Provocările economice și sociale cu care se confruntă Uniunea Europeană

În contextul alegerilor europarlamentare, Centrul de Informare Europe Direct București și Institutul European din România au organizat o dezbatere pe data de 28 martie, în sediul Academiei de Studii Economice. La acest eveniment, intitulat„Reforma guvernanței economice în Uniunea Europeană” și moderat de către decanul facultății de Relații Internaționale, Dumitru Miron, au participat deputații europeni Ioan Mircea Pașcu (Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților), Sebastian Valentin Bodu (Partidul Popular European), precum și Gabriela Drăgan, directorul general al Institutului European din România. De asemenea, au fost difuzate două scurte mesaje video, înregistrate de către europarlamentarii Cristian Dan Preda (Partidul Popular European) și Renate Weber (Alianța Liberalilor și Democraților).WP_004527

La mai puțin de două luni de la scrutinul electoral european, cetățenii români trebuie să conștientizeze importanța acestui vot, precum și repercusiunile pe care le va avea asupra unei construcții europene în permanentă evoluție. Într-adevăr, impactul crizei economică asupra statelor membre a contribuit la alterarea procesului de extindere spre Est, pentru a consolida stabilitatea economică internă și a „rezista economic pe plan internațional”, după cum a explicat Ioan Mircea Pașcu. Din această cauză, procesul interguvernamental s-a intensificat în ultima perioadă, precum și intervenționismul economic al Uniunii Europene, în detrimentul principiilor de liberă circulație și de uniformizare a spațiului comunitar. După integrarea celor 12 state în 2004 și 2007, spațiul european nu s-a mai extins până în 2013, în momentul aderării Croației, al cărui proces era într-un stadiu avansat. Motivul pentru care a fost necesar de a regândi strategia europeană este lipsa coeziunii economice și sociale între statele membre ale Uniunii Europene. După opinia lui Ioan Mircea Pașcu, „s-a creat o falie între Est și Vest, dar și între Nord și Sud”, cauzată de către măsurilor de austeritate impuse și punerea lor în practică. Acest pas s-a dovedit ulterior ca fiind benefic pentru statele profund afectate de criza economică, dar și pentru întreaga Uniune Europeană, care a putut astfel să se mențină competitivă pe plan internațional.

Pentru a înțelege în ce măsură alegătorii pot influența procesul decizional, Sebastian Valentin Bodu a amintit că „peste 70% din legile ce se aplică în România sunt formulate la nivel european”, regretând totodată „dezinteresul de care dau dovadă românii în procesul de lobbying”. Această activitate face parte din procesul legislativ, care poate fi discutat, modelat și influențat într-o anumită măsură de către patronate și de către sindicate, cu scopul de a răspunde cât mai bine realităților economice și sociale. Din acest motiv, interesele României nu sunt întotdeauna bine reprezentate, iar acest lucru se resimte la Bruxelles, dar și în rândul populației, care nu reușește să se identifice cu măsurile impuse la nivel european. În cazul în care unul dintre componentele ale unei proceduri nu funcționează corespunzător, tot procesul poate avea de suferit iar rezultatele nu sunt conforme așteptărilor. În opinia lui Sebastian Valentin Bodu, un lobbying mai activ din partea României ar garanta o mai bună respectare a normelor europene și astfel la evitarea „măsurilor de infrigement” impuse de către Comisia Europeană.

Dezbaterea ideologică este un criteriu important pentru o mare parte dintre cetățeni în momentul prezentării la urne, iar dacă grupul socialist consideră că „intervenția statelor în economie este inevitabilă”, după spusele lui Ioan Mircea Pașcu, grupul popular este de părere că „implicarea statului în economie trebuie să fie cât mai limitat, fiindcă este generator de corupție și dăunează competivității”, conform lui Sebastian Valentin Bodu. În contextul în care votul din 25 mai nu va desemna doar un candidat afiliat unui partid politic, ci și, în mod indirect, președintele Parlamentului european, este indispensabil ca alegătorii să dispună de informațiile necesare pentru ca aceștia să se simtă implicați într-un proces care va avea repercusiuni considerabile în următorii ani. Este esențial de a realiza că este un moment crucial, care „reprezintă o cotitură a Uniunii Europene”, după cum a afirmat Gabriela Drăgan, care a adăugat că „în România nu sunt partide anti-europene”, cu caracter extremist și populist. Acest fapt demonstrează în mod incontestabil că Uniunea Europeană beneficiază în continuare de o imagine pozitivă în ochii românilor, iar acest lucru poate fi dovedit prin prezența cât mai mare la vot. Într-adevăr, trebuie să avem în minte că „acesta este un drept care a fost câștigat cu greu”, după zisele lui Cristian Dan Preda.

 Alexandru Popovici

 

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

17 + 20 =