POLITICĂ
Președintele Klaus Iohannis, întâlnire cu studenți și profesori români din Italia: Viitorul UE nu depinde doar de responsabilitatea liderilor, ci şi de implicarea cetăţenilor europeni
Published
7 years agoon
Preşedintele Klaus Iohannis, aflat la Roma, unde a participat la Summit-ul aniversar al UE, s-a întâlnit, la Accademia di Romania, cu studenţi şi cadre didactice române din Italia. ”Ne aflăm, fără îndoială, în fața unui moment de cotitură în istoria Uniunii Europene. Un moment în care proiectul european are nevoie, mai mult decât oricând, de unitate și viziune pentru a rezista şi pentru a se consolida”, le-a transmis șeful statului celor prezenți.
”Viitorul Uniunii Europene nu depinde doar de responsabilitatea şi capacitatea liderilor şi a instituţiilor, ci şi de implicarea cetăţenilor europeni.”, a susținut președintele.
Discursul președintelui:
„Preasfinția Voastră,
Domnilor Ambasadori,
Domnule Director Interimar,
Doamnelor și domnilor,
Dragi studenţi,
Apreciez faptul că ați constatat că doresc să vin aici. Așa este, a fost o solicitare expresă de-a mea, când s-a pregătit această vizită la Roma, fiindcă acum doi ani, în 2015, am fost aici. Nu știu dacă cineva dintre dumneavoastră a participat, dar eu da, și mi-a plăcut. De aceea am vrut să fac poate deja o serie de întâlniri aici, la Accademia di Romania. Este un spațiu care, după părerea mea, e foarte potrivit pentru întâlniri, pe care să le fac eu cu românii care studiază sau predau la Roma.
Vreau să vă spun că apreciez foarte mult faptul că dumneavoastră, cei care studiaţi peste hotare, aţi rămas conectaţi la evoluţiile din ţară şi sunteţi interesaţi de ceea ce se întâmplă cu viitorul Uniunii Europene., fiindcă despre asta a fost întâlnirea șefilor de state și guverne.
Totodată, cadrele didactice care vă ghidează în activitatea academică au un rol esenţial în procesul de a transforma România în ţara puternică şi educată pe care ne-am propus cu toţii să o construim.
După cum ştiţi, aniversăm în aceste zile 60 de ani de la semnarea Tratatelor care au pus bazele Uniunii Europene.
Acest moment festiv, marcat prin Summitul la care am participat ieri, vine într-o perioadă fără precedent în istoria construcţiei europene. O perioadă plină de provocări şi ameninţări tot mai pronunțate, atât pe plan intern, cât și extern. Ele pun la încercare, într-un mod din ce în ce mai serios, unitatea noastră, comunitatea de valori și principii, realizările de până în prezent și șansele unui viitor cel puțin la fel de pașnic și prosper pentru generațiile care vin.
Dar orice provocare poate fi în acelaşi timp şi o oportunitate. Transformarea crizelor în oportunităţi nu este un simplu slogan. Este o realitate, demonstrată inclusiv de modul în care a avansat procesul de integrare europeană în ultimele 6 decenii.
Ne aflăm, fără îndoială, în fața unui moment de cotitură în istoria Uniunii Europene. Un moment în care proiectul european are nevoie, mai mult decât oricând, de unitate și viziune pentru a rezista şi pentru a se consolida.
Să nu uităm ceea ce evoca încă de la început unul dintre arhitecții construcției europene, Robert Schuman, ca fiind esența integrării europene – solidaritatea de fapt, o conștientizare că împreună putem realiza mai multe, iar separat mai puțin. Iar în contextul global actual, puțin înseamnă, pur și simplu, insignifiant. Acest lucru este subliniat clar în Declarația pe care am semnat-o ieri.
Eu am încredere în capacitatea de reinventare, de reformare a proiectului european şi privesc cu optimism viitorul Uniunii Europene. Sunt convins că vom găsi înțelepciunea de a-l recredibiliza cu toții, ca întreg – state membre şi instituții europene – și nu pe părți, sau pe grupuri şi cercuri restrânse sau concentrice.
