Connect with us

CHINA

Proteste Hong Kong. Manifestanţii sunt în continuare în stradă

Published

on

BEIJING: ASIMILAREA HONG KONG-ULUI

 În drumul să spre democraţie, Republica Populară a Chinei a anunţat începerea integrării mai complete a reginilor sale autonome. Prima „regiune autonomă specială” vizată pentru democratizarea unitară este Hong Kong. Politica care a permis acestei regiuni autonomia administrativă faţă de China este cea reprezentată de principiul constituţional al RPC „o ţară, două sisteme”, principiu dezvoltat de Deng Xiaoping tocmai pentru reintegrarea acestor regiuni în China continentală.

steag hong kong

Foto: Steagul Republicii Administrative Speciale Hong Kong, din RPC

În 2014 situaţia a devenit tensionată, RPC a decis controlul mai strict şi în folosul ţării în Hong Kong. Administraţia comunistă a anunţat că în 2017 liderul regiunii HK va fi ales de la Beijing, renunţând astfel la opţiunea unui HK capitalist şi ideea de sufragiu universal real menţionat anterior, preferând un lider conform sistemului comunist de la centru.

REGIUNILE RPC

China are acum 34 de regiuni administrative la nivel de provincie, inclusiv 23 de provincii, cinci regiuni autonome, patru municipalități, două regiuni administrative speciale.

Aceste regiuni autonome sunt unităţi teritoriale instituite conform minorităţilor care ce sunt parte şi au stat ca parte a Chinei dar nu sunt supuse în totalitate legilor Chinei continentale.

Regiunile autonome sunt: Mongolia Interioară şi Ningxia în Nord; Xijiang şi Tibet (Xizang) în Vest; Guangxi în Sud.

Regiunile administrative speciale sunt: HONG KONG şi Macao din Sud (fostele colonii europene).

 

SFÂRŞITULUI PRINCIPIULUI “O ŢARĂ, DOUĂ SISTEME”?

Constituţia RPC prevede: că: “Statul poate stabili regiuni administrative speciale, atunci când este necesar. Sistemele care urmează să fie instituite în regiuni administrative speciale sunt stabilite prin legea adoptată de către Congresul Național al Poporului, în funcție de condițiile specifice” (art. 31, Constituţia RPC, 1982).

Condiţiie ce au oferit RPC revendicarea Hong Kong-ului de la fostul Imperiu Britanic au venit de la finalizarea celor 99 de ani de control a insulei acordat de către Împăratului Chinei britanicilor în 1898.

În 1984, Marea Britanie a semnat un document prin care Beijingul redobândea regiune Hong Kongului cu condiţia să nu impună sistemul continental pe această insulă. Astfel, Hong Kong devine o fereastră pentru deschiderea Chinei continentale către sistemul internaţional global.  

Hong Kong a devenit prima regiune cunoscută oficial ca “regiune administrativă separată” şi a adoptat principiul “o ţară, două sisteme”.

Guvernul Chinez prezintă în acest an o Cartă Albă în care descrie libertatea administrativă a sistemului din Hong Kong sub autoritatea Beijing-ului, sau, încalcă principiul “o ţată, două sisteme”:

“O ţară” înseamnă că în Republica Populară Chineză, HKSAR este o parte inseparabilă și o regiune administrativă locală direct sub guvernul Chinei Central Poporului. Ca un stat unitar, guvernul central a Chinei are jurisdicție cuprinzătoare asupra tuturor regiunilor administrative locale, inclusiv HKSAR. Gradul ridicat de autonomie a HKSAR nu este o putere inerentă, ci unul care vine numai de la autorizarea de către conducerea centrală. Gradul ridicat de autonomie a HKSAR este condiționată de nivelul de autorizare conducerii centrale.

Prin reafirmarea autorităţii centrale, Beijing fie încearcă să obţină controlul mai puternic în regiune, pregătindu-se pentru succesul economic preconizat de specialişti (cea mai mare economie din China în 2020 – 2025) inflenţând astfel mai eficient şi situaţia economică globală (HK fiind un important centru economic la nivel mondial). Fie încearcă să mizeze mai eficient pe cartea comunismului “mai liberal” care este asociat Preşedintelui Xi Jinping. Fie încearcă alungarea concepţiilor liberale capitaliste din sfera sa de interes direct.

Oricare ar fi motivul centralizării actuale cert este că gradul de implicare a Chinei în sistemul internaţional nu îi mai permite repetarea agresiunilor din 1989 de la Piaţa Tiananmen.

 

PROTESTELE DIN RPC

China nu a fost ocolită sau uitată de scena internaţională la căderea comunismului sovietic în 1989. Piaţa Tiananmen din Beijing a fost centrul manifestaţiilor pro-capitaliste din China, atunci comuniştii au recurs la tancuri şi agresiuni pentru a opri protestele şi au reuşit să menţină ordinea şi sistemul.

Acum, în 2014, când situaţia internaţională devine tot mai dificilă şi incertă. Prin Orientul Mijlociu în plin conflict cu terorismul şi prin acţiunile Rusiei în vecinătăţile sale, dar mai ales, prin atenţia SUA redirecţionată către acele probleme, China îşi face loc pentru propriile interese şi provoacă alte probleme pentru sistemul internaţional. Ceea ce face situaţia internaţională cu atât mai dificilă şi mai incertă, dar, în cazul acesta, în avantajul Chinei.

Administraţiile anterioare consideră administraţia comunistă de acum ca fiind mai liberală, liderul Xi Jinping fiind considerat un reformator la acelaşi nivel ca Deng, ce a condus China spre cea mai mare creştere economică din ultimele decenii (prin dezvoltarea socialismului cu caracter chinezesc” şi prin reformele sale).

Deşi Protestele de la Beijing din 1989 prezintă un precedent şi o formă de acţiune a comuniştilor chinezi, Protestele din Hong Kong aduce alte mize şi oferă alte oportunităţi.

Dacă Hong Kong ajunge sub controlul strict al RPC, şi RPC impune sistemul (atât la nivelul drepturilor şi libertăţilor cât şi economie şi media) întrega economie din Asia ar fi afectată. Stabilitatea SUA în zona Asia-Pacific ar fi încă o dată pusă la îndoială iar siguranta asiatică (la nivelul ideologiei şi politicilor) ar pierde din importanţă.

Faptul că există două tabere de protestatari, ce se opun sau acceptă sistemul Chinei comuniste, arată nivelul democratic la care au ajuns cetăţenii chinezi din Hong Kong dar faptul că cenzura şi ordinele de la Beijing au influenţă mică la Hong Kong şi (de ce nu) în aceste regiuni administrative speciale.

Protestele de la Tiananmen: pornite pe fundalul mişcărilor democratice mondiale. Protestele din 1989 au vizat democraţia şi alungarea comunismului din China, au culminat pe 4 iulie 1989 când administraţia comunistă a trimis trupele militare pentru a ucide protestatarii. Ziua de 4 iulie este recunoscută ca o  zi a „infamiei” – de către poporul chinez.

Protestele de la Hong Kong au început pe 26 septembrie. Miza acestor proteste este de a menţine actul sistem administrativ în Hong Kong, în contextul în care Beijing a anunţat la începutul lunii septembrie 2014 că sistemul electoral de la Hong Kong va fi unul cu sufragiu universal dar cu candidaţi aleşi de RPC. Sistemul prin care va fi ales liderul acestei provincii speciale urmează să fie unul în care 3 candidaţi care trebuie să fie acceptaţi şi de un comitet format din 1.200 de persoane, un aşa-numit comitet permanent al Congresului Naţional al Poporului, format din elite loiale Beijingului. Menţiunea cheie fiind că acest candidat trebuie să fie o persoană ce „iubeşte ţara şi iubeşte Hong Kong”, astfel respectând principiul „un stat, două sisteme” dar fără a acorda cetăţenilor dreptul real de a vota, după cum ar spune mulţi din protestatari.

Ocupaţi Centrul cu Dragoste şi Pace este organizaţia care a început protestul, ocupând centrul economic din zonă. Pe 28 septembrie, acţiunea acestor militanţi ai democraţiei a adus Poliţia locală la acţiuni de forţă, mai concret de gazare a protestatarilor. Dar aceasta nu i-a oprit pe tinerii chinezi. De aceste gaze, protestatarii s-au apărat cu umbrele, ceea ce a dus şi recunoaşterea internaţională ca „Revoluţia umbrelelor”. Tentativele de încetare a protestelor nu au funcţionat (dar, de altfel, protestele nu sunt interzise în Hong Kong), iar, miza democraţiei în Hong Kong, cel mai important dintre administraţiile speciale şi regiunile autonome, va decide modalitatea de acţiune a comuniştilor chinezi cu entităţile teritoriale „diferite de centru”.

La o lună de începutul manifestaţiilor masive din Hong Kong, mişcarea prodemocraţie se întreabă cum să îşi menţină dinamica, în timp ce protestatarii care ocupă în continuare străzile afirmă că fosta colonie britanică s-a schimbat deja pentru totdeauna.

În decurs de o lună, numărul manifestanţilor s-a redus considerabil dar unii dintre ei ocupă în continuare trei cartiere din Hong Kong.

Puţini observatori se aşteaptă ca Beijingul să cedeze în faţa revendicărilor manifestanţilor.

 

 Stila Nicholas Puerava

 

Surse:

 

 

.

 

.

CHINA

Mark Rutte a discutat cu Xi Jinping despre ”preocupările” UE potrivit cărora Beijingul ”pune obstacole nedrepte companiilor europene care doresc să facă afaceri” pe piața chineză

Published

on

© Mark Rutte/ X

Premierul olandez Mark Rutte a declarat miercuri că a discutat în timpul întâlnirii sale cu președintele chinez Xi Jinping despre un incident de spionaj cibernetic pentru care Olanda a învinovățit Beijingul, informează Reuters.

Agenția de informații MIVD a susținut luna trecută că spioni cibernetici sprijiniți de statul chinez au obținut acces la o rețea militară anul trecut, calificând gestul ca fiind parte a unei tendințe de spionaj politic practicat de Beijing asupra Olandei și a aliaților săi, mărturie în acest sens stând recentele acuzații venite din partea SUA, Marii Britanii și Noii Zeelande

”Desigur, discutăm toate subiectele dificile”, inclusiv atacurile cibernetice, a declarat Rutte reporterilor după discuțiile de la Beijing.

”Desigur, acest lucru a fost atribuit foarte deschis Chinei de către Țările de Jos. A fost un atac asupra Ministerului Olandez al Apărării pe care agenția noastră de informații l-a identificat și, de asemenea, atribuit Chinei. Deci, da, desigur, am discutat despre asta”, a continuat Rutte.

De altfel, într-un scurt mesaj de reflecție asupra vizitei sale în China, premierul olandez a recunoscut că ”din calitatea sa de putere geopolitică, China joacă un rol crucial în lume când vine vorba de stabilitatea economică, securitatea internațională și tranziția la o economie verde. În plus, China este un partener comercial important. Din toate aceste motive, Țările de Jos trebuie să colaboreze și să se angajeze în dialog cu China.

”Există, de asemenea, spațiu pentru discuții sincere și de fond pentru a aborda preocupări, cum ar fi poziția Chinei față de Ucraina. Aici, în Europa, dorim ca China să-și folosească influența pentru a-l forța pe Putin să pună capăt războiului său de agresiune fără sens. Am avut, de asemenea, o conversație sinceră despre relațiile noastre economice – despre cooperare, dar și despre preocupările că China pune obstacole nedrepte pentru companiile europene care doresc să facă afaceri aici. Și, bineînțeles, am vorbit despre sectorul semiconductorilor, în care Țările de Jos și China sunt ambele jucători majori. Mi-am exprimat încă o dată îngrijorarea cu privire la situația drepturilor omului. De exemplu, poziția uigurilor și lipsa libertății presei. Pe scurt, am avut o conversație deschisă și sinceră nu numai despre tot ceea ce ne leagă, ci și despre problemele asupra cărora avem opinii foarte diferite”, a spus Rutte pe platforma X, fostă Twitter.

Revenind la acuzațiile de spionaj, este pentru prima dată când Olanda acuză public China pentru spionaj cibernetic, în contextul în care tensiunile legate de securitate au cunoscut un trend ascendent între cele două țări.

Acestea sunt alimentate și de restricțiile impuse de guvernul olandez asupra companiei ASML, un important furnizor de echipamente pentru producătorii de cipuri, care nu mai are autorizație pentru a exporta către China sistemele sale pentru fabricarea de microcipuri, conform AFP, citat de Agerpres.

”Ceea ce vă pot spune legat de sectorul nostru de semiconductori şi de companii ca ASML (companie din Ţările de Jos care este un important furnizor de echipamente pentru producătorii de cipuri) este că atunci când trebuie să luăm măsuri ele nu vizează niciodată o ţară anume”, a spus Rutte.

Recent, Olanda s-a alăturat Statelor Unite şi Japoniei şi a impus limite exportului de echipamente de vârf pentru producerea de cipuri.

Ea a dat astfel curs avertismentelor lansate de Comisia Europeană pe finalul anului trecut, care recomanda țărilor membre să evalueze riscurile în patru domenii tehnologice esențiale pentru securitatea economică a UE, printre aceste domenii aflându-se și semiconductorii.

Conștientă de dependența de China în materie de cipuri, Uniunea Europeană a făcut pași în desprinderea de a doua economie a lumii și a lansat Actul european privind cipurile, lansându-se în cursa globală pentru a fi o putere industrială în sectorul semiconductorilor.

Iar acest lucru îl face în strânsă colaborare cu parteneri care gândesc la fel, precum Statele Unite.

Recent, la Washington, a avut loc cea de-a cincea reuniune a Consiliul pentru comerț și tehnologie UE – SUA în vederea intensificării coordonării în ceea ce privește asigurarea disponibilității materiilor prime esențiale pentru producția de semiconductori.

Cât privește preocupările de care amintea Rutte, potrivit cărora Beijingul pune obstacole companiilor europene pe piața chineză, acestea au contribuit la erodarea încrederii dintre Uniunea Europeană și China, fiind nevoie de muncă pentru a o reclădi.

De altfel, concurența echitabilă a dominat agenda discuțiilor din timpul summitului UE-China, desfășurat la începutul lunii decembrie între președinții Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Consiliului European, Charles Michel,  pe de o parte, și președintele Chinei, Xi Jinping, și premierul chinez Li Qiang, pe de altă parte

Toate aceste aspecte, dar și ancheta deschisă de Uniunea Europeană în ceea ce privește subvențiile acordate de statul chinez producătorilor de mașini electrice, precum și îndemnul Comisiei Europene la adresa țărilor membre de a restricționa sau de a exclude Huawei și ZTE din rețelele 5G, după ce a concluzionat că deciziile adoptate de unele state membre în această direcție au fost justificate, s-ar putea regăsi pe agenda dilaogului dintre președintele Xi Jinping și un alt lider european, Emmanuel Macron, cu ocazia vizitei pe care liderul chinez ar urma să o efectueze la începutul lunii mai. 

Continue Reading

CHINA

Xi Jinping, așteptat să efectueze o vizită în Franța la începutul lunii mai, fiind prima sa călătorie în Europa după pandemie

Published

on

© Minister of Foreign Affairs of the People's Republic of China

Președintele chinez Xi Jinping se va întâlni cu omologul său Emmanuel Macron la Paris, la începutul lunii mai, marcând astfel prima sa călătorie în Europa de la declanșarea pandemiei, au declarat pentru Politico mai mulți oficiali din capitala franceză și din Bruxelles.

Vizita liderului chinez coincide cu cea de-a 60-a aniversare a relațiilor diplomatice dintre China și Franța, în condițiile în care Beijingul urmărește să refacă relațiile cu Europa, afectate de ”parteneriatul fără limite” al lui Xi cu Vladimir Putin, încheiat în pofida războiului ilegal declanșat de Moscova în Ucraina și care va cunoaște o nouă manifestare tot în luna mai, când Putin este așteptat să viziteze China, fiind prima sa călătorie în străinătate după securizarea unui nou mandat la Kremlin, informează surse familiare cu acest subiect citate de Reuters, conform Agerpres

Este posibil însă ca atmosfera din Franța să fie diferită față de festivitățile care au marcat ce-a de-a 50-a aniversare a relațiilor bilaterale dintre cele două țări, a declarat o persoană familiarizată cu pregătirile pentru această călătorie.

”Va fi mai puțin festivă și mai serioasă, având în vedere mizele economice și geopolitice actuale”, a declarat această persoană, căreia i s-a acordat anonimatul pentru a discuta un subiect sensibil.

”Cerem reciprocitate în relațiile cu China, în special în domeniul cheie al tranziției ecologice”, a spus acesta, cu referire la dezbaterea privind modul în care Europa ar trebui să reducă riscurile în relație cu China.

Călătoria, care a fost planificată de luni de zile, va fi urmărită îndeaproape la Washington și în capitalele europene, mai ales că există o coordonare între UE și SUA privind reducerea riscurilor în relație cu Beijingul. Cancelarul german Olaf Scholz se va deplasa, de asemenea, în luna aprilie, în China.

Oficialii au declarat recent pentru Politico că Beijingul depune eforturi pentru a convinge UE să lase Rusia să stea la masa viitoarelor discuții de pace privind conflictul pe care Moscova l-a declanșat în Ucraina, amenințând că va boicota astfel de discuții în caz contrar.

Acest mesaj a fost amplificat, spun ei, în timpul turneului european al trimisului special chinez Li Hui la începutul acestei luni pentru a discuta despre viitorul Ucrainei. În spațiul public, ministerul chinez de externe a declarat că Li a promis ”sprijin (pentru) convocarea în timp util a unei conferințe de pace cu participarea egală a tuturor părților”.

Citiți și: Reprezentanții serviciului diplomatic al UE i-au reamintit trimisului special al guvernului chinez că poziția Beijingului privind războiul din Ucraina afectează relația cu blocul

China a reacționat furibund la decizia fără precedent a UE de luna trecută de a include companiile chineze pe lista neagră a sancțiunilor din cauza legăturilor lor cu Rusia. La acest aspect se adaugă ancheta deschisă de Uniunea Europeană în ceea ce privește subvențiile acordate de statul chinez producătorilor de mașini electrice.

Să nu uităm că executivul european a îndemnat țările membre să restricționeze sau să excludă Huawei și ZTE din rețelele 5G, după ce a concluzionat că deciziile adoptate de unele state membre în această direcție au fost justificate.

Pe de altă parte, Beijingul este dornic să se asigure că investițiile europene rămân pe piața chineză, în condițiile în care economia locală suferă o presiune imensă și este zguduită de o piață imobiliară instabilă.

Întâlnirea Xi-Macron de la Paris are loc la un an după ce președintele francez a vizitat Beijingul și Guangzhou.

În timpul acestei vizite, Macron și-a dublat eforturile pentru autonomie strategică. Europa, a declarat el pentru Politico în timpul călătoriei, trebuie să își reducă dependența față de Statele Unite și să evite să se lase antrenată într-o confruntare între China și SUA pe tema Taiwanului. El a spus că ”marele risc” cu care se confruntă Europa este că ”se lasă prinsă în crize care nu sunt ale noastre, ceea ce o împiedică să-și construiască autonomia strategică”.

De asemenea, se așteaptă ca Macron să viziteze din nou China în acest an, după ce s-a angajat să viziteze această țară în fiecare an în 2018. Palatul Elysee nu a confirmat această călătorie.

Oricum, încrederea dintre Uniunea Europeană și China s-a ”erodat”, fiind nevoie de muncă pentru a o reclădi, printre principalele preocupări ale Bruxelles-ului fiind asigurarea concureței echitabile, temă care a dominat agenda discuțiilor din timpul summitului UE-China, desfășurat la începutul lunii decembrie între președinții Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Consiliului European, Charles Michel,  pe de o parte, și președintele Chinei, Xi Jinping, și premierul chinez Li Qiang, pe de altă parte

Continue Reading

CHINA

China și-a exprimat deschiderea de a sprijini Ungaria în domeniul securității într-un moment în care UE își reconsideră relațiile cu cea de-a doua economie a lumii

Published

on

© Viktor Orban/ Facebook

China și-a exprimat deschiderea de a sprijini Ungaria, extinzând relațiile comerciale și de investiții și la aspectele legate de securitatea publică, în timpul unei rare întâlniri între premierul ungar Viktor Orban și ministrul securității publice din China, Wang Xiaohong, aflat într-o vizită la Budapesta, anunță Reuters, citat de Agerpres.

În timpul unei vizite la Budapesta, Wang și-a exprimat speranța ca astfel de eforturi să fie ”un nou punct culminant al relaţiilor bilaterale” în domenii precum combaterea terorismului şi a criminalităţii transnaţionale.

Acest lucru ar presupune consolidarea capacităților de securitate și de aplicare a legii în cadrul Iniţiativei ”Noul Drum al Mătăsii” (”Belt and Road Initiative”) a preşedintelui Xi Jinping, care urmăreşte să conecteze China de restul lumii prin legături comerciale şi de infrastructură.

Pactul de securitate cu Ungaria reprezintă o victorie diplomatică pentru China în Uniunea Europeană, în contextul în care aceasta din urmă își revizuiește legăturile cu cea de-a doua economie a lumii, pe care o descrie drept ”partener, concurent și rival sistemic”.

De altfel, într-o rezoluție adoptată la mijlocul lunii decembrie a anului trecut, Parlamentul European a solicitat Uniunii Europene să reacționeze la eforturile Chinei de a schimba ordinea mondială bazată pe reguli prin instrumente precum grupul BRICS și inițiativa Belt and Road.

În viziunea legislativului european, acest lucru poate fi posibil printr-o mai mare implicare cu partenerii internaționali și prin promovarea propriei strategii Global Gateway a UE.

Uniunea Europeană este conștientă că Beijingul are o opinie divergentă de a sa cu privire la ordinea mondială, fapt reflectat și în declarațiile președinților Consiliului European și Comisiei Europene, Charles Michel și Ursula von der Leyen, cu ocazia summitului UE-China de la începutul aceleiași luni decembrie, dar, în egală măsură, are o abordare pragmatică cu privire la relația comercială cu această țară asiatică, dorind o legătură echilibrată.

Revenind la Ungaria, afinitatea din ce în ce mai mare a acestei ţări central-europene faţă de Beijing a creat deja o breşă în frontul comun al UE, mai notează Reuters.

Să nu uităm că Ungaria găzduieşte cea mai mare bază logistică şi de producţie a Huawei Technologies din afara Chinei, deși Comisia Europeană a concluzionat că deciziile unor state membre de a restricționa sau a exclude Huawei și ZTE din rețelele 5G sunt justificate, fapt ce a determinat instituția europeană să îndemne și restul țărilor membre să recurgă la măsuri similare

În plus, Ungaria va găzdui în curând prima fabrică din Europa a producătorului auto chinez BYD. Și în acest caz Budapesta face notă discordantă, având în vedere că Uniunea Europeană a demarat deja o anchetă privind subvențiile acordate de Beijing producătorilor chinezi de automobile, existând temeri de practici anticoncurențiale.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA4 mins ago

Nicolae Ciucă: Noul terminal de la Aeroportul Timișoara, un succes “clădit cu bani europeni”. Următorul obiectiv este aderarea deplină cât mai rapidă la Schengen

G2013 mins ago

O invitare a lui Vladimir Putin la summitul G20 din Brazilia trebuie să fie rezultatul unui consens, consideră Emmanuel Macron

ROMÂNIA19 mins ago

Lucian Bode: Inaugurarea terminalului de plecări externe al Aeroportului Timișoara marchează simbolic aderarea României la spațiul Schengen

ROMÂNIA42 mins ago

Președintele ARICE, Rareș Burlacu, prezintă avantajele României în vederea intensificării colaborării economice cu țările din OIF: Suntem ”un vector al inovației și perseverenței”

NATO1 hour ago

Ambasadorul Franței, la 20 de ani de la aderarea României la NATO: Cooperarea armatelor noastre pe flancul estic, dovada că relațiile franco-română nu au fost niciodată atât de puternice în NATO

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Volodimir Zelenski îi cere președintelui Camerei Reprezentanților să ”adopte rapid” ajutorul militar american ”vital” pentru Ucraina

U.E.3 hours ago

Donald Tusk consideră că ”războiul nu mai este un concept din trecut”: Invazia rusă în Ucraina anunță o nouă eră în Europa

NATO3 hours ago

Două decenii de la cel mai mare val de extindere din istoria NATO. Klaus Iohannis: Aderarea la Alianță a marcat reintegrarea României în familia transatlantică

NATO4 hours ago

Ministrul apărării Angel Tîlvăr: Acum 20 de ani, prin aderarea la NATO, România a primit cele mai solide garanții de securitate

NATO4 hours ago

Nicolae Ciucă: Cele două decenii de la aderarea României la NATO reprezintă cea mai bună perioadă din istoria noastră, pe toate planurile

ROMÂNIA21 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

CONSILIUL UE3 days ago

Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată

INTERNAȚIONAL1 week ago

Volodimir Zelenski cere lumii democratice să redea fiecărei națiuni certitudinea că securitatea sa este de nezdruncinat: Regulile trebuie să funcționeze din nou pentru a proteja ordinea mondială

Trending