economică.”
–
You may like
Donald Trump, întrebat de Nigel Farage dacă va menține angajamentul SUA față de NATO: “Da. 100%” dacă europenii “joacă corect”. Fără SUA, NATO nu ar exista
Trump afirmă că Putin a fost “probabil” implicat în moartea lui Navalnîi și speră că nu va avea de ales între “înghițirea” Ucrainei de către Putin și trimiterea de arme Kievului
UE deschide negocierile pentru aprofundarea relațiilor cu Elveția, al patrulea cel mai mare partener comercial al blocului
Donald Trump avertizează cu o “baie de sânge pentru țară” dacă nu va fi ales președinte al SUA la scrutinul din noiembrie
Orban, după întâlnirea cu Trump: Nu va da niciun cent Ucrainei și are un “plan detaliat” pentru a pune capăt războiului, care se potrivește cu interesele Ungariei
Biden critică întâlnirea dintre Trump și “Orban al Ungariei” care vrea să instaureze o “dictatură”. Premierul maghiar susține că Donald Trump este “numele păcii”
NATO
Țările baltice sunt “lideri în NATO” privind bugetele apărării și sprijinirea Ucrainei, afirmă Blinken la 20 de ani de la aderarea Estoniei, Letoniei și Lituaniei la Alianță
Published
2 days agoon
March 26, 2024Secretarul de stat american Antony Blinken a lăudat țările baltice pentru bugetele lor de apărare și pentru sprijinul acordat Ucrainei, numindu-le “lideri în NATO” în cadrul unei întâlniri pe care a avut-o la Departamentul de Stat cu miniștrii de externe din Lituania, Letonia și Estonia, menită să marcheze împlinirea a 20 de ani de la aderarea celor trei țări la Alianța Nord-Atlantică.
“Acești trei aliați au fost lideri în NATO, contribuind în mod semnificativ la bugetele lor de apărare, fiind lideri în NATO și, de asemenea, lideri în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina într-un moment în care acest sprijin este absolut vital”, a declarat Blinken înainte de întâlnirea de la Washington, relatează presa din republicile baltice.
“Și cred că este o recunoaștere din partea tuturor celor trei țări, precum și a Statelor Unite, a mizelor care există atunci când vine vorba de sprijinul nostru pentru Ucraina”, a mai spus el, marcând aniversarea a două decenii de la aderare a celor trei țări după ce președintele Joe Biden a făcut același lucru în urmă cu două săptămâni în cazul Poloniei, primindu-i la Casa Albă pe președintele Andrzej Duda și premierul Donald Tusk la 25 de ani de la aderarea Poloniei la NATO.
Țările baltice plănuiesc să își majoreze cheltuielile militare la 3% din PIB anul viitor și se numără, de asemenea, printre cei mai mari susținători materiali ai Ucrainei în ceea ce privește ponderea bugetelor lor alocate în acest scop.
Potrivit raportului anual al NATO, în 2023, un număr de 11 state membre ale NATO au cheltuit cel puțin 2% din PIB pentru apărare. Doar în termeni procentuali, SUA (cu un buget militar de 3,24% din PIB) au fost detronate de Polonia, cu un procent de 3,92% din PIB reprezentând cheltuieli ale bugetului pentru apărare.
În 2023, au mai alocat cel puțin și peste 2% din PIB pentru Apărare țări precum Grecia (3,05%), Estonia (2,89%), Lituania (2,75%), Finlanda (2,46%), Letonia (2,37%), Marea Britanie (2,28%), Ungaria (2,07%), Slovacia (2,05%), Danemarca (2%).
În replică, ministrul de externe leton Krišjānis Kariņš a declarat că “suntem profund uniți în ceea ce privește valorile noastre fundamentale – libertate, democrație, statul de drept”.
“Și vedem că valorile noastre fundamentale, pe care societățile noastre le împărtășesc, sunt direct contestate în întreaga lume. În special în regiunea noastră, este vorba de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei – intrăm în al treilea an – și depinde de noi, cu eforturile noastre combinate, cu eforturile combinate ale NATO, să ne opunem acestui lucru și nu doar să spunem “Acest lucru este rău”, ci să ne asigurăm că acest rău nu are șansa de a se răspândi”, a continuat el.
La întâlnirea cu Blinken, ministrul lituanian de externe, Gabrielius Landsbergis, a mulțumit SUA pentru prezența militară în regiune, afirmând că “legătura transatlantică este un factor-cheie în asigurarea securității europene și a unei ordini internaționale bazate pe reguli”.
