Presedintia ungara a UE vrea o “Europa puternică cu o atitudine umană”

După șase ani de la aderare, a venit și rândul ungurilor! De la 1 ianuarie, Republica Ungară a preluat de la belgieni președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. “Europa puternică cu o atitudine umană” … acesta este motto-ul guvernului maghiar care va ghida viitoarele activități prezidențiale. În cele șase luni la cârma instituției, prioritățile maghiarilor sunt economia, reforma agricolă, energia și extinderea blocului comunitar, potrivit site-ului Președinției maghiare.

Toreadorul se pregătește să intre în ring

“O provocare uriașă”, în care “am dori să fim, cu tot respectul cuvenit și cu multă modestie, toreadorul”, nu taurul… Astfel vede ministrul ungur de externe,  Janos Martonyi, mandatul ce i-a revenit prin rotație. El a spus că Ungaria va continua traseul conturat de Belgia în u ltimele șase luni, potrivit cotidianului britanic Financial Times.

În prima jumătate a anului, pe lista cu sarcini de îndeplinit se numără stimularea legilor administrației financiare a Uniunii, implementarea strategiei Europa 2020 și lansarea discuțiilor asupra bugetului post-2013 al Uniunii, potrivit Euractiv.ro.

Potrivit rfi.ro, Jose Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene, a declarat că UE va suferi cel puțin două reforme vitale în timpul mandatului maghiarilor. În primul rând, vorbim despre guvernanța comună economică, care presupune elaborarea cadrului juridic al controlului financiar al bugetelor  naționale. Cu ajutorul acestuia, se vor examina bugetele țărilor membre întâi la nivel comunitar, și mai apoi în Parlamentele naționale. În al doilea rând, se dorește punerea bazelor politicii energetice comune.

Criza din zona euro – cea mai mare provocare pentru unguri

Ungaria promite că va sprijini stabilizarea economică a țărilor din zona euro, “aruncate” într-un joc de domino, început odată cu criza financiară din Grecia și continuat de Irlanda și alte state membre. Prim-ministrul maghiar, Viktor Orban, a dat asigurări după summitul UE de final de an că nu ne confruntăm cu o criză a monedei unice, ci cu o criză a datoriei în unele state membre.

Ungaria – Pro extinderea UE și a Spațiului Schengen

Budapesta promite românilor, dar și vecinilor ei bulgari, că le va întinde o mână de ajutor pentru a adera la Spațiul Schengen și a putea, astfel, să circula fără pașapoarte în interiorul granițelor.  Una albă, alta  neagră, însă. Franța și Germania au anunțat recent că nu vor accepta aderarea celor două țări la Schengen pentru că nu întrunesc toate garanțiile de securitate, potrivit RTBF.be. De asemenea, ungurii au promis că vor susține Croația în eforturile ei de aderare la UE, dar și alte țări, cu precădere pe cele din regiunea Balcanilor de Vest.

Alte priorități la Budapesta vor fi lansarea discuțiilor dintre Serbia și Kosovo și problema integrării rromilor, cea mai mare minoritate, de circa 10 milioane de persoane, din spațiul European.

În aceste șase luni, ungurii își propun să vadă progrese și în construirea macro-regiunii Dunării, în stabilizarea țărilor din Balcanii de Vest, în politica demografică, în recunoașterea diversității culturale și lingvistice, potrivit rfi.ro.

Un început de an plin de “energie”

Energia va fi subiectul principal al primului summit UE al anului, care va avea loc pe 4 februarie, potrivit site-ului Președinției maghiare. Ungurii au stabilit ca șefii de stat și guvernul să se concentreze pe funcționarea pieței europene a energiei.Printre problemele de pe agenda “Summitului energiei” se numără infrastructura energetică, promovarea tehnologiilor energetice inovatoare și coordonarea politicilor energetice ale UE în beneficiul țărilor în curs de dezvoltare.

Al doilea summit al Parteneriatului de Est

În mai, la Budapesta, va avea loc al doilea summit al Parteneriatului de Est, ce are drept obiectiv consolidarea relațiilor cu șase foste republici sovietice (Moldova, Ucraina, Azerbaidjan, Armania, Georgia, Belarus), fără a le propune perspectiva aderării.

Provocările președinției ungare

Ungaria a ajuns la cârma Consiliului în perioada cea mai grea cu care se confruntă Uniunea Europeană de la înființarea sa. Criza datoriilor din zona euro, începută de Grecia și continuată de Irlanda, Spania, Portugalia și alte țări membre, integrarea minorității rrome, modificarea Tratatului de la Lisabona, negocierile asupra bugetului pe termen lung al UE sunt doar câteva din situațiile care oglindesc imaginea blocului comunitar de astăzi

Preluarea președinției este cu atât mai controversată cu cât Ungaria este o țară criticată în acest moment din cauza înăspririi controlului asupra presei și a transferului către stat a  fondurilor private de pensii. Luxemburgul a pus chiar sub semnul întrebării legitimitatea Ungariei de a conduce blocul European.

Ungaria a aderat la Uniunea Europeană în 2004. Țara este al treilea stat comunist care preia președinția Uniuniunii Europene, după Slovenia și Republica Cehă, în 2008, respectiv 2009. Evenimentul oficial va avea loc la 7 ianuarie, în Budapesta, potrivit site-ului Președinției Ungară. La 1 iulie, locul la cârmă va reveni Poloniei. Va fi pentru prima dată când două țări est-europene se vor succeda la președinția blocului comunitar.

Raluca Știrbeț

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

16 − three =