Astăzi, 27 ianuarie, Comisia Europeană a decis să trimită un aviz motivat suplimentar Poloniei cu privire la funcționarea Camerei Disciplinare a Curții Supreme, se arată în comunicatul ofical.

Comisia consideră că Polonia încalcă legislația UE permițând Camerei Disciplinare a Curții Supreme – a cărei independență și imparțialitate nu este garantată – să ia decizii, care au un impact direct asupra judecătorilor și a modului în care aceștia își exercită funcția.

Aceste chestiuni includ cazuri de ridicare a imunității judecătorilor în vederea inițierii unor proceduri penale împotriva acestora și, prin urmare, suspendarea temporară din funcție și reducerea salariului acestora. Camera de disciplină decide, de asemenea, cu privire la chestiuni legate de dreptul muncii, securitatea socială și pensionarea judecătorilor Curții Supreme.

Prin acordarea de competențe Camerei Disciplinare, sunt afectate în mod direct statutul judecătorilor și exercitarea activităților lor judiciare, legislația poloneză pune în pericol capacitatea instanțelor respective de a oferi o cale de atac eficientă, așa cum prevede articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din TUE, atenționează Executivul.

Simpla perspectivă pentru judecători de a se confrunta cu proceduri în fața unui organism a cărui independență nu este garantată creează un „efect îngrozitor” pentru judecători și poate afecta propria independență.

Polonia are la dispoziție o lună pentru a răspunde la acest aviz motivat suplimentar și pentru a lua măsurile necesare pentru a se conforma legislației UE, în caz contrar Comisia poate sesiza Curtea de Justiție.

Comisia Europeană a aprobat marți un sprijin financiar în valoare de 2.9 miliarde de euro acordat de 12 state membre pentru un al doilea proiect de cercetare și inovare în lanțul valoric al bateriilor, informează executivul european într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro în care subliniază că proiectul vizează dezvoltarea tehnologiilor și al proceselor care depășesc tehnologia actuală, permițând îmbunătățiri majore.

“Europa are nevoie de o abordare strategică în ceea ce privește bateriile, deoarece este determinată de tranziția în curs către o energie curată. Se preconizează că cererea de baterii va crește extrem de rapid în următorii ani, urmând ca această piață să aibă o importanță strategică din ce în ce mai mare la nivel mondial. Comisia a identificat bateriile ca fiind un lanț valoric strategic, în care UE trebuie să sporească investițiile și inovarea în contextul unei strategii consolidate pentru politica industrială, care vizează să construiască o bază industrială integrată, durabilă și competitivă la nivel mondial”, informează sursa citată.

În acest sens, Comisia Europeană a anunțat aprobarea acestui l doilea proiect important de interes european comun (IPCEI) pentru a sprijini cercetarea și inovarea în lanțul valoric al bateriilor. Proiectul denumit „European Battery Innovation” a fost pregătit și notificat în comun de Austria, Belgia, Croația, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Polonia, Slovacia, Spania și Suedia.

Cele douăsprezece state membre vor acorda finanțare în valoare de până la 2.9 miliarde de euro în anii următori. Se așteaptă ca finanțarea publică să deblocheze încă 9 miliarde de euro  în investiții private, adică de peste trei ori mai mult decât sprijinul public. Proiectul completează primul IPCEI din lanțul valoric al bateriilor aprobat de Comisie în decembrie 2019.

Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a declarat: „Lanțul valoric al bateriilor joacă un rol strategic în îndeplinirea ambițiilor noastre în ceea ce privește mobilitatea curată și stocarea energiei. Prin stabilirea unui lanț valoric complet, decarbonizat și digital al bateriei în Europa, putem oferi industriei noastre un avantaj competitiv, putem crea locuri de muncă necesare și ne putem reduce dependențele nedorite de țări terțe – pe scurt, ne facem mai rezistenți. Acest nou IPCEI demonstrează că Alianța Europeană a Bateriei, o parte importantă a setului de instrumente pentru politica industrială a UE, este în curs de realizare.”

De asemenea, vicepreședintele executiv Margrethe Vestager, responsabil cu politica în domeniul concurenței, a declarat: „Pentru acele provocări masive de inovare pentru economia europeană, riscurile pot fi prea mari pentru ca un singur stat membru sau o companie să le asume singure. Deci, are sens ca guvernele europene să se reunească pentru a sprijini industria în dezvoltarea unor baterii mai inovatoare și mai durabile. Proiectul de astăzi este un exemplu al modului în care politica de concurență funcționează mână în mână cu inovația și competitivitatea. Permițând o inovație revoluționară, asigurându-se totodată că resursele publice limitate sunt utilizate pentru a participa la investiții private și că distorsiunile concurenței sunt reduse la minimum. Cu un sprijin semnificativ vine și responsabilitatea: publicul trebuie să beneficieze de investițiile sale, motiv pentru care companiile care beneficiază de ajutor trebuie să genereze efecte pozitive asupra întregii UE.”

Proiectul va acoperi întregul lanț valoric al bateriei, de la extragerea materiilor prime, proiectarea și fabricarea celulelor și pachetelor de baterii și în cele din urmă reciclarea și eliminarea într-o economie circulară, cu un accent puternic pe durabilitate. Se așteaptă să contribuie la dezvoltarea unui întreg set de noi descoperiri tehnologice, incluzând noi procese de producție, precum și alte inovații în lanțul valoric al bateriilor.

Comisia a evaluat proiectul propus în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, mai precis comunicarea sa privind proiectele importante de interes european comun. În cazul în care inițiativele private care sprijină inovarea nu se concretizează din cauza riscurilor semnificative pe care le presupun astfel de proiecte, comunicarea privind ajutorul de stat IPCEI permite statelor membre să umple împreună lacuna pentru a depăși aceste eșecuri ale pieței, asigurând în același timp că economia UE va avea de mari beneficii și limitează potențialele denaturări la concurență.

Comisia a constatat că proiectul de IPCEI îndeplinește cerințele condițiilor necesare prevăzute în comunicarea sa. În acest sens, proiectul contribuie la un obiectiv comun prin susținerea unui lanț valoric strategic pentru viitorul Europei, în special în ceea ce privește mobilitatea curată și emisiile reduse. Este extrem de ambițios, deoarece vizează dezvoltarea tehnologiilor și al proceselor care depășesc tehnologia actuală și va permite îmbunătățiri majore ale performanței, siguranței și impactului asupra mediului.

Proiectul implică, de asemenea, riscuri tehnologice și financiare semnificative și, prin urmare, sprijinul public este necesar pentru a oferi stimulente companiilor pentru realizarea investiției. Ajutorul acordat companiilor individuale este limitat la ceea ce este necesar, proporțional și nu denaturează în mod nejustificat concurența. În special, Comisia a verificat că sumele maxime totale planificate ale ajutorului sunt în concordanță cu costurile eligibile ale proiectelor și cu lacunele de finanțare ale acestora. Mai mult, dacă proiectele mari acoperite de IPCEI se dovedesc a fi reușite, generând venituri nete suplimentare, companiile vor returna o parte din ajutorul primit către statele membre respective.

Rezultatele proiectului vor fi împărtășite pe scară largă de companiile participante care beneficiază de sprijinul public cu comunitatea științifică europeană și industria din afara companiilor și țărilor participante. Drept urmare, vor fi generate efecte pozitive asupra întregii Europe. Pe această bază, Comisia a concluzionat că proiectul este în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat.

Proiectul va implica 42 de participanți direcți, inclusiv întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) și start-up-uri cu activități în unul sau mai multe state membre. Participanții direcți vor coopera strâns între ei prin aproape 300 de colaborări avute în vedere și cu peste 150 de parteneri externi, precum universități, organizații de cercetare și IMM-uri din întreaga Europă. Se așteaptă ca proiectul general să fie finalizat până în 2028, cu termene diferite pentru fiecare sub-proiect.

Aprobarea de către Comisie a acestui proiect face parte din contextul eforturilor mai largi ale Comisiei de a sprijini dezvoltarea unei industrii europene inovatoare și durabile a bateriilor. În 2017, Comisia a lansat Alianța Europeană a Bateriei. În 2018, Comisia a adoptat Planul strategic de acțiune pentru baterii și a promovat o gamă largă de inițiative ca parte a planului.

Având în vedere importanța tot mai mare a bateriilor în mai multe domenii, inclusiv transportul și energia, un lanț valoric sigur, circular și durabil va fi din ce în ce mai important. A avea baterii care sunt mai durabile pe tot parcursul ciclului lor de viață este un lucru esențial pentru a ne atinge obiectivele în ceea ce privește clima. Aceasta se află, de asemenea, în centrul Regulamentului privind bateriile durabile propus de Comisie în decembrie 2020.

Decizia de marți este al treilea proiect de cercetare și inovare bazat pe comunicarea privind ajutoarele de stat din 2014 pentru proiectele importante de interes european comun, care stabilește criteriile în baza cărora mai multe state membre pot sprijini proiecte transnaționale de importanță strategică pentru UE în temeiul articolului 107) (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Comunicarea își propune să încurajeze statele membre să sprijine proiecte extrem de inovatoare care aduc o contribuție clară la creșterea economică, la locuri de muncă și la competitivitate.

Comunicarea IPCEI completează alte reguli privind ajutoarele de stat, cum ar fi regulamentul general de exceptare pe categorii și cadrul de cercetare, dezvoltare și inovare, care permite susținerea proiectelor inovatoare, asigurând totodată că potențialele denaturări ale concurenței sunt limitate. Conform tabloului de bord al ajutoarelor de stat din 2019, cheltuielile anuale pentru cercetare și dezvoltare în temeiul regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutorare a continuat să crească, ajungând la aproximativ 10 miliarde EUR în 2018.

Comunicarea IPCEI sprijină investițiile în cercetare, dezvoltare și inovare și în primul rând în industria de implementare, cu condiția ca proiectele care beneficiază de această finanțare să fie extrem de inovatoare și să nu acopere producția de masă sau activitățile comerciale.

O gamă largă de reguli privind ajutoarele de stat, inclusiv comunicarea IPCEI, sunt în curs de revizuire pentru a se asigura că se contribuie pe deplin la obiectivele ecologice și digitale ale Comisiei, în urma unei evaluări finalizate în octombrie 2020. O consultare publică privind o comunicare revizuită a IPCEI va fi lansată în următoarele săptămâni.

În Raportul Comisiei către Parlamentul European din anul 2019, Comisia prezintă modul în care Europa poate deschide calea către neutralitatea climatică, asigurând o bază solidă pentru acțiunile în direcția unei economii moderne, prospere și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050. Această viziune arată în mod clar că electrificarea va fi una dintre principalele căi tehnologice către obținerea neutralității emisiilor de dioxid de carbon. Bateriile vor fi unul dintre factorii cheie ai acestei tranziții, având în vedere rolul important pe care acestea îl joacă în stabilizarea rețelei electrice și în introducerea mobilității curate.

Material realizat de Andreea Radu, stagiar CaleaEuropeană.ro.

Comisia Europeană a lansat luni noul său angajament privind consumul verde, prima inițiativă prezentată în cadrul Noii agende privind consumatorii.

Angajamentul privind consumul verde face parte din Pactul climatic european, care este o inițiativă la nivelul UE prin care cetățenii, comunitățile și organizațiile sunt invitate să participe la acțiuni în domeniul climei și să construiască o Europă mai verde.

Prin semnăturile lor, întreprinderile promit să își accelereze contribuția la o tranziție verde. Angajamentele au fost elaborate în cadrul unui efort comun al Comisiei și al întreprinderilor.

Potrivit unui comunicat al Executivului european, scopul lor este de a accelera contribuția întreprinderilor la o redresare economică durabilă și de a consolida încrederea consumatorilor în performanța de mediu a întreprinderilor și a produselor.

Colruyt Group, Decathlon, LEGO Group, L’Oréal și Renewd sunt primele întreprinderi inovatoare care participă la acest proiect-pilot. Funcționarea angajamentelor privind consumul verde va fi evaluată peste un an, înainte de a se lua următoarele măsuri.

Angajamentul privind consumul verde se bazează pe un set de cinci angajamente principale.

Pentru a participa, întreprinderile trebuie să se angajeze să adopte măsuri ambițioase pentru a-și îmbunătăți impactul asupra mediului și pentru a-i ajuta pe consumatori să facă achiziții mai durabile.

Întreprinderile trebuie să ia măsuri concrete în cel puțin trei dintre cele cinci domenii de angajament și trebuie să dovedească progresele înregistrate cu ajutorul unor date pe care, ulterior, să le facă publice.

Fiecare întreprindere care își asumă angajamente va colabora cu Comisia în deplină transparență pentru a se asigura că progresele sunt fiabile și verificabile. Cele cinci domenii principale de angajament sunt următoarele:

1. calcularea amprentei de carbon a întreprinderii, inclusiv a lanțului său de aprovizionare, utilizând metodologia de calcul sau sistemul de management de mediu care au fost elaborate de Comisie, și instituirea unor procese adecvate de diligență necesare pentru a realiza reduceri ale amprentei în concordanță cu obiectivele Acordului de la Paris;
2. calcularea amprentei de carbon a anumitor produse emblematice ale întreprinderii, utilizând metodologia aprobată de Comisie, și realizarea anumitor reduceri ale amprentei pentru produsele selectate și comunicarea către publicul larg a progreselor înregistrate;
3. creșterea vânzărilor de produse sau servicii durabile în cadrul vânzărilor totale ale întreprinderii sau ale părții sale de activitate selectate;
4. angajarea unei părți din cheltuielile aferente relațiilor publice corporative pentru promovarea practicilor durabile, în concordanță cu punerea în aplicare de către Comisie a politicilor și a acțiunilor Pactului verde european;
5. asigurarea faptului că informațiile furnizate consumatorilor cu privire la amprentele de carbon ale întreprinderii și ale produselor sunt ușor de accesat, precise și clare și actualizarea acestor informații în urma oricăror reduceri sau creșteri ale amprentei de carbon.

Inițiativa Angajamentul privind consumul verde se axează pe produsele nealimentare și este complementară Codului de conduită care se va lansa mâine, 26 ianuarie, ca parte a strategiei De la fermă la consumator. Codul de conduită va reuni părțile interesate din sistemul alimentar pentru a-și asuma angajamente în ceea ce privește practicile comerciale și de comercializare responsabile. 

Orice întreprindere din sectoarele nealimentare, precum și întreprinderile din sectorul comerțului cu amănuntul care vând atât produse alimentare, cât și nealimentare interesate să adere la angajamentul verde pot contacta Comisia Europeană înainte de sfârșitul lunii martie 2021.

Această fază-pilot inițială a angajamentului privind consumul verde va fi finalizată până în ianuarie 2022.

Înainte de a se lua următoarele măsuri, în consultare cu întreprinderile participante, cu organizațiile relevante ale consumatorilor și cu alte părți interesate, se va efectua o evaluare a funcționării angajamentului.