O Uniune divizată, cu bariere de demarcaţie artificiale, cu zone periferice şi alte zone profund integrate, nu poate fi pe termen mediu şi lung un actor credibil, nici în raport cu proprii cetăţeni, cu cetățenii europeni, nici în plan extern.
Dacă ar trebui să rezum, în câteva cuvinte, viziunea României cu privire la viitorul proiectului european, aș spune că obiectivul nostru major este acela al unei Uniuni puternice și coezive.
O Uniune puternică înseamnă şi o Uniune transparentă în proceduri şi decizii, mai aproape de cetăţenii săi. Pentru România, nu există altă opţiune decât aceea a dezvoltării sale în continuare în cadrul unei Uniuni solidare și puternice.
De aceea, cred că trebuie să comunicăm mai bine şi mai des despre ce înseamnă pentru oameni Uniunea Europeană, să readucem în prim-plan avantajele, adesea ignorate pentru că sunt de la sine înţelese, ale faptului că facem parte din această mare familie europeană.
Spre exemplu, printre cele mai importante beneficii ale aderării se numără şi accesul tinerilor la educaţia de nivel înalt, în centrele universitare de prestigiu din întreaga lume.
Vă propun un scurt exerciţiu – imaginaţi-vă cum ar fi arătat astăzi România dacă nu ar fi fost membră a Uniunii Europene şi ce impact ar fi avut acest lucru asupra vieţii dumneavoastră.
S-au împlinit de curând 10 ani de la momentul aderării, iar România are acum o șansă reală de a-și imprima în mod vizibil, distinct, viziunea sa profund pro-europeană în cadrul reflecţiei privind viitorul Uniunii. Această întâlnire de la Roma, am dorit noi, cei din conducerea Uniunii Europene, să fie momentul de pornire a momentului de reflecție care sperăm noi va duce la configurarea unei imagini nu doar pozitive, ci și sustenabile pe viitor pentru Uniunea Europeană.
Mai sunt doi ani până la debutul Președinţiei României a Consiliului Uniunii Europene, prilej care ne va oferi oportunitatea de a consolida o viziune politică românească asupra viitorului Europei, lucru nemaiîntâlnit până acum, o viziune românească asupra viitorului Europei, și, implicit, a locului României în această Uniune. Pentru ca acest lucru să se întâmple, trebuie să lucrăm intens şi să ne pregătim foarte bine.
Astăzi, viitorul Uniunii Europene depinde nu numai de responsabilitatea și capacitatea noastră, a liderilor și a instituțiilor, ci şi de implicarea cetăţenilor europeni.
Vă invit, aşadar, să avem un dialog în care să-mi spuneți cum vedeţi dumneavoastră viitorul Uniunii Europene, pentru că sunt ferm convins că numai împreună putem identifica acele soluții ambițioase care să asigure în continuare sustenabilitatea proiectului european.
Vă mulţumesc pentru prezență, pentru atenţie!”
.
You may like
Klaus Iohannis: Recunoaștem și apreciem contribuția minorității maghiare la parcursul democratic, european și nord-atlantic al României
Klaus Iohannis i-a reconfirmat secretarului general al OCDE angajamentul autorităților de a continua într-un ritm susținut procesul de aliniere la standardele și bunele practici ale organizației
Nicolae Ciucă: Klaus Iohannis ar putea intra în istorie ca primul secretar general NATO din Europa de Est. Candidatura, sprijinită de tot ceea ce a realizat Armata României în acești 20 de ani
Candidat oficial la șefia NATO, Klaus Iohannis prezintă un decalog pentru viitorul Alianței: “Cu cât Europa este mai puternică în cadrul NATO, cu atât mai sigură devine întreaga Alianță”
Klaus Iohannis, la 20 ani de la aderarea României la NATO: Am decis, în numele României, să intru în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței
Klaus Iohannis susține aderarea Muntenegrului la UE în 2028: Trebuie făcut pasul hotărâtor de integrare europeană a Balcanilor de Vest
DIASPORA
Lucian Bode, întâlnire cu românii din Spania: Guvernarea PNL a accelerat procedurile dublei cetățenii pentru că statul român vă consideră parte a marii familii românești
Published
2 days agoon
March 17, 2024Diaspora românească din Spania reprezintă o carte de vizită foarte importantă pentru România, a declarat sâmbătă secretarul general al PNL Lucian Bode, care a avut, alături de președintele liberal Nicolae Ciucă și europarlamentarul Rareș Bogdan, mai multe întâlniri cu românii stabiliţi în regiunea Barcelonei şi a Madridului, “oameni care chiar dacă locuiesc şi trăiesc de mulţi ani în Spania sunt foarte legaţi de ţară şi preocupaţi de soarta României”.
