Ramona Mănescu, europarlamentar PPE: Vine un GasGate, după DieselGate?

„Asistăm zilele acestea la primele etape ale unui scandal ce amenință să zdruncine chiar fundamentele construcției europene”, semnalează europarlamentarul Ramona Mănescu (PPE), într-un articol de opinie. Reacția eurodeputatului român vine după ce, potrivit unui raport confidențial al Comisiei Europene, publicat de jurnaliștii de la The Telegraph, Germania ar fi beneficiat de condiții privilegiate pentru cumpărarea gazelor rusești, în timp ce țările est-europene au fost dezavantajate.

„Cu câteva zile în urmă, publicația poloneză Biznes Alert([1]) prezenta publicului un document de 272 de pagini([2]), datat 2015, scurs direct din birourile Directoratului General pentru Competiție. Acest document este rezultatul unei anchete anti-trust demarate de către Comisia Europeană în 2011 când zeci de birouri ale clienților Gazprom din estul si centrul Europei au fost percheziționate, fiind confiscate peste 150.000 de documente.

Gazprom, principalul furnizor extern de gaze al Uniunii Europene, „nu este o companie comercială, ci un instrument de bază în jocurile geopolitice derulate de Rusia”, prezintă eurodeputatul român.

„Documentul aduce în fața unui public ce depășește cu mult cei 500 de milioane de cetățeni europeni, pentru că el se adresează și Ucrainei, Moldovei sau zonei Balcanilor de Vest, imaginea reală, necosmetizată, a modului în care gazul devine, în același timp, armă și pârghie politică în mâinile Moscovei. Gazprom, cel mai mare furnizor de gaze din lume, cu o producție ce acoperă 15% din necesarul de gaze la nivel global, partener în mari proiecte de investiții cu companii precum ENGIE, OMV, Shell, Uniper sau Wintershall, principalul furnizor extern de gaze al Uniunii Europene, nu este o companie comercială, ci un instrument de bază în jocurile geopolitice derulate de Rusia”, informează Mănescu.

Documentul prezintă elemente „profund îngrijorătoare: În primul rând este vorba despre o încălcare deliberată a legislației Uniunii Europene și intimidarea politică sistematică, timp de aproape 10 ani, practicate de Kremlin prin intermediul Gazprom”, subliniază eurodeputatul.

„Mai îngrijorător decât atât este faptul că această realitate pare că a fost știută, acceptată și sprijinită, cel puțin de către Germania. Efectul? În timp ce germanii au plătit 200 $/1.000mc de gaz, polonezii au plătit 350 $/1.000mc de gaz. Diferența este mult prea mare pentru a putea fi justificată prin argumente tehnice sau economice. Dacă în scandalul DieselGate a fost vorba de efecte mai greu palpabile pentru consumatorul european, în acest caz vorbim de un efect direct în buzunarul cetățeanului din Polonia, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania și Slovacia – țările care au făcut obiectul dosarului Comisiei.

„Acțiunile Gazprom au vizat segmentarea pieței, izolarea diferitelor piețe de-a lungul granițelor naționale și restricții teritoriale sub forma unor condiții contractuale de interdicție a exportului sau a anumitor destinații. Mai mult, folosindu-se de poziția dominantă, Gazprom a impus, atât către PGNiG (Polonia), cât și către BEH (Bulgaria), condiții care intră sub incidența „abuzului exploatator”. Mai exact, Rusia a forțat Polonia și Bulgaria să accepte, în schimbul furnizării gazelor, condiții care nu aveau legătură cu obiectul contractului, dar care favorizau interesele rusești. În Polonia, Gazprom a obținut o poziție de veto în cadrul companiei poloneze Europol, blocând sau amânând decizii comerciale. În Bulgaria, printre altele, a obligat participarea BEH într-un proiect, împotriva voinței acestei companii„, mai transmite eurodeputatul român. 

Documentul scurs de la DG Comp și implicațiile sale nu mai pot fi negate, semnalează europarlamentarul român.

Mănescu cere Parlamentului European „să se implice, să ceară audierea celor implicați – nu doar a DG Comp, ci și a unor actori economici și chiar a unor actori politici din țările membre”.

„Deși România nu este cuprinsă în dosarul DG Comp și nu este direct afectată, nu putem ignora faptul că suntem, la rândul nostru, parte a unor proiecte regionale, de interes comun. România nu trebuie și nu poate urma o politică a struțului în acest scandal. Trebuie, la rândul nostru, să urmărim discuțiile, să ne poziționăm clar, să susținem politicile energetice comune. Mai mult, trebuie să ne susținem prietenii în momentele dificile, așa cum am dori ca, la rândul nostru, sa fim susținuți”, conchide Mănescu.

 

 

 

.

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *