Prima misiune de evaluare MCV din 2018. Oficialii au discutat despre stadiul celor 12 recomandări pentru România

Prima misiune de evaluare din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) din anul 2018 are loc în aceste zile, reprezentanţii Ministerului Justiţiei având întâlniri cu oficialii europeni în cadrul cărora s-a discutat despre stadiul celor 12 recomandări.

Potrivit unui comunicat de presă transmis, joi după-amiază, de către reprezentanţii Ministerului Justiţiei, de miercuri până vineri se desfăşoară prima misiune de evaluare din cadrul MCV din anul 2018.

În prima întâlnire de la sediul Ministerului Justiţiei s-a abordat stadiul celor 12 recomandări din cadrul Raportului de evaluare publicat la data de 15 noiembrie 2017, cu accent pe tematici cunoscute, precum procesul de punere în acord a legilor Justiţiei cu deciziile Curţii Constituţionale, activitatea şi rezultatele Consiliului de Management Strategic şi organismelor aferente, stadiul de implementare şi monitorizare a Strategiei de dezvoltare 2015-2020. De asemenea, au fost punctate progresele înregistrate cu privire la o serie de recomandări, recunoscute deja la nivelul Comisiei, în special cele privind activitatea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate şi sistemul PREVENT.

”Apreciem deschiderea către dialog constructiv şi cooperare pe care atât membrii delegaţiei de evaluare, cât şi reprezentanţii de cel mai înalt rang  de la nivelul Comisiei Europene au demonstrat-o şi vă asigur de aceeaşi deschidere către dialog din partea Ministerului Justiţiei şi Guvernului României. Mi-aş dori ca MCV-ul să se limiteze la domeniul său de aplicare şi la obiectivele pentru care a fost instituit, fără a fi exportat în alte categorii de mecanisme. Obiectivul nostru şi al Programului de guvernare rămâne ridicarea MCV anterior preluării de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene”, a declarat ministrul Justiţiei, Todorel Toader, potrivit comunicatului de presă.

Ulterior, tot la sediul Ministerului Justiţiei, a avut loc o reuniune interinstituţională privind progresele înregistrate de România în cadrul recomandărilor 3 şi 4 din Raportul MCVDiscuţiile s-au axat, în special, pe demersurile de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală şi pe procesul legislativ, fiind subliniată ”importanţa unui proces incluziv de consultare a tuturor factorilor interesaţi”.

”Ministerul Justiţiei a înaintat Guvernului, care a şi aprobat pe parcursul anului 2017, două proiecte de lege pentru modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală, precum şi a altor dispoziţii din domeniul penal, care se află la Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei. Un proiect are în vedere transpunerea unor directive ale Uniunii Europene, fiind esenţială adoptarea acestuia de către Parlament, în regim de urgenţă, pentru a evita o procedură de infringement. Celălalt proiect priveşte punerea în acord a Codului penal şi a Codului de procedură penală cu deciziile Curţii Constituţionale”, a mai arătat ministrul Justiţiei.

Potrivit documentului, directivele care fac obiectul transpunerii sunt: Directiva 2014/42/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 127 din 29 aprilie 2014 şi Directiva 2016/343/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L nr. 65 din 11 martie 2016.

Sursa citată precizează că reprezentanţii sistemului judiciar au prezentat demersurile instituţionale efectuate cu privire la cele două proiecte. 

”Totodată, aceştia şi-au exprimat preocuparea referitoare la o serie de propuneri vehiculate în spaţiul public, în acelaşi timp cu disponibilitatea de a participa constructiv la dezbaterile din forul legislativ”, se mai arată în comunicat.

Tot joi au avut loc discuții ce s-au axat pe aspecte referitoare la Strategia Națională Anticorupție 2016-2020.

Delegaţia misiunii de evaluare a Comisiei Europene din cadrul MCV a fost condusă de Julien Mousnier, Şeful Unităţii Cetăţeni şi Securitate din cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene. La discuții au participat din partea Ministerului Justiției, Tudorel TOADER, ministrul Justiției și Marieta SAFTA, secretar de stat, împreună cu o delegație la nivel tehnic și din partea Ministerului Afacerilor Interne, comisarul Bogdan SAMOILĂ, subsecretar de stat, iar din partea Direcției Generală Anticorupție, comisarul şef Octavian MELINTESCU, director general adjunct.

Cele 12 recomandări din cadrul MCV au în vedere:

Recomandarea 1: Punerea în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția.

Recomandarea 2: Asigurarea faptului că în Codul de conduită pentru parlamentari, care este în curs de elaborare în Parlament, sunt incluse prevederi clare cu privire la respectul reciproc între instituții și se precizează clar că parlamentarii și procesul parlamentar trebuie să respecte independența sistemului judiciar. Un cod de conduită similar ar putea fi adoptat pentru miniștri.

Recomandarea 3: Faza actuală a reformei Codului penal și a Codului de procedură penală ale României ar trebui încheiată, iar Parlamentul ar trebui să își pună în practică planurile de adoptare a modificărilor prezentate de Guvern în 2016, după consultarea cu autoritățile judiciare. Ministrul justiției, Consiliul Superior al Magistraturii și Înalta Curte de Casație și Justiție ar trebui să finalizeze un plan de acțiune pentru a asigura că noul termen pentru punerea în aplicare a prevederilor restante ale Codului de Procedură Civilă poate fi respectat.

Recomandarea 4: În vederea îmbunătățirii în continuare a transparenței și a predictibilității procesului legislativ, precum și pentru a consolida garanțiile interne în materie de ireversibilitate, Guvernul și Parlamentul ar trebui să asigure transparența totală și să țină seama în mod corespunzător de consultările cu autoritățile relevante și cu părțile interesate în cadrul procesului decizional și în activitatea legislativă legate de Codul penal și de Codul de procedură penală, de legile anticorupție, de legile în materie de integritate (incompatibilități, conflicte de interese, avere ilicită), de legile justiției (referitoare la organizarea sistemului justiției), precum și de Codul civil și Codul de procedură civilă, inspirându-se din transparența procesului decizional pusă în practică de Guvern în 2016.

Recomandarea 5: Guvernul ar trebui să pună în practică un plan de acțiune corespunzător pentru a remedia chestiunea executării hotărârilor judecătorești și a aplicării de către administrația publică a jurisprudenței generate de instanțele judecătorești, inclusiv un mecanism care să furnizeze statistici fiabile care să permită monitorizarea pe viitor. Ar trebui, totodată, elaborat un sistem de monitorizare internă care să implice Consiliul Superior al Magistraturii și Curtea de Conturi pentru a se asigura punerea corectă în aplicare a planului de acțiune.

Recomandarea 6: Conducerea strategică a sistemului judiciar, respectiv ministrul justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Justiție și Casație și procurorul-general, ar trebui să asigure punerea în aplicare a planului de acțiune astfel cum a fost adoptat și să pună în practică o raportare publică periodică cu privire la punerea în aplicare a acestuia, inclusiv soluții la problemele reprezentate de numărul redus de grefieri, volumul de muncă excesiv și întârzierile în redactarea motivărilor hotărârilor.

Recomandarea 7: Noul Consiliu Superior al Magistraturii ar trebui să elaboreze un program colectiv pentru mandatul său, care să includă măsuri de promovare a transparenței și a responsabilizării. Acest program ar trebui să includă o strategie orientată către exterior, cu reuniuni deschise periodice cu adunările judecătorilor și procurorilor la toate nivelurile, precum și cu societatea civilă și cu organizațiile profesionale, și să organizeze discutarea rapoartelor anuale în cadrul adunărilor generale ale instanțelor și ale parchetelor.

Recomandarea 8: Asigurarea intrării în funcțiune a sistemului PREVENT. Agenția Națională de Integritate și Agenția Națională pentru Achiziții Publice ar trebui să introducă practica de a întocmi rapoarte cu privire la verificările ex ante pe care le efectuează în cazul procedurilor de achiziții publice și rapoarte cu privire la acțiunile pe care le întreprind în urma acestor verificări, inclusiv în cazul verificărilor ex post, precum și rapoarte cu privire la cazurile de conflict de interese descoperite, și să organizeze dezbateri publice la care să răspundă Guvernul, autoritățile locale, sistemul judiciar și societatea civilă.

Recomandarea 9: Parlamentul ar trebui să dea dovadă de transparență în procesul său decizional cu privire la acțiunile întreprinse în urma hotărârilor definitive și irevocabile având ca obiect incompatibilități, conflicte de interese și averi ilicite pronunțate împotriva membrilor săi.

Recomandarea 10: Adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție. De asemenea, Guvernul ar putea avea în vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea miniștrilor la perioada mandatului. Aceste măsuri ar putea fi luate cu ajutorul Comisiei de la Veneția și al GRECO. Parlamentul ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică referitoare la deciziile adoptate de camerele sale cu privire la solicitările de ridicare a imunității și ar putea organiza o dezbatere publică astfel încât Consiliul Superior al Magistraturii și societatea civilă să poată reacționa.

Recomandarea 11: Continuarea punerii în aplicare a Strategiei naționale anticorupție, cu respectarea termenelor stabilite de Guvern în august 2016. Ministrul justiției ar trebui să instituie un sistem de raportare cu privire la punerea în aplicare a Strategiei naționale anticorupție (inclusiv cu privire la statisticile referitoare la incidentele de integritate din administrația publică, detalii privind procedurile disciplinare și sancțiunile și informații referitoare la măsurile structurale aplicate în domeniile vulnerabile).

Recomandarea 12: Asigurarea faptului că Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate este operațională pe deplin și efectiv, astfel încât să poată publica primul raport anual cu informații statistice fiabile privind confiscarea de bunuri provenite din săvârșirea de infracțiuni. Agenția ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică cu privire la dezvoltarea capacității sale administrative, la rezultatele obținute în confiscarea și la gestionarea bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni.

.

One Response to Prima misiune de evaluare MCV din 2018. Oficialii au discutat despre stadiul celor 12 recomandări pentru România

  1. cetatean american 16/03/2018 at 17:28

    Atata timp cat exista PSD si Liviu Dragnea traieste, noi romanii din toata lumea vom cere ca Romania sa ramana balcanica, asa cum este acum. Nici o data Romania nu a fost si nici o data Romania nu va fi o tara europeana. Este prea marcata de coruptia turca pentru a se transforma.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.