Principalele concluzii ale Conferinţei Internaţionale RESTART 2014: Finanţarea sănătăţii din fonduri europene structurale şi de investiţii

1921017_247338678781535_1433035000_o

Uniunea Europeană presează România să finalizeze în perioada 2014-2015 acele proiecte care sunt în curs de implementare. Peste 800 milioane de euro au plecat înapoi la Bruxelles pentru a acoperi corecţiile şi penalităţile. Monitorizarea proiectelor finanţate, prin noul exerciţiu bugetar european 2014-2020, va fi mai strictă decât în perioada anterioară de finanţare. Se doreşte:

–          Înfiinţarea unei autorităţi de management unice, un mecanism intermediar pe probleme de sănătate, subordonat Ministerului Sănătăţii, astfel încât evaluarea proiectelor să se facă în mod coerent, mai ales în lipsa unui program operaţional pe sănătate;

–       Realizarea unui manual de implementare a proiectelor cu finanţare europeană, cu elemente concrete şi structurate pe etape de implementare a proiectului;

–          Realizarea unor ghiduri în care să fie explicat modul de implementare şi evaluare a proiectelor;

–          Creşterea numărului de profesionişti în domeniu.

Acestea sunt principalele concluzii ale Conferinţei Internaţionale RESTART 2014: Finanţarea sănătăţii din fonduri europene structurale şi de investiţii, eveniment organizat pe 27 februarie 2014, la Palatul Parlamentului, de revista Politici de Sănătate, în parteneriat cu Comisia pentru Sănătate Publică din Senat şi CNAS şi în colaborare cu Societatea Internaţională de Medicină şi Chirurgie Regenerativă.

26 de speakeri şi peste 200 de invitaţireprezentanţi ai instituţiilor europene din Bruxelles,reprezentanţi ai autorităţilor de management, reprezentanţi ai ministerelor responsabile de alocarea fondurilor europene pentru sănătate, instituţii bancare, manageri clinici, cabinete medicale, spitale publice şi private, universităţi, firme farmaceutice, societăţi profesionale şi asociaţii de pacienţi, antreprenori din domeniul medical, mass mediacare au încercat să găsească soluţii pentru a dezvolta proiecte benefice pentru pacienţi şi pentru sistemul de sănătate din România.

Dintre speakerii prezenţi:Prof. Dr. Vasile Puşcaş, fost Negociator Şef al României cu UE; Dr. Cristian Buşoi, fost Preşedinte CNAS; Dr. Ion Luchian, Preşedinte Comisia pentru sănătate publică, Senat;Dr. Cristina Vladu, Ministerul Sănătăţii; Maria Jose Peiro, Policy Officer, DG SANCO, Comisia Europeană; Adina Răţoi, Project Officer, DG CONNECT, Comisia Europeană; Gabriela Bica, Director Unitatea de Implementare, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, Organismul Intermediar pentru Cercetare; Petrică Ciupitu Istrate, Director Organismul Intermediar pentru Promovarea Societăţii Internaţionale (OIPSI); Luiza Radu, şef serviciu Planificare, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice – AMPOR); Conf. Dr. Daniela Mănuc, Director General Adjunct, AM POSDRU.

Prof. Dr. Vasile Puşcaş, fost Negociator Şef al României cu UE, unul dintre cei care au pus bazele proiectului european în România, a atras atenţia că domeniul sănătăţii ar trebui văzut ca unul al investiţiei pentru competitivitatea socială. El a declarat că era “destul de intrigat, în 2010, de volumul alocat domeniului sănătăţii din fondurile structurale în exerciţiul 2007-2013. Am consultat raportarea pe 2007-2013 pe care o are Bruxelles-ul şi, într-adevăr, alocarea a fost de 0.8% din fondurile structurale. Din cele  aproape 20 de miliarde pentru fonduri structurale, doar 0.8% erau destinaţi domeniului sănătăţii de către autorităţile române. Domeniul sănătăţii ar trebui văzut ca unul al investiţiei pentru competitivitatea societăţii. Aici mă despart de actuala strategie a UE, a Comisiei Europene, care vede domeniul sănătăţii  ca pe un instrument pentru îmbunătăţirea stării economice. E adevărat că sănătatea face parte şi dintr-o alcătuire a evoluţiei economice. Competitivitatea nu înseamnă doar productivitate economică, înseamnă competitivitate societală. […] 90% dintre eşecurile în înaintarea folosirii banilor se datorează unor autorităţi publice. Finanţările europene sunt doar pentru programe de dezvoltare. În ce priveşte sănătatea, există deja nişte priorităţi şi noi trebuie să le corelăm priorităţilor programului european”.