“Faptul că sub o guvernare PNL s-au accelerat procedurile pentru împlinirea visului dublei cetăţenii arată că statul român îi consideră parte a marii familii româneşti”, a adăugat liberalul, care a punctat că “românii din Spania poartă România în suflet!”.
“Românii din Spania poartă România în suflet! Sunt o comunitate dinamică, care s-a integrat foarte bine şi care aduce o contribuţie semnificativă economiei Spaniei! Am avut întâlniri foarte bune în aceste două zile cu românii stabiliţi în regiunea Barcelonei şi a Madridului, oameni care chiar dacă locuiesc şi trăiesc de mulţi ani în Spania sunt foarte legaţi de ţară şi preocupaţi de soarta României. În continuare, în ceea ce ne priveşte, le-am transmis românilor că acordăm o atenţie specială relaţiei cu autorităţile spaniole pentru că ne dorim să avem o foarte bună cooperare pentru a veni în sprijinul lor. Faptul că sub o guvernare PNL s-au accelerat procedurile pentru împlinirea visului dublei cetăţenii arată că statul român îi consideră parte a marii familii româneşti. Este doar o chestiune de timp până se va materializa pe deplin”, a scris Lucian Bode, sâmbătă pe Facebook.
El a adăugat că “diaspora românească din Spania reprezintă o carte de vizită foarte importantă pentru România”.
POLITICĂ
Klaus Iohannis: Recunoaștem și apreciem contribuția minorității maghiare la parcursul democratic, european și nord-atlantic al României
Published
4 days agoon
March 15, 2024Președintele Klaus Iohannis a transmis vineri, într-un mesaj prilejuit de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, că România recunoaște și apreciază contribuția minorității maghiare la parcursul democratic, european și nord-atlantic, la împlinirea binelui comun.
“Transmit felicitări tuturor cetățenilor români de etnie maghiară care, în această zi, sărbătoresc apartenența maghiarilor de pretutindeni la un spațiu comun de istorie, tradiții și cultură. Totodată, le adresez concetățenilor noștri maghiari urări de sănătate și pace, un trai prosper într-o societate bine dezvoltată pe care să o construim împreună, fructificând valorile și potențialul bogatei noastre diversități culturale. Cu acest prilej, recunoaștem și apreciem o dată în plus contribuția minorității maghiare la parcursul nostru democratic, european și nord-atlantic, la împlinirea binelui comun”, a spus Iohannis, într-un mesaj difuzat de Administrația Prezidențială.
Evocând istoria, președintele a subliniat că înțelepciunea, cunoașterea reciprocă și experiența conviețuirii au putut așeza între majoritatea românească și minoritatea maghiară punți de dialog și de solidaritate capabile să reziste tuturor provocărilor.
“Înțelegerea cu adevărat a trecutului, viziunea elitelor și proiectele noastre sociale și economice trebuie să ofere un viitor european noilor generații, aici, în locul pe care cetățenii români de etnie maghiară au tot dreptul să-l numească, în limba lor maternă, acasă”, a mai precizat acesta.
Prin tradițiile și patrimoniul de care este mândră și cu care contribuie la simfonia civilizațiilor, ca și prin activitatea personalităților sale culturale, științifice, spirituale și politice, minoritatea maghiară este un contribuitor respectat la consolidarea unei societăți românești moderne, performante și incluzive, a mai arătat șeful statului.
“Aceste obiective, urmărind punerea în valoare a potențialului fiecărui cetățean, indiferent de etnie, și potențate de apartenența României la Uniunea Europeană, vor trebui reafirmate în acest an electoral. Le doresc cetățenilor români de etnie maghiară ca sărbătoarea de astăzi să le prilejuiască bucuria comuniunii și să le întărească încrederea în viitor. Să rămânem uniți și solidari în jurul proiectelor majore pentru România!”, a îndemnat Klaus Iohannis.
NATO
Nicolae Ciucă: Klaus Iohannis ar putea intra în istorie ca primul secretar general NATO din Europa de Est. Candidatura, sprijinită de tot ceea ce a realizat Armata României în acești 20 de ani
Published
6 days agoon
March 12, 2024Președintele PNL Nicolae Ciucă a salutat marți decizia președintelui Klaus Iohannis de a candida pentru funcția de secretar general al NATO, subliniind că această candidatură este sprijinită de tot ceea ce a realizat Armata României în cei 20 de ani de la aderarea Alianță.
“PNL susține nemijlocit acest demers al șefului statului, care ar putea intra în istorie drept primul secretar general al Alianței Nord-Atlantice provenit din Europa de Est. Este un moment care marchează modul în care România poate fi reprezentată, la 20 de ani de la aderarea la NATO. Într-un astfel de context geopolitic și strategic sensibil, este nevoie ca o asemenea funcție să revină unui lider pro-occidental, care a ocupat o înaltă demnitate publică în Europa de Est. În interiorul NATO, România este un aliat de încredere, care își respectă angajamentele, iar această candidatură este sprijinită și de tot ceea ce a realizat armata română în ultimii ani”, a scris Nicolae Ciucă, pe Facebook.
Separat, într-o declarație de presă susținută la sediul PNL, Nicolae Ciucă a precizat că această candidatură a președintelui Iohannis este sprijinită de tot ceea ce a realizat Armata României în cei 20 de ani de la aderarea Alianță.
”Este vorba de o responsabilitate de asumare a reprezentării pentru ocuparea unei funcţii la nivelul NATO, după 20 de ani de când România a devenit membru cu drepturi depline al Alianţei şi, în felul acesta, această candidatură este sprijinită de tot ceea ce a realizat armata română în aceşti 20 de ani, efortul pe care l-a făcut România prin participarea la toate angajamentele în care Alianţa a fost implicată”, a declarat Nicolae Ciucă, la scurt timp de la anunţul şefului statului.
Președintele Klaus Iohannis a anunțat marți, într-o declarație de presă susținută la Palatul Cotroceni, că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.
“Am decis să intru în competiție pentru funcția de secretar general al NATO. Îmi asum această candidatură în numele României cu toată responsabilitatea, iar această decizie are la bază performanța României, experiența acumulată pe parcursul celor două mandate de președinte al României, înțelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, și în special regiunea noastră, și angajamentul meu ferm față de valorile și obiectivele fundamentale ale NATO“, a spus președintele, devenind primul lider care își asumă oficială o candidatură la șefia Alianței, deși premierul demisionar olandez Mark Rutte este vehiculat ca favorit și beneficiază de susținerea Statelor Unite, Germaniei, Franței și Marii Britanii.
Cele trei sarcini cardinale al NATO – apărarea și descurajarea, cooperarea cu partenerii, prevenirea și gestionarea crizelor -, victoria Ucrainei în lupta sa existențială și aderarea sa la NATO și UE, interoperabilitatea și baza industrială de apărare, finanțarea apărării, reziliența, dialog consolidat între structurile politice și militare ale Alianței, întărirea parteneriatului NATO – UE, creșterea investițiilor în inovare și reprezentarea geografică echilibrată în pregătirea deciziilor – reprezintă decalogul pe care președintele Klaus Iohannis îl propune după ce și-a anunțat candidatura pentru funcția de secretar general al NATO.
