Primul european pe Lună. Până în 2018, ar putea fi puse la punct planurile unei misiuni selenare.

În timp ce unele ţări îşi fac planuri mari privind explorarea spaţiului, europenii sunt rezervaţi. Totuşi, până în 2018, ar putea fi puse la punct planurile unei misiuni selenare. În prima fază va aseleniza un robot, anunta site-ul Deutsche Welle.

În 1969, milioane de oameni urmăreau la televizor, cu respiraţia tăiată, primul pas pe Lună. La peste patru decenii de la evenimentul care a marcat istoria omenirii, europenii vor să repete experienţa americanului Neil Armstrong. Numai că primul “european” care va lua contact cu suprafaţa Lunii nu va fi un astronaut, ci un robot.

Dar “Europa nu are, deocamdată, banii necesari“, spune Hansjörg Dittus – reprezentant al Centrului german aerospaţial (DLR) – referindu-se la criza euro şi la muntele de datorii sub care se zbat multe ţări.

Indiferent că este vorba despre Lună, Marte sau asteroizi, explorarea Universului tinde să devină o misiune internaţională – susţine astronautul Thomas Reiter. “Nu-mi pot imagina o singură naţiune zburând pe Marte”, spune directorul departamentului de management al Agenţiei spaţiale europene (ESA).

Staţia spaţială internaţională (ISS) care, pe lângă Europa, mai serveşte SUA, Rusiei, Canadei şi Japoniei ar putea fi luată ca model. Deocamdată, partenerii ISS se bazează numai pe capsula Soiuz. Americanii, care au renunţat la programul Space Shuttle, lucrează însă la crearea unei capsule. SpaceX, firma care realizează nava la comanda NASA, a anunţat că în iarnă urmează a fi efectuat următorul zbor de test.

Ultima pană tehnică a capsulei Soiuz a demonstrat că utilizarea unui singur mijloc de transport este riscantă. Cu toate acestea, europenii nu plănuiesc zboruri prin Univers de unii singuri.

“Din punct de vedere tehnologic am fi capabili să echipăm corespunzător transporterul european ATV şi racheta Ariane. Fireşte, am avea nevoie de ceva timp, dar este posibil”, susţine Michael Menking, reprezentant al companiei subsidiare EADS, Atrium. Cel puţin până acum, în privinţa dezvoltării unui sistem de transport spaţial european a lipsit voinţa politică a statelor ESA.

În vreme ce China, India, Brazilia sau Coreea de Sud investesc în industria aerospaţială, Europa încă se mai orientează – susţine Menking. Nimeni nu ştie ce se va întâmpla după 2020, anul până în care este preconizată funcţionarea Staţiei spaţiale internaţionale (ISS).

În opinia lui Thomas Reiter, misiunea pe Lună este un obiectiv realizabil. “Din punct de vedere ştiinţific, Luna este un corp ceresc foarte interesant şi nici nu este atât de îndepărtat ca Marte”, afirmă el. La comanda Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), compania Astrium pune la punct o navetă care va transporta pe Lună un robot.

Dar lucrul acesta nu înseamnă că europenii nu vor pune niciodată piciorul pe astrul nopţii. Dacă din punct de vedere tehnic robotul va da greş sau aselenizarea nu va avea rezultatele scontate, probabil va veni rândul astronauţilor europeni să ţină în faţa televizoarelor o planetă întreagă.

Articolul a fost preluat de pe dw-world.de si poate fi accesat aici.

Sursa foto: healthylifecarenews.com

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

three × 5 =