Connect with us

BUSINESS

PRIMUL RAPORT ANTICORUPTIE UE. Olanda – probleme de coruptie in tranzactiile comerciale internationale. Economia subterana – peste 70 miliarde de dolari

Published

on

olanda raport CEOlanda, tara europeana care a pus la zid Romania pentru problemele legate de coruptie, are la randul ei, probleme. Cel putin asa rezulta din primul Raport anticoruptie dat publicitatii de Comisia Europeana la nivelul UE, analizat de caleaeuropeana.ro. Astfel, Tara laleleor se confrunta cu o economie subterana de 9 la suta din PIB, adica 70 de miliarde de dolari. La acest lucru se adauga si problemele cu tranzactiile comerciale internationale.

Comisia Europeană a dat publicităţii un raport pe tema corupţiei la nivelul UE, comisarul european pentru afaceri interne, Cecilia Malmstrom subliniind ca nu exista zone fara coruptie in UE.

Astfel, primul raport anticoruptie pentru statele membre UE  critica Olanda pentru adoptarea tardiva de catre politicieni a noilor norme privind transparenta finantarii.

Raportul Comisiei sugereaza  extinderea  categoriilor de bunuri detinute de alesii olandezi  care trebuie declarate. Comisia sugereaza ca Olanda ar trebui sa isi concentreze eforturile asupra cazurilor de coruptie din tranzactiile comerciale internationale.

In cazul olandezilor, economia subterana ajunge la 9,1% din PIB-ul tarii, adica aproximativ 70 de miliarde de dolari. Potrivit Bancii Mondiale, PIB-ul Olandei se ridica la 772 miliarde de dolari, in 2012, ocupand locul 18 in lume.

Alaturi de analiza situatiei din fiecare stat membru UE, Comisia prezinta si doua sondaje de opinie. Potrivit acestora, 61% dintre olandezi cred ca fenomenul coruptiei este larg raspandit in tara lor de origine, iar 2%, fata de media europeana de 4%, dintre respondenti sustin ca le-a fost ceruta mita in ultimul an.

Eforturile Guvernului de combatere a coruptiei sunt eficiente in 31% din cazuri, iar 24% dintre olandezi vad coruptia ca pe o problema serioasa si foarte serioasa in desfasurarea afacerilor.

Comisia Europeana puncteaza totodata ca, intr-un raport realizat in perioada 2011-2012 privind coruptia in administratia publica, doar 1% dintre respondenti au raportat fapte de coruptie la nivelul autoritatilor publice, media UE fiind de 10%.

Capitolele consacrate fiecărei țări, sunt disponibile accesând linkul: http://ec.europa.eu/anti-corruption-report.

Detalii despre primul raport anticoruptie, aici.

BUSINESS

Ministerul Economiei relansează Măsura 1: Microgranturi de 2.000 de euro pentru beneficiari, acordate din fonduri externe nerambursabile

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului a anunțat luni relansarea măsurii 1 – “Microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile”, în luna octombrie, informează un comunicat al ministerului de resort.

Astfel, în perioada 12-22 octombrie 2021, aplicația de înscriere pentru a doua sesiune aferentă măsurii “Microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile” va fi disponibilă pe site-ul https://granturi.imm.gov.ro.

Măsura 1 face parte din cadrul schemei de ajutor de stat instituită prin ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 130 din 31 iulie 2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, cu completarile si modificarile ulterioare, aferente Programului operațional Competitivitate 2014-2020.

Relansarea măsurii de sprijin care oferă Ajutor Financiar Nerambursabil sub formă forfetară în valoare de maxim 2.000 euro/beneficiar, sumă care poate reprezenta 100% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente măsurii, vine cu serie de noutăți în plus față de facilitățile oferite în prima sesiune.

Astfel, devin eligibili și beneficiarii din categoria Întreprinderilor Individuale și a Întreprinderilor Familiale, cu activitate economică în unul din domeniile prevăzute în Anexa nr. 1 la OUG 130/2020.

Totodată, devin eligibili și beneficiarii din categoria profesioniștilor, definiți și reglementați de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, care desfășoară profesii liberale reglementate prin acte cu putere de lege.

