Putin schimbă ţintele spionajului rusesc. Prioritatea: Europa de Est

Una dintre priorităţile premierului rus este reforma serviciului secret ale armatei, GRU, a cărui operativitate este îngreunată de structurile învechite şi eterne certuri pe competenţă cu celelalte agenţii de spionaj ale Rusiei. Forma şi misiunea GRU au fost modificate pentru a reflecta noile priorităţi ale elitelor politice şi militare, iar Europa de Est şi ţările din Asia Centrală vor fi printre obiectivele sale principale, titreaza RomaniaLibera.ro.

Directoratul Principal de Spionaj al Statului Major al Armatei (GRU) este cea mai mare agenţie de spionaj extern a Rusiei: în 1997, GRU avea de şase ori mai mulţi spioni în afara graniţelor ţării decât succesorul KGBului, Serviciul Străin de Informaţii (SVR). Creat în 1918 de către Leon Trotsky, primul comandant al Armatei Roşii, GRU a fost însărcinat cu colectarea de informaţii importante din punct de vedere economic sau militar din surse din afara Uniunii Sovietice. GRU şi-a păstrat importanţa şi după anii ’90, nu în ultimul rând din cauză că, spre deosebire de KGB, nu a fost niciodată divizat.

O altă prioritate este, pentru Putin, îmbunătăţirea coordonării şi vitezei de răspuns a serviciilor. O plângere mai veche a veteranilor din GRU este că repartizarea adunării de informaţii – mai ales cele obţinute din interceptări electronice şi prin satelit – este efectuată de către comandamentele militare teritoriale din afara agenţiei. Acest lucru reflectă însă încercarea de a face ca analizele să aibă loc mai rapid – şi de a se ţine cont de nevoile „consumatorilor”. Ca şi rezolvarea certurilor dintre SVR şi FSB, şi această problemă împiedică fluiditatea schimbului de informaţii între agenţii.

De asemenea, Vladimir Putin doreşte accelerarea schimbării de generaţie la vârful tuturor serviciilor secrete. Liderii tineri, care nu au fost marcaţi de luptele interne rezultate din divizarea KGBului, îşi aşteaptă cu nerăbdare promovarea – care implică nu numai o mai mare posibilitate de a decide modul de operare din cadrul instituţiilor, dar şi, adeseori, un avantaj financiar. Actualii conducători ai serviciilor secrete fie se apropie de vârsta pensionării – fie au depăşit-o deja. Şeful FSB, Aleksandr Bortnikov, are 60 de ani, cel al SVR, Mihail Fradkov, 61, iar directorul Serviciilor Federale de Protecţie, Evgheni Murov, 66.

Însă Putin se confruntă nu numai rezolvarea unor probleme interne mai vechi, ci şi cu schimbarea strategiei generale a serviciilor secrete ale Rusiei – a căror muncă s-ar putea concentra în viitor pe un număr mult mai restrâns de operaţiuni.

Analiştii de la Oxford Analytica sunt de părere că asasinarea a trei rebeli ceceni la Istanbul în 16 septembrie de către un presupus ofiţer de informaţii rus a scos în evidenţă rolul agenţiilor de securitate în urmărirea unor presupuşi duşmani în afara graniţelor ţării. Deşi „munca murdară” reprezintă doar o mică fracţiune a acestei activităţi, serviciile secrete vestice sunt de părere că FSB şi SVR au început să coopereze atât în privinţa monitorizării numeroşilor emigranţi ruşi (de la simpatizanţii cauzei cecene la oameni de afaceri), cât şi, ocazional, în exercitarea anumitor presiuni asupra acestora – şi în perturbarea activităţilor lor dacă acestea sunt considerate dăunătoare interesului naţional.

Articolul integral al celor de la RomaniaLibera.ro poate fi accesat aici.

Sursa foto: bloombiz.ro

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

9 − 5 =