Principalele cauze ale absorbtiei reduse a fondurilor europene

Personalul insuficient pregatit, bugetele limitate ale primariilor si birocratia excesiva sunt principalele cauze ale absorbtiei reduse a fondurilor europene, conform unui studiu publicat marti, 5 noiembrie.

Conform rezultatelor studiului „Cartea alba a capacitatii administrative – absorbtia fondurilor europene de catre VictorBostinaru .rocomunitatile mici si mijlocii”, lansat de europarlamentarul PSD, Victor Bostinaru, pe langa lipsa personalului instruit si capacitatea bugetara slaba a administratiilor locale, obstacolele birocratice importante, culegerile de norme prea voluminoase si greu de inteles, reglementarile privind cofinantarea lipsite de transparenta, sansele mici pentru schimbul de experienta dintre sustinatorii proiectelor, precum si posibilitatile nedezvoltate de coordonare interregionala isi pun amprenta asupra capacitatii administrative de a gestiona orice fel de proiect care urmeaza a fi derulat cu ajutorul fondurilor europene.

Cu un eşantion de 874 de primării, reprezentând la nivel local peste 7 milioane de locuitori din România, studiul reprezintă primul demers de cercetare de mare anvergură pentru identificarea problemelor cu care se confruntă actorii locali în procesul de absorbţie a fondurilor europene.

„Dacă până în acest moment motivele capacităţii de absorbţie a fondurilor europene erau mai degrabă supoziţii, acest studiu evidenţiază în mod clar nevoia reformei regionale. Mai mult, experienţa europeană confirmă faptul că acolo unde guvernele au iniţiat şi implementat această reformă, ţările respective au avut nu doar o creştere a capacităţii de absorbţie, dar şi o accentuată reducere a decalajelor cu alte regiuni europene” a declarat europarlamentarul Victor Boştinaru.

Potrivit studiului, 57% din personalul autoritatilor locale nu a urmat un program de pregatire pentru redactarea proiectelor, in timp ce 34% dintre primari cred ca personalul din institutia condusa de ei este pregatit intr-o mica masura pentru accesarea fondurilor europene.

Studiul capacităţii administrative a urmărit obţinerea următoarelor date de la cei chestionaţi: cunoaşterea propriu-zisă a fondurilor disponibile,  identificarea capacităţii resurselor umane din cadrul unităţilor administrativ teritoriale (UAT) de a gestiona obţinerea fondurilor,  remuneraţia personalului desemnat pentru obţinerea fondurilor, existenţa unor programe de pregătire a personalului pentru obţinerea acestor fonduri, existenţa unor resurse financiare locale care să susţină astfel de programe, relaţia dintre UAT şi firmele private de consultanţă în domeniul obţinerii fondurilor comunitare, capacitatea de cofinanţare a proiectelor aprobate, identificarea cazurilor în care s-au implementat astfel de proiecte, principalele piedici în calea elaborării, finanţării şi implementării unui proiect, modalităţile prin care pot fi promovate informaţiile referitoare la fondurile europene.

Conform recomandărilor studiului, demararea reformei regionale ar putea să înceapă cu un act normativ referitor la instituirea funcţiei de Guvernator/Prefect Regional care să asigure coordonarea politicii de dezvoltare regională în interiorul regiunilor de dezvoltare. La această măsură se poate adăuga sprijinul, atât din partea administraţiei centrale, cât şi din partea băncilor în ceea ce priveşte latura de cofinanţare şi în ceea ce priveşte elementele de garantare a prefinanţării. Introducerea unor condiţionări pentru ca firmele de consultanţă să fie plătite doar în condiţiile în care proiectul este eligibil iar tarifele practicate să reflecte performanţele lor constituie o altă măsură în vederea îmbunătăţirii randamentului acestor firme.

În ceea ce priveşte reducerea birocraţiei este recomandată convenirea între Guvern şi Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene, Asociaţia Municipiilor, Asociaţia Primăriilor şi Asociaţia Comunelor a agendei privind simplificarea şi debirocratizarea, în concordanţă cu rapoartele adoptate in Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European. Şi nu în ultimul rând, se recomandă identificarea şi promovarea exemplelor de bună practică şi a proiectelor de succes din România. În acest sens, s-ar putea construi cu sprijinul autorităţilor naţionale şi locale, o bază de date cu aceste proiecte la nivelul fiecărei Agenţii de Dezvoltare Regională din România.

Sursa: Comunicat de presă
Foto:victorbostinaru.ro

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

1 × 1 =