Concrete & Design Solutions
Fondul de asistență pentru Ucraina: Consiliul UE alocă 5 miliarde de euro în cadrul Instrumentului european pentru pace pentru a sprijini militar Kievul
Reactoarele modulare mici sunt promisiunea pentru rezolvarea trilemei energetice, subliniază Sebastian Burduja: Înseamnă energie sigură, curată, la un preț corect
Nicolae Ciucă: Președinta Senatului polonez m-a asigurat că Varșovia ne sprijină necondiționat în procesul de aderare deplină la Spațiul Schengen și la OCDE
“Uniți pentru Moldova europeană”: Maia Sandu a lansat pagina oficială a campaniei “pentru.md” privind referendumul de aderare la UE
UE are un nou regulament care va consolida supravegherea piețelor angro de energie, asigurând astfel o concurență deschisă și echitabilă
Pachetul Pharma: Grupul PPE susține stimularea producției de medicamente în UE și obligativitatea sprijinului pentru accesul la acestea
UE, un nou pas către autonomie strategică: Consiliul a adoptat regulamentul privind materiile prime critice
Luminița Odobescu: Nu este nevoie să comentez rezultatele alegerilor prezidenţiale din Rusia. Ştim cu toţii că aceste alegeri nu au fost nici corecte, nici democratice, nici libere
UE deschide negocierile pentru aprofundarea relațiilor cu Elveția, al patrulea cel mai mare partener comercial al blocului
Josep Borrell acuză Israelul că provoacă foamete în Fâșia Gaza: ”Este inacceptabil. Foametea este folosită ca armă de război”
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Luminița Odobescu: Nu este nevoie să comentez rezultatele alegerilor prezidenţiale din Rusia. Ştim cu toţii că aceste alegeri nu au fost nici corecte, nici democratice, nici libere
Invocând Declarația Universală a Dreptului Omului, Antony Blinken anunță ”o foaie de parcurs democratic cu recomandări pentru a-i ajuta pe oameni să devină mai rezilienți” în fața dezinformării
Raport NATO: 78% dintre români susțin creșterea sau menținerea bugetului apărării. România nu a cheltuit, în 2023, cei 2,5% din PIB alocați apărării
Raport NATO: La 20 de ani de la aderare, 82% dintre români ar vota ca România să rămână membru NATO. Peste 80% susțin ca America și Europa să lucreze împreună pentru securitatea euro-atlantică
Într-o rezoluție a cărei negociere a fost coordonată de Traian Băsescu, PE solicită Rusiei să returneze României tezaurul național, iar subiectul să fie inclus pe agenda diplomatică UE-Rusia
Borboly Csaba, Hargita Megye Tanácsának elnöke, támogatja egy jogsértési eljárás bevezetését azon uniós országok ellen, amelyek nem veszik komolyan a nagyragadozók által az állatállományban vagy a termesztett növényekben okozott károk megtérítését
Premierul Franței consideră că o victorie a Rusiei în Ucraina ar fi ”un cataclism” pentru francezi. Adunarea Națională a votat în favoarea acordului de securitate dintre Paris și Kiev
Marcel Ciolacu: Vreau ca 2026 să fie anul aderării noastre la OCDE. Este unul dintre principalele proiecte de țară pentru România
Klaus Iohannis asigură că nu intenționează să își scurteze mandatul prezidențial în contextul speculațiilor candidaturii sale la vârful NATO sau UE
Comisia Europeană va recomanda începerea negocierilor de aderare la UE cu Bosnia și Herțegovina, după ce a constatat că țara ”poate îndeplini criteriile de aderare”, anunță Ursula von der Leyen
Trending
- Cristian Bușoi7 days ago
Eurodeputatul Cristian Bușoi avertizează Comisia Europeană: Reducerea cu 1 miliard de euro a programului EU4Health este îngrijorătoare
- NATO6 days ago
Klaus Iohannis, la 20 ani de la aderarea României la NATO: Am decis, în numele României, să intru în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței
- EDITORIALE6 days ago
“Game changer”: La 35 de ani de la căderea Cortinei de Fier, un est-european, Klaus Iohannis, intră în cursa pentru secretar general NATO. Ce înseamnă asta pentru Europa, SUA și România
- EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago
Într-o rezoluție a cărei negociere a fost coordonată de Traian Băsescu, PE solicită Rusiei să returneze României tezaurul național, iar subiectul să fie inclus pe agenda diplomatică UE-Rusia
- NATO1 week ago
“NATO”-izarea Europei: Drapelul Suediei a fost înălțat la sediul Alianței. De acum, NATO protejează 96% din cetățenii Uniunii Europene