“Prezența pe termen lung a trupelor americane în Lituania și în regiune este cel mai puternic și de neînlocuit factor de descurajare. Suntem recunoscători pentru batalionul american desfășurat în Lituania și pentru investiția în dezvoltarea capacităților comune de apărare”, a declarat ministrul lituanian de externe, citat într-un comunicat de presă.
Miniștrii de externe baltici și omologul lor american au discutat despre “probleme de securitate regională, continuitatea asistenței acordate Ucrainei și obiectivele-cheie ale summitului NATO de la Washington”, se arată în comunicat.
Potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat, secretarul Blinken și miniștrii de externe din țările baltice au afirmat forța Alianței NATO și rolul acesteia în asigurarea securității și prosperității în Europa, menționând în special importanța securizării flancului estic al NATO.
Secretarul i-a felicitat, de asemenea, pe cei trei miniștri de externe cu ocazia celei de-a 20-a aniversări în cadrul Alianței.
INTERNAȚIONAL
SUA, Marea Britanie și Noua Zeelandă acuză China de atacuri cibernetice care vizează politicieni și companii
Published
2 days agoon
March 26, 2024Acuzații recente din partea Statelor Unite, Marii Britanii și Noii Zeelande au scos la iveală o serie de atacuri cibernetice care ar fi fost orchestrate de hackeri susținuți de statul chinez. Aceste atacuri, care se întind pe mai mulți ani, ar fi vizat politicieni, companii și dizidenți, dezvăluind un model de spionaj cibernetic legat de guvernul chinez, potrivit Washingtonului și aliaților săi, informează AFP, preluat de Agerpres.
Oficialii americani au acuzat șapte cetățeni chinezi, susținând că aceștia au fost implicați în atacarea unor membri ai Congresului, a unor oficiali de la Casa Albă și a diferitelor agenții americane. Hackerii, identificați ca făcând parte dintr-un grup cunoscut sub numele de APT31, au fost acuzați de conspirație în vederea comiterii de intruziuni informatice și fraudă electronică.
Atât SUA, cât și Marea Britanie au impus sancțiuni persoanelor și entităților presupus a fi implicate în aceste activități cibernetice. Printre acestea se numără o firmă din Wuhan, China, acuzată că a servit drept acoperire pentru operațiuni cibernetice rău intenționate.
În plus, Marea Britanie a acuzat China că a accesat datele alegătorilor, subliniind amploarea breșei. Dezvăluirile subliniază o narațiune mai amplă a breșelor de securitate cibernetică, SUA și aliații săi atribuindu-le guvernului chinez, pe fondul concurenței strategice și economice actuale.
China a negat aceste acuzații, respingându-le drept dezinformare. Cu toate acestea, dovezile prezentate de autorități sugerează un efort semnificativ și continuu al actorilor chinezi de a submina securitatea cibernetică și de a viza entități-cheie.
Gradul de sofisticare al acestor atacuri este evident în metodele utilizate, inclusiv în utilizarea de e-mailuri malițioase deghizate în articole de presă legitime. Aceste e-mailuri conțineau linkuri de urmărire ascunse, permițând hackerilor să adune informații despre destinatari și să efectueze intruziuni cibernetice mai bine direcționate.
Țintele au variat de la campanii politice la companii din diverse sectoare, ceea ce indică o amenințare extinsă și persistentă. Marea Britanie, în special, și-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la aceste activități, semnalând o potențială escaladare a tensiunilor dintre China și națiunile occidentale.
Ca răspuns la aceste acuzații, au fost activate canalele diplomatice, Regatul Unit convocându-l pe ambasadorul chinez și intrând în contact direct cu oficialii chinezi. Situația adaugă tensiune la relațiile deja tensionate, în special în lumina evenimentelor recente din Hong Kong, care au tensionat și mai mult legăturile dintre Regatul Unit și China.
De asemenea, Noua Zeelandă a acuzat hackerii chinezi sponsorizați de statul chinez că s-au infiltrat în parlament, alăturându-se astfel Statelor Unite și Marii Britanii în a acuza Beijingul de activitate cibernetică rău intenționată.
Ministrul de externe al Noii Zeelande, Winston Peters, a declarat marți că atacul cibernetic a fost „inacceptabil” și că preocupările țării sale au fost transmise direct Beijingului.
JAPONIA
Financial Times: SUA și Japonia vor dezvălui cea mai mare îmbunătățire a pactului de securitate bilateral din ultimii 60 de ani
Published
3 days agoon
March 25, 2024Președintele american Joe Biden și premierul japonez Fumio Kishida vor dezvălui luna viitoare un plan de restructurare a comandamentului militar american din Japonia, în contextul preocupărilor comune legate de China, a relatat duminică Financial Times, consemnează Reuters, într-o serie de articole intitulate “SUA și Japonia plănuiesc cea mai mare îmbunătățire a pactului de securitate din ultimii 60 de ani”.