Continue Reading

BUSINESS

Consilierul prezidențial Cosmin Marinescu: Creșterea economică a României este antrenată prioritar de revenirea consumului

Published

on

© cosmin-marinescu.ro

Creșterea economică este una din temele importante aflate în dezbatere, cu precădere în etapa actuală de redresare, iar datele privind creșterea din trimestrul al doilea au redeschis diverse întrebări privind sustenabilitatea evoluțiilor din economia noastră.  Dincolo de riscurile sanitare, care continuă să fie prezente, economia are nevoie mai mult ca oricând de stabilitate și predictibilitate, scrie, pe blocul său, consilierul prezidențial pentru probleme economice, Cosmin Marinescu.

În marea lor majoritate, opiniile specialiștilor au indicat un element comun, anume faptul că economia post-pandemie marchează un reviriment neașteptat. Din acest punct încep însă disputele, date fiind și preocupările privind creșterea prețurilor și nivelul de trai al oamenilor: de unde vine această creștere economică – “din consum ori din investiții?”, sau „unde se duce creșterea economică în contextul post-pandemie?”.

Dacă ne uităm pe harta europeană a creșterii economice, avansul de 13% din trimestrul 2 al anului curent plasează România între țările cu performanțe bune, în raport cu scăderea economică aferentă contextului de lockdown din 2020.

Marinescu subliniază că în 2021 creșterea economică e provocată mai ales de revenirea consumului, iar investițiile majore sunt cele realizate de stat. El arată că e normală creșterea puternică a consumului după ce anul trecut a fost marcat de restricții severe, dar atenționează că importurile sunt în creștere rapidă.

Consilierul prezidențial evidențiază evoluția diferită a României față de țările din regiune. În timp ce acestea înregistrează excedente comerciale, cu efect benefic asupra producției interne, România își adâncește deficitul comercial într-un an cu creștere economică majoră.

Astfel, România reușește să revină la nivelul PIB de dinaintea pandemiei. Calculele arată că PIB în Q1, respectiv Q2 2021, a crescut cu 2,2%, respectiv 1,7%, față de Q1 și Q2 2019, pentru a lua ca reper anul de dinaintea pandemiei.

Dacă ne raportăm însă la 2020, creșterea economică pe semestrul I al anului curent este de 6,5%. În aceste condiții, pentru materializarea prognozei actuale de 7% creștere economică în 2021, dinamica economiei pe semestrul 2 ar trebui să accelereze cu circa 7,2%. De aici probabil și unele opinii că rezultatele din Q2 2021 ar fi sub așteptări.

Pentru a vedea în ce măsură creșterea economică se bazează pe consum, respectiv pe investiții, trebuie să analizăm contribuțiile factorilor la creșterea PIB, atât ca raport relativ, cât și în dinamică față de anii anteriori.

Graficul de mai jos evidențiază, în puncte procentuale, măsura în care consumul, investițiile și exportul net „contribuie” la creșterea economică. Astfel, potrivit estimărilor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză aferente anului curent, cele 7 puncte procentuale de creștere economică se compun din: + 5,2 puncte procentuale datorate consumului, + 2,2 puncte procentuale datorate investițiilor brute, + 1,1 din variația stocurilor și – 1,5 puncte procentuale aferente deficitului balanței comerciale, care se adâncește progresiv.

Datele arată că, în proporție covârșitoare, creșterea economică se bazează pe consum, ceea ce era de așteptat pe fondul pandemiei, când comportamentul economic a fost unul prudent și oamenii au amânat diverse achiziții. De altfel, revenirea din criza pandemică nici nu se putea concepe fără un driver cheie din partea consumului.

“Trebuie să fim sinceri în privința economiei și să acceptăm realitatea că, în anul post-pandemie, creșterea economică este antrenată prioritar de revenirea consumului. Nu trebuie neglijată această evoluție previzibilă, când consumul a revenit rapid și în forță. De altfel, în vremuri de normalitate, consumul este indicator al prosperității și al nivelului de trai. Nu este greșit să revenim din pandemie pe baza consumului, însă trebuie văzut unde se duce acest consum și dacă antrenează producția națională în mod sustenabil. Pe de altă parte, investițiile cunosc un reviriment remarcabil în comparație cu anii premergători crizei, poate cu excepția anului 2019, atunci când formarea brută de capital fix “explică” 2,7 puncte procentuale din creșterea economică anuală de 4,1%”, mai adaugă Cosmin Marinescu.

Fondul Monetar Internațional estimează o creștere a PIB-ului real al României de 7% în 2021, stimulată de consumul privat și însoțită de o creștere tranzitorie a inflației.

De asemenea, în previziunile sale economice de vară, Comisia Europeană a stabilit că economia României a avut o evoluție „remarcabilă” în primul trimestru din 2021. PIB-ul real a crescut cu 2,8% de la un trimestru la altul, susținut în principal de consumul privat și de investiții.

Pe o bază anuală, se estimează că PIB-ul real va crește cu până la 7,4% în 2021 și cu până la 4,9% în 2022: „Această cifră este mai mare decât cea prognozată în primăvară, datorită performanțelor pozitive ale economiei din primul trimestru al acestui an. Încrederea mediului de afaceri și a consumatorilor a rămas ridicată până în prezent.”

Continue Reading

BUSINESS

BNR: Investițiile străine directe au crescut cu 215% față de anul trecut, ajungând la 3,138 miliarde de euro

Published

on

© European Parliament

Investiţiile străine directe în România au ajuns la 3,138 miliarde de euro în primele şase luni, comparativ cu 996 milioane euro în perioada similară din 2020, reprezentând o creştere de 215%, potrivit datelor Băncii Naţionale a României, informează Agerpres.

“Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 3,138 miliarde de euro (comparativ cu 996 milioane euro în perioada ianuarie – iunie 2020), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 2,543 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 595 milioane euro”, se spune în comunicat.

Numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a crescut, în primele şase luni din 2021, cu 53,7%, comparativ cu perioada similară din 2020, la 2.573 de unităţi, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele 2.573 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 22,429 milioane de dolari, de aproape şase ori mai mare faţă de cel al firmelor înmatriculate în ianuarie-iunie 2020, de 3,841 milioane de dolari.

În iunie, au fost înmatriculate 473 de societăţi cu participare străină la capital. În funcţie de domenii, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea auto şi moto (29,5% din total), activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (22,2%) şi transport, depozitare şi comunicaţii (13,32%).

La finele lunii iunie 2021, în România existau 233.549 societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la 64,232 miliarde de dolari.

Cel mai mare număr de societăţi cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 50.063 (capital subscris de 3,903 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparţine firmelor olandeze, respectiv 12,63 miliarde de dolari, în 5.592 de firme.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.3 hours ago

Papa Francisc îndeamnă la reconstrucția Europei: “Să ajutăm Europa, bolnavă de oboseală, să se întoarcă la viziunea clarvăzătoare a părinților fondatori”

NATO3 hours ago

Raport: SUA au investit 363 de milioane de dolari în bazele militare din România în ultimii 20 de ani. România, al doilea cel mai mare beneficiar regional după Polonia

NATO6 hours ago

NATO: Avioane militare canadiane au interceptat două avioane de luptă ale Rusiei în apropierea spaţiului aerian al României

PARLAMENTUL EUROPEAN10 hours ago

Forumurile cetățenilor din cadrul Conferinței pentru Viitorul Europei continuă. Democrația europeană, următorul subiect de dezbatere

ROMÂNIA11 hours ago

Președintele delegației naționale în CoR, Adrian Teban: Principiul parteneriatului este cheia pentru implementarea cu succes a PNRR

SĂNĂTATE11 hours ago

Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Cu ajutorul know-how-ului european, România poate avea un Plan Național ”corect și concret” de combatere a cancerului

U.E.11 hours ago

Donald Tusk va promova o reformă constituțională care ”va face foarte dificilă retragerea Poloniei din UE”

U.E.11 hours ago

Franța și Germania, în coordonare cu un grup de state din UE, l-au nominalizat pe actualul șef al OMS pentru un al doilea mandat

RUSIA11 hours ago

Josep Borrell: UE denunță activitățile cibernetice rău intenționate. Îndemnăm Federația Rusă să adere la un comportament responsabil în spațiul cibernetic

POLITICĂ11 hours ago

Klaus Iohannis o va primi luni pe Ursula von der Leyen la Palatul Cotroceni. Șefa Comisiei Europene se va afla în România pentru a aproba PNRR

ONU2 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru2 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU2 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU3 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL3 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI7 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI7 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA7 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending