Proteste faţă de acordul dintre Grecia şi Macedonia privind schimbarea numelui fostei republici iugoslave

Grecia şi Macedonia au ajuns la un acord pentru schimbarea numelui fostei republici iugoslave, deschizând astfel drumul către aderarea Macedoniei la Uniunea Europeană şi NATO, dar cu toate acestea, acordul semnat duminică a fost întâmpinat cu proteste în ambele ţări, scrie The Guardian.

În capitala Macedoniei, Skopje, poliţia a folosit gaze lacrimogene duminică noaptea pentru a dispersa un protest al câtorva sute de naţionalişti. Unii dintre demonstraţi au fost arestaţi.

În Grecia, aproape 70% din populaţie nu este de acord cu documentul  în care se stipulează că noua denumire va fi „Republica Macedonia de Nord” conform unui sondaj de opinie efectuat de ziarul Proto Thema. În Psarades, localitatea în care s-a semnat acordul, clopotele bisericii au sunat în semn de doliu, acoperite de steagul Greciei.

La 30 de kilometri distanţă, în satul grec Pisoderi, aproape 3.000 de persoane au protestat faţă de acord iar cel puţin şase au fost răniţi în confruntări cu poliţia care a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa mulţimea.

Prim-ministrul Macedoniei, Zoran Zaev, a declarat că cele două ţări vecine au „mutat munţii” prin acest acord şi că este „o soluţie demnă şi acceptabilă pentru ambele părţi”.

„Foarte puţini au crezut că vom putea lăsa în urmă 26 de ani dispută”, a declarat prim-ministrul grec Alexis Tsipras.

Atena și Skopje au semnat duminică acordul pentru redenumirea Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei în Macedonia de Nord, după 27 de ani de dispute între cele două capitale, în contextul în care pe data de 12 iunie, premierul grec, Alexis Tsipras anunța că Grecia și Macedonia au ajuns la un „acord” istoric cu privire la numele fostei republici iugoslave, creându-se premisele pentru ca Atena să renunțe la veto-ul său care blochează în prezent parcursul european și euro-atlantic ale Skopje-ului.

Intrarea în vigoare a acestui acord, în principiu în termen de şase luni, ar urma să ridice blocada grecească pentru aderarea micului stat balcanic la UE şi NATO.

De partea macedoneană, acordul trebuie ratificat de Parlament, aprobat prin referendum şi activat printr-o revizuire constituţională. Acesta va fi apoi supus ratificării de către Parlamentul grec.

Drumul Macedoniei către statutul de membru al UE este încă unul lung și anevoios. Posibila extindere a blocului comunitar va fi discutată la următorul summit al Consiliului European, programat pentru finalul lunii iunie. Statele membre UE sunt împărțite în două tabere: cei care acordă un vot pozitiv acestei idei, de extindere a Uniunii, și cei care doresc ca discuțiile referitoare la acest aspect să fie amânate până după Brexit și după alegerile europene, programate pentru luna mai a anului viitor, perioadă în care România va deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Cei doi vecini, Grecia şi Macedonia, au fost implicaţi în disputa asupra numelui de când aceasta din urmă a devenit independentă în urma dezintegrării fostei Iugoslavii în 1991. Atena a susţinut că numele este strâns legat de istoria sa antică şi aparţine provinciei sale omonime de nord, acuzând Skopje de încercare de uzurpare a identităţii şi chiar a teritoriului său.

 

 

.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.