Planul ar urma să consolideze planificarea operațională și exercițiile militare între cele două țări, a relatat FT, citând persoane familiare cu situația.
Acesta ar urma să fie anunțat la Casa Albă pe 10 aprilie, când Biden este programat să îl primească pe Kishida în cadrul unui eveniment oficial care va include un dineu de stat fastuos și o reuniune politică, a precizat FT.
Japonia este un aliat apropiat și o componentă cheie a strategiei SUA față de China, Coreea de Nord și alte probleme de securitate din Asia.
Casa Albă, Consiliul Național de Securitate al SUA, Departamentul de Stat și Guvernul japonez nu au răspuns încă la solicitările Reuters de reacții pe această temă.
Washingtonul a susținut cu fermitate o consolidare militară majoră a Japoniei, în timp ce activitatea militară și de securitate dintre SUA și principalii săi aliați asiatici s-a consolidat.
În urmă cu mai bine de un an, Japonia s-a angajat să își dubleze cheltuielile pentru apărare până la 2% din produsul intern brut și să achiziționeze rachete care pot lovi nave sau ținte terestre aflate la o distanță de 1.000 km (600 de mile).
Japonia a numit recent puterea militară în expansiune rapidă a Chinei drept o “preocupare serioasă” pentru Japonia și comunitatea internațională.
La sfârșitul anului trecut, Japonia a numit un oficial guvernamental în funcție pentru a acționa ca atașat de apărare de facto în Taiwan, sporind legăturile de securitate într-o mișcare care probabil va înfuria China, care revendică insula strategică ca fiind a sa.
Concrete & Design Solutions
Cehia a demascat o rețea finanțată de Rusia care descuraja țările din UE să continue sprijinul pentru Ucraina și a cărei activitate ajungea până în Parlamentul European
Luminița Odobescu speră că Misiunea economică și comercială a Francofoniei în Europa Centrală și de Est va contribui la promovarea oportunităților de afaceri între companiile românești și cele din țările membre OIF
Comisia Europeană elaborează planuri pentru instituirea unei diplome europene în învățământul superior
Al 9-lea raport privind coeziunea relevă că șase din cele opt regiuni de dezvoltare ale României se confruntă cu o diminuare a populației apte de muncă, fapt ce le plasează sau potențează riscul de a fi într-o ”capcană a dezvoltării”
Premierul R. Moldova, primit de către Marcel Ciolacu la Palatul Victoria: România este partenerul care ne ajută să pășim pe calea spre aderarea la UE
Maia Sandu: Cel mai bun mod de a celebra 106 de ani de la Unirea Basarabiei cu România este să devenim un stat liber, alături de România, în marea familie europeană
Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității
Nicolae Ciucă evidențiază creșterea schimburilor comerciale România – R. Moldova de la 1 la 3 miliarde de euro: Dezideratul este să ne regăsim împreună în UE
Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE
Președintele Klaus Iohannis: Pentru România, apartenența la Francofonie înseamnă împărtășirea valorilor și a idealurilor umaniste, care au conturat modernitatea noastră și destinul nostru european
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității
Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE
INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru
Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate
Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării
Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european
Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”
Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată
Volodimir Zelenski cere lumii democratice să redea fiecărei națiuni certitudinea că securitatea sa este de nezdruncinat: Regulile trebuie să funcționeze din nou pentru a proteja ordinea mondială
Celine Gauer, responsabil în cadrul Comisiei Europene pentru implementarea PNRR, cere României să accelereze ritmul reformelor: Mesajul meu este unul al urgenţei. 2024 ”va stabili succesul sau eșecul țării”
Trending
- ALEGERI EUROPENE 20247 days ago
Nicolae Ciucă a prezentat candidații PNL pentru Parlamentul European: Vor apăra cauza României și vor găsi soluții europene la problemele românilor
- EDITORIALE1 week ago
Reprezentarea Estului Europei la vârful NATO și UE: În ce moment de cotitură al istoriei euro-atlantice suntem?
- ALEGERI EUROPENE 20247 days ago
Marcel Ciolacu a anunțat lista PSD pentru europarlamentare. Aceasta va fi deschisă de Mihai Tudose, Gabriela Firea, Claudiu Manda și Victor Negrescu
- ROMÂNIA1 week ago
Nicolae Ciucă îndeamnă „să lăsăm diferențele” și să alegem o administrație „pentru ca Bucureștiul să se dezvolte și cetățenii să simtă că trăiesc într-o capitală europeană”
- ROMÂNIA1 week ago
Ministerul Educației investește 30 milioane de euro prin PNRR în construcția de campusuri școlare rurale