Problemas, Señor?

Sambata, 9 iunie, Spania renunta la orgoliu si anunta ca are nevoie de lichiditati pentru a-si recapitaliza bancile, cerand ajutor financiar tarilor din zona euro.

In acest sens a avut loc o teleconferinta a Eurogrup pe seama salvarii bancilor spaniole. Discuţia dintre cei 17 miniştri a fost foarte „încinsă”, conform unor surse, şi s-a dezbătut intens asupra rolului FMI în salvarea băncilor spaniole deoarece Spania dorea să fie minim. FMI nu va oferi niciun ban, doar va monitoriza reformele din sectorul bancar spaniol. Instituţiile UE vor fi cele care se vor asigura că Spania îşi va respecta angajamentele economice.

In urma discutiilor, liderii din zona euro nu au precizat dacă fondurile vor proveni de la Facilitatea Europeană de Stabilitate Financiară (EFSF), de 440 miliarde de euro, sau de la Mecanismul European de Stabilitate, de 500 miliarde de euro, care va intra în vigoare luna viitoare. Un oficial european a mentionat că finanţarea ar putea proveni de la ambele instrumente.

Inca de la teleconferinta in regim de urgenta a G7 de marti, 5 iunie, s-a putut observa o preocupare a liderilor europeni asupra problemelor din zona euro. Situatia din Spania a tras atentia asupra unor evolutii negative, iar apelul oficialilor spanioli la ajutor pentru banci a creat tensiune saptamana trecuta.

Daca initial, premierul spaniol, Mariano Rajoy facea apel la o finantare directa catre bancile cu probleme, sambata acceptat ca Guvernul sa isi asume responsabilitatea pentru recapitalizarea bancilor spaniole si sa includa ajutorul financiar oferit de Eurogrup in fondul de salvare FROB, program national special creat pentru bancile spaniole.

Reactii in Eurogrup

Finlanda, traditional reticenta la acordarea de sprijin financiar statelor cu probleme, a anunţat sâmbătă că va solicita garanţii pentru contribuţia sa la finanţarea băncilor spaniole, dacă fondurile vor proveni de la EFSF.

Pe de alta parte, Irlanda si-a exprimat ferm cererea de a renegocia propriul plan de ajutor si “de a obtine retroactiv un acord similar celui primit de Spania”. Situatia din Spania este foarte asemanatoare cu ceea ce s-a intamplat in Irlanda 2010, cand prabusirea pietei imobiliare irlandeze a destabilizat sistemul financiar.

Un numar considerabil de analisti preconzeaza pentru Spania o evolutie similara cu cea a Irlandei,care a solicitat ajutor financiar si pentru finantele publice, contrazisi de oficialii spanioli care declara ca nu este vorba de un bailout ca in cazul Greciei, Portugaliei sau Irlandei ci este vorba de un sprijin financiar obtinut in cele mai favorabile  conditii.

Aceste masuri luate cu promptitudine de Eurogrup in cazul Spaniei, reflecta preocuparea cu privire la contagiune, in special in contextual incertitudinilor emise de Grecia. Cu multa preventie, Eurogrupul pregateste terenul pentru evolutii negative si o eventual extindere a crizei,  ce ar putea veni de pe spatiul spaniol dar in special dinspre spatiul elen, in viitorul imediat apropiat.

In aceasta strategie un aport consistent il are Germania, care a depus presiuni asupra guvernului spaniol de a accepta varianta Merkel – accea a finantarii prin mecanismele de salvare, care atrag responsabilitate din partea guvernului – cu atat mai mult cu cat economia germana sustine cel mai consistent fondurile si mecanismele de salvare.

Implicatii pentru Spania

Finantele publice inca nu au intrat in criza, dar impactul planului de salvare sub forma negociata sambata, pot crea dificultati pentru guvernul spaniol.  Banii vor fi directionati catre cele 30% dintre bancile ce au nevoie urgent de recapitalizare (identificate de raportul FMI). Mai mult, ministrul spaniel al Economiei, Luis de Guindos, a declarat dupa teleconferinta Eurogrup: “Bancilor le vor fi impuse conditii, nu societatii spaniole.”

Totusi, responsabilitatea rambursarii apartine guvernului, deoarece sistemul de finantare prin FESF si MES nu permite finantarea directa.  In acest caz, datoria publica a Spaniei va creste cu 10%, avand deja un nivel de 68,5% din PIB. Deficitul bugetar de 8,9% va fi afectat de dobanda imprumutului.

Presiunile nu se opresc aici. Finantele publice sunt amenintate si de rata somajului din Spania, cea mai mare din Uniunea Europeana, motiv pentru care Comisia Europeana estimeaza o prelungire a recesiunii economice pentru statul spaniol, fiind singurul stat cu mari sanse de a ramane in recesiune si anul viitor.

Se considera ca lipsa de bani pentru banci dau un semnal puternic asupra capacitatii de sustinere de catre guvern a cheltuielilor publice.

Se poate semnala un mic succes pentru Spania in negociere acordului, anume acela ca FMI nu va finanta ci doar va superviza, ceea ce inseamna ca probabil nu vor mai fi impuse alte masuri de austeritate. Impactul asupra societatii spaniole nu lipseste, in special daca ne referim la programul de reforma a sectorului bancar care poate implica vanzarea filialelor, restructurarea personalului, lipsa finantarii economiei reale, reducerea creditelor acordate populatiei, dar si executari silite ale bunurilor.

Asa cum afirmam si anterior, solutia de fond pentru rezolvarea problemei spaniole o reprezinta iesirea din recesiune economica, in primul rand prin reforma pietei muncii si cresterea competitivitatii economice. Spania are avantajul ca are un exces de infrastructura pe care il poate folosi rapid in relansarea economica. 

Ajutorul financiar este o urgenta, dar nu este un panaceu!

Autor: Adrian Marius Dobre, Secretar General, Fundatia Europeana Titulescu

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

seventeen + 14 =