Connect with us

BUSINESS

Radu Ghețea, președintele ARB: Sistemul bancar din România este într-o stare de echilibru datorită măsurilor luate de BNR

Published

on

Sistemul bancar din România este în echilibru datorită măsurilor luate de BNR, calităţii managementului, lipsei operaţiunilor toxice şi a acţionarilor care cred că piaţa locală încă reprezintă o oportunitatede dezvoltare, apreciază preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Radu Gheţea, potrivit mediafax.ro.

“Sistemul bancar din România este într-o stare de echilibru datorită măsurilor luate de BNR, care uneori au fost nepopulare între bancheri, datorită calităţii managementului, lipsei operaţiunilor toxice şi a acţionarilor care au văzut în piaţa din România posibilităţi de dezvoltare după trecerea crizei. (…) Ştim că aceasta nu este ultima şi nici prima criză. Vor mai fi. Ceea ce nu ştim este când se va termina aceasta “, a afirmat Gheţea, care este şi preşedintele CEC Bank, în cadrul “SWIFT Business Forum Romania”, organizat la Bucureşti.

Printre măsurile luate de BNR, el a enumerat menţinerea rezervelor minime obligatorii la un nivel ridicat, precum şi unele măsuri de restricţionare a creditării în valută, dar şi acordul semnat în urmă cu doi ani la Viena de băncile străine care activează în sistemul bancar din România că nu îşi vor reduce expunerea pe piaţa locală.

El a amintit că BNR a ridicat nivelul minim al indicatorului de solvabilitate de la 8% la 10%, ceea ce a impus unele majorări de capital la o serie de bănci din România.

 Acţionarii băncilor din România au răspuns de fiecare dată pozitiv. În ultimii doi ani au fost injectaţi în sistemul financiar din România peste 1,3 miliarde euro. Desigur, dacă ne uităm la sumele injectate în alte ţări, suma este mică, însă de atât a fost nevoie pentru a ţine indicatorul de solvabilitate la 10%. Acum, indicatorul pe sistemul bancar este pe medie undeva la 14% “, a mai spus
şeful CEC Bank.

Un al factor pozitiv pentru acest echilibru al sistemului bancar din România invocat de Gheţea este şi managementul mixt al băncilor, care este “de o calitate bună”.

Au fost echipe mixte, manageri locali, dar şi străini, care au venit cu know-how-ul din alte ţări. Inclusiv FMI a remarcat această situaţie, în întâlnirile pe care le-am avut“, a explicat el.

Lipsa operaţiunilor toxice a băncilor din România este determinată de lipsa faptului că “nu a existat tentaţia pe operaţiuni mai complexe”, potrivit şefului ARB.

Sursa articol: mediafax.ro

Sursa foto: curierulnational.ro

BUSINESS

Ministerul Economiei relansează Măsura 1: Microgranturi de 2.000 de euro pentru beneficiari, acordate din fonduri externe nerambursabile

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului a anunțat luni relansarea măsurii 1 – “Microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile”, în luna octombrie, informează un comunicat al ministerului de resort.

Astfel, în perioada 12-22 octombrie 2021, aplicația de înscriere pentru a doua sesiune aferentă măsurii “Microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile” va fi disponibilă pe site-ul https://granturi.imm.gov.ro.

Măsura 1 face parte din cadrul schemei de ajutor de stat instituită prin ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 130 din 31 iulie 2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, cu completarile si modificarile ulterioare, aferente Programului operațional Competitivitate 2014-2020.

Relansarea măsurii de sprijin care oferă Ajutor Financiar Nerambursabil sub formă forfetară în valoare de maxim 2.000 euro/beneficiar, sumă care poate reprezenta 100% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente măsurii, vine cu serie de noutăți în plus față de facilitățile oferite în prima sesiune.

Astfel, devin eligibili și beneficiarii din categoria Întreprinderilor Individuale și a Întreprinderilor Familiale, cu activitate economică în unul din domeniile prevăzute în Anexa nr. 1 la OUG 130/2020.

Totodată, devin eligibili și beneficiarii din categoria profesioniștilor, definiți și reglementați de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, care desfășoară profesii liberale reglementate prin acte cu putere de lege.

Continue Reading

BUSINESS

Consilierul prezidențial Cosmin Marinescu: Creșterea economică a României este antrenată prioritar de revenirea consumului

Published

on

© cosmin-marinescu.ro

Creșterea economică este una din temele importante aflate în dezbatere, cu precădere în etapa actuală de redresare, iar datele privind creșterea din trimestrul al doilea au redeschis diverse întrebări privind sustenabilitatea evoluțiilor din economia noastră.  Dincolo de riscurile sanitare, care continuă să fie prezente, economia are nevoie mai mult ca oricând de stabilitate și predictibilitate, scrie, pe blocul său, consilierul prezidențial pentru probleme economice, Cosmin Marinescu.

În marea lor majoritate, opiniile specialiștilor au indicat un element comun, anume faptul că economia post-pandemie marchează un reviriment neașteptat. Din acest punct încep însă disputele, date fiind și preocupările privind creșterea prețurilor și nivelul de trai al oamenilor: de unde vine această creștere economică – “din consum ori din investiții?”, sau „unde se duce creșterea economică în contextul post-pandemie?”.

Dacă ne uităm pe harta europeană a creșterii economice, avansul de 13% din trimestrul 2 al anului curent plasează România între țările cu performanțe bune, în raport cu scăderea economică aferentă contextului de lockdown din 2020.

Marinescu subliniază că în 2021 creșterea economică e provocată mai ales de revenirea consumului, iar investițiile majore sunt cele realizate de stat. El arată că e normală creșterea puternică a consumului după ce anul trecut a fost marcat de restricții severe, dar atenționează că importurile sunt în creștere rapidă.

Consilierul prezidențial evidențiază evoluția diferită a României față de țările din regiune. În timp ce acestea înregistrează excedente comerciale, cu efect benefic asupra producției interne, România își adâncește deficitul comercial într-un an cu creștere economică majoră.

Astfel, România reușește să revină la nivelul PIB de dinaintea pandemiei. Calculele arată că PIB în Q1, respectiv Q2 2021, a crescut cu 2,2%, respectiv 1,7%, față de Q1 și Q2 2019, pentru a lua ca reper anul de dinaintea pandemiei.

Dacă ne raportăm însă la 2020, creșterea economică pe semestrul I al anului curent este de 6,5%. În aceste condiții, pentru materializarea prognozei actuale de 7% creștere economică în 2021, dinamica economiei pe semestrul 2 ar trebui să accelereze cu circa 7,2%. De aici probabil și unele opinii că rezultatele din Q2 2021 ar fi sub așteptări.

Pentru a vedea în ce măsură creșterea economică se bazează pe consum, respectiv pe investiții, trebuie să analizăm contribuțiile factorilor la creșterea PIB, atât ca raport relativ, cât și în dinamică față de anii anteriori.

Graficul de mai jos evidențiază, în puncte procentuale, măsura în care consumul, investițiile și exportul net „contribuie” la creșterea economică. Astfel, potrivit estimărilor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză aferente anului curent, cele 7 puncte procentuale de creștere economică se compun din: + 5,2 puncte procentuale datorate consumului, + 2,2 puncte procentuale datorate investițiilor brute, + 1,1 din variația stocurilor și – 1,5 puncte procentuale aferente deficitului balanței comerciale, care se adâncește progresiv.

Datele arată că, în proporție covârșitoare, creșterea economică se bazează pe consum, ceea ce era de așteptat pe fondul pandemiei, când comportamentul economic a fost unul prudent și oamenii au amânat diverse achiziții. De altfel, revenirea din criza pandemică nici nu se putea concepe fără un driver cheie din partea consumului.

“Trebuie să fim sinceri în privința economiei și să acceptăm realitatea că, în anul post-pandemie, creșterea economică este antrenată prioritar de revenirea consumului. Nu trebuie neglijată această evoluție previzibilă, când consumul a revenit rapid și în forță. De altfel, în vremuri de normalitate, consumul este indicator al prosperității și al nivelului de trai. Nu este greșit să revenim din pandemie pe baza consumului, însă trebuie văzut unde se duce acest consum și dacă antrenează producția națională în mod sustenabil. Pe de altă parte, investițiile cunosc un reviriment remarcabil în comparație cu anii premergători crizei, poate cu excepția anului 2019, atunci când formarea brută de capital fix “explică” 2,7 puncte procentuale din creșterea economică anuală de 4,1%”, mai adaugă Cosmin Marinescu.

Fondul Monetar Internațional estimează o creștere a PIB-ului real al României de 7% în 2021, stimulată de consumul privat și însoțită de o creștere tranzitorie a inflației.

De asemenea, în previziunile sale economice de vară, Comisia Europeană a stabilit că economia României a avut o evoluție „remarcabilă” în primul trimestru din 2021. PIB-ul real a crescut cu 2,8% de la un trimestru la altul, susținut în principal de consumul privat și de investiții.

Pe o bază anuală, se estimează că PIB-ul real va crește cu până la 7,4% în 2021 și cu până la 4,9% în 2022: „Această cifră este mai mare decât cea prognozată în primăvară, datorită performanțelor pozitive ale economiei din primul trimestru al acestui an. Încrederea mediului de afaceri și a consumatorilor a rămas ridicată până în prezent.”

Continue Reading

BUSINESS

BNR: Investițiile străine directe au crescut cu 215% față de anul trecut, ajungând la 3,138 miliarde de euro

Published

on

© European Parliament

Investiţiile străine directe în România au ajuns la 3,138 miliarde de euro în primele şase luni, comparativ cu 996 milioane euro în perioada similară din 2020, reprezentând o creştere de 215%, potrivit datelor Băncii Naţionale a României, informează Agerpres.

“Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 3,138 miliarde de euro (comparativ cu 996 milioane euro în perioada ianuarie – iunie 2020), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 2,543 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 595 milioane euro”, se spune în comunicat.

Numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a crescut, în primele şase luni din 2021, cu 53,7%, comparativ cu perioada similară din 2020, la 2.573 de unităţi, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele 2.573 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 22,429 milioane de dolari, de aproape şase ori mai mare faţă de cel al firmelor înmatriculate în ianuarie-iunie 2020, de 3,841 milioane de dolari.

În iunie, au fost înmatriculate 473 de societăţi cu participare străină la capital. În funcţie de domenii, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea auto şi moto (29,5% din total), activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (22,2%) şi transport, depozitare şi comunicaţii (13,32%).

La finele lunii iunie 2021, în România existau 233.549 societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la 64,232 miliarde de dolari.

Cel mai mare număr de societăţi cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 50.063 (capital subscris de 3,903 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparţine firmelor olandeze, respectiv 12,63 miliarde de dolari, în 5.592 de firme.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ONU7 hours ago

Klaus Iohannis participă pentru a cincea oară la Adunarea Generală ONU de la New York: Șeful statului, invitat de Joe Biden și la un summit global pentru coordonarea împotriva COVID-19

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Comisia Europeană aprobă PNRR-ul Maltei, prin care țara va primi 316,4 milioane de euro pentru implementarea reformelor și investițiilor

ENERGIE8 hours ago

Klaus Iohannis a discutat cu CEO-ul OMV Petrom despre exploatarea gazelor din Marea Neagră în conformitate cu Pactul Ecologic European și Pachetul “Fit for 55”

Dan Motreanu8 hours ago

Dan Motreanu, ales responsabilul Grupului PPE pentru revizuirea legislației privind reducerea emisiilor în sectoarele agriculturii

Daniel Buda9 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE: România va beneficia în următorii 7 ani de peste 8 miliarde de euro care trebuie să se regăsească în dezvoltarea și modernizarea fermelor

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Ambasadorii României și Japoniei în SUA au discutat despre realizarea Parteneriatului Strategic bilateral și alianțele celor două țări cu Statele Unite

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană a lansat HERA – Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară, încă “o piatră de temelie a unei uniuni a sănătății”

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Vicepreședintele CE Margaritis Schinas echivalează gestionarea pandemiei cu „un miracol european” din perspectivă economică și sanitară

ROMÂNIA10 hours ago

Institutul Diplomatic Român și Ministerul Afacerilor Externe au lansat programul de conferințe și dezbateri intitulat “Viitorul Europei = Viitorul României“

ROMÂNIA10 hours ago

Agenția Națională a Funcționarilor Publici lansează ”E-bugetar – baza de date cu toţi bugetarii din România”

Dragoș Pîslaru1 day ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D1 day ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen anunță o nouă inițiativă a UE în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia: Este o chestiune de suveranitate tehnologică. Să arătăm că suntem îndrăzneți

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen îndeamnă la accelerarea procesului pentru o abordare comună a UE privind migrația: Subiectul nu ar trebui folosit niciodată pentru a diviza

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen anunță că va organiza împreună cu Emmanuel Macron un summit european al apărării: Avem nevoie de o Uniune Europeană a Apărării

COMISIA EUROPEANA2 days ago

SOTEU 2021. Ursula von der Leyen afirmă că UE este lider mondial în lupta împotriva COVID: O pandemie este un maraton, nu un sprint. Am ales calea europeană. Și a funcționat!

COMISIA EUROPEANA2 days ago

SOTEU2021. Ursula von der Leyen anunță că UE și NATO vor adopta o nouă declarație comună: Trebuie să ne bazăm pe puterea unică a fiecărei părți

Vlad Nistor2 days ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: În UE este absolut necesară o politică înțeleaptă față de China, Rusia și Turcia

Team2Share

Trending