Dr. Cristian Buşoifost Preşedinte CNAS, a subliniat că bugetul sănătăţii a crescut în ultimii ani, însă nu suficient. Nevoile sunt departe de a fi acoperite. “Din cele 21,5 miliarde, dând la o parte banii pe care îi plătim pe concedii medicale, aproximativ 70% se duc în două direcţii majore: 8 miliarde se duc spre spitale şi 7 miliarde se duc spre medicamente, spre farmacii şi materiale sanitare. Deşi vorbim de sume importante, ambele domenii sunt subfinanţate” , a declarat Dr. Cristian Buşoi. El a adăugat că “a atrage fonduri europene în sănătate este o obligaţie, o necesitate absolută” şi că două dintre proiectele cele mai importante ale CNAS, prescripţia electronică (48 milioane RON) şi dosarul electronic de sănătate (81 milioane RON) au fost finanţate prin fonduri europene. Dr. Buşoi a amintit că a mai depus în timpul mandatul său încă opt proiecte eligibile pentru secţiunea e-Health.

Potrivit Mariei-Jose Peiro, Policy Officer, DG SANCO,Comisia Europeană, investiţiile în sănătate ar trebui să se concentreze pe două obiective principale: cost-eficienţa şi sustenabilitatea sistemelor de sănătate şi accesul la servicii de sănătate, astfel încât să nu mai existe inegalităţi generate de zone geografice sau apartenenţa la un anumit grup social. În 2013, 11 ţări au primit recomandări privind sănătatea din partea Comisiei Europene şi alte 4 state membre au primit recomandări în cadrul programului de ajustare economică. România s-a aflat printre aceste ţări şi i s-au făcut recomandări pentru a creşte eficienţa, calitatea şi accesibilitatea serviciilor de sănătate, precum şi pentru reducerea ponderii îngrijirii excesive în cadrul spitalelor. Ea a subliniat că bugetul alocat prin Politica de Coeziune, pentru perioada 2014-2020, este de 325 miliarde de euro pentru cei şapte ani, ceea ce înseamnă un buget mai mic, fiind distribuit acum pentru 28 de state membre, după intrarea în UE a Croaţiei.

Uniunea Europeană pune la dispoziţie statelor, pe lângă fonduri de dezvoltare regională (fonduri structurale şi de investiţii), şi un program destinat competitivităţii – programul cadru Orizont 2020, pentru cercetare şi inovaţie, adoptat şi lansat în decembrie 2013, cu un buget de 80 miliarde de euro. Din acest buget, 30 de miliarde de euro sunt destinaţi provocărilor societale, una dintre acestea fiind provocarea “Sănătate, schimbări demografice şi bunăstare”, pentru care au fost alocaţi 7 miliarde de euro, a precizat Adina RăţoiProject Officer, DG CONNECT, Comisia Europeană.

Probleme semnalate în privinţa implementării proiectelor, în perioada 2007-2013:

Gabriela Bica, Director Unitatea de Implementare, Ministerul Educaţiei şi Cercetării,a semnalat că necesarul de echipamente de cercetare şi infrastructură de cercetare este foarte mare. Au fost depuse 29 de proiecte şi 400 de milioane de euro alocate. La capitolul implementare, însă, suntem deficitari.Dacă unele proiecte au avut ca termen iniţial de implementare o perioadă de 36 de luni, nici după 59 de luni acestea nu erau încheiate. De asemenea, există probleme şi la capitolul achiziţii, management şi cunoaşterea contractului.

Petrică Ciupitu-Istrate, Director Organismul Intermediar pentru Promovarea Societatii Informationale (OIPSI), a subliniat că “lipsa cronică de dotare a spitalelor cu echipamente IT (mai sunt spitale în România care fac totul manual)” sau de cunoştinţe specializate în ceea ce priveşte utilizarea calculatorului. Astfel, există probleme de interconectivitate – nu există acces la date sau la un server unde sunt stocate informaţiile şi care permite accesul la informaţii publice. Din cele 225 de proiecte depuse pentru dezvoltare informatică, sumele disponibile fiind de peste 300 milioane de euro, au fost contractate şi implementate, sau sunt în curs de implementare, doar 44 de proiecte în valoare de 56 milioane de euro.

Luiza Radu, şef serviciu Planificare, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice – AMPOR, a specificat că în cadrul Programului Operaţional Regional, unde au fost alocate fonduri de dezvoltare regională de 191 milioane de euro,  au existat 133 de cereri, din care au fost aprobate 90 de proiecte cu o valoare de 202 milioane de euro. Dintre acestea, doar 28 de proiecte sunt momentan finalizate.

Evenimentul a fost moderat de specialiştii Dan CărbunaruDirector Caleaeuropeana.rodr. Cornelia Scărlătescu, Managing Director revista Politici de SănătateMihaela Luncanconsultant pe fonduri europeneDan Pavelrealizator Business on Air, RFI  şi Manuela PreoteasaEditor General EurActiv.

 

 

 

.

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

eleven